Administratie
Inaugurarea publică a Muzeului Poliţiei de Frontieră Române
In contextul sărbătoririi, la nivel european, a unuia dintre cele mai importante evenimente culturale, „Cea de-a XVIII-a ediţie a Nopţii Muzeelor”, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră a avut loc inaugurarea publică a Muzeului Poliţiei de Frontieră Române.
Evenimentul, desfășurat în prezența conducerii Poliției de Frontieră Române, și a invitaților săi speciali, personalități culturale marcante, precum doamna Felicia Filip, director al Operei Comice pentru Copii, domnul Ernest Oberlander Târnoveanu, director al Muzeului Naţional de Istorie a României, domnul Emil Pantelimon, managerul Corului Madrigal. a avut ca parteneri Corul National de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijor Cezar Verlan, Opera Comică pentru Copii (OCC), Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), IPA – Regiunea 3 București și Corpul Național al Polițiștilor – IGPF.
Activitatea a reprezentat un moment important pentru Poliţia de Frontieră care se arată în faţa publicului ca o instituţie cu o istorie remarcabilă, nu doar prin vechime – fruntariile patriei au fost apărate dintotdeauna de înaintaşii poliţiştilor de frontieră de astăzi, fie că s-au numit grăniceri, plăieşi sau altfel – ci şi prin meritele de armă ale celor care au servit acest corp instituţional.
Cu această ocazie au fost organizate momente artistice, prezentate de Ansamblul Ciocârlia al Ministerului Afacerilor Interne, ateliere pentru copii şi numeroase surprize oferite de Opera Comică pentru Copii. Publicul s-a bucurat si de tehnica modernă aflată în dotarea PFR, având șansa unică de a traversa frontiere imaginare şi a pătrunde în lumi magice în baza unei vize aplicate pe un pașaport simbolic.
Începând de astăzi muzeul va fi deschis și publicului, vizitatorii având ocazia să admire exponate din istoria Poliţiei de Frontieră, dar, mai ales, vor putea să afle povestea armelor utilizate de-a lungul vremii de grănicerii care au străjuit hotarele patriei, despre uniforme şi oamenii care le-au purtat, despre drapelele de luptă ale unităţilor grănicereşti şi faptele de vitejie la care au asistat, despre medaliile de onoare şi meritele glorioase pentru care au fost acordate.
Organizarea unui muzeu al poliţiei de frontieră reprezintă, neîndoielnic, un prilej de mândrie pentru fiecare angajat al instituţiei, faţă de apartenenţa la o armă de mare tradiţie, precum şi o cărămidă ce stă la baza culturii organizaţionale. Astfel, primii vizitatori au fost polițiștii de frontieră împreună cu familiile lor, evenimentul fiind un prilej de a transmite celor mici respectul pentru istorie şi pentru arma poliţiei de frontieră.
În context, au mai fost organizate activităţi interactive oferite de specialiştii OIM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), care au oferit publicului posibilitatea unică de a sta de vorbă cu imigranţi din diferite state ale lumii dispuşi să povestească despre experienţa lor.
Despre istoria Muzeului Poliției de Frontieră
Muzeul PFR se prezintă publicului ca o instituţie de tradiție şi cultură ce deține mărturii istorice incontestabile cu privire la funcţionarea corpului naţional de apărare a frontierelor, având rolul de a consolida valorile spirituale şi materiale ale Poliţiei de Frontieră.
Muzeul Poliţiei de Frontieră Române s-a înfiinţat în anul 2002 şi a funcţionat într-o clădire din municipiul Giurgiu. La 20 de ani de la înfiinţare, muzeul a fost relocat la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din Bucureşti.
În una dintre sălile ce pot fi vizitate de public, vizitatorii sunt întâmpinați de bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Poliției de Frontieră moderne, sculptat în marmură de artistul Pavel Mercea. Arma “Grănicerilor“ a luat fiinţă în anul 1864, când Alexandru Ioan Cuza a unificat structurile grănicerești din Moldova și Țara Românească, prin Decretul 893 din 24 iulie 1864, de aceea la data de 24 iulie se sărbătorește “Ziua Poliției de Frontieră”.
Muzeul găzduiește drapele de luptă, o expoziție de uniforme grănicerești istorice, o expoziție de uniforme actuale ale țărilor europene, machete ale navelor fluviale ale Poliției de Frontieră, arme actuale și din timpul celor două războaie mondiale, epoleți, insigne, decorații și publicații istorice.
Printre armele expuse se numără arme de foc ce cuprind pistoale, carabine automate și semiautomate și două mitraliere didactice în secțiune longitudinală, precum și o colecție de arme albe este compusă din pumnale și săbii din perioada Războiului de Independență și din perioada interbelică.
La loc de cinste se află și pictura „Bătălia de la Călugăreni”, realizată în ulei pe pânză, fiind realizată de artista Petra Şerbănescu Tănase şi artistul Florian Grofu, având dimensiunea de 650×150 cm.
Unul dintre exponatele importante este reprezentat de o uniformă de soldat grănicer de munte din anul 1850 care înglobează elemente ale portului popular românesc – opinci, tunică, șosete de lână. Odată cu trecerea timpului se remarcă faptul că uniformele înaintașilor noștri țin pasul cu “moda” vremurilor de care aparțin.
Totodată, se încearcă reconstituirea unui moment al Războiului de Independență, purtat între anii 1877-1878, între două mari puteri: Rusia și Turcia. Astfel că Muntenegru, Bulgaria și Serbia sunt cotropite de otomani, iar Rusia se hotărăște să țină piept turcilor și pornește războiul. Dar, pentru a ajunge în Bulgaria, la Plevna, unde are loc o bătălie trebuie să traverseze țara noastră (la Plevna există un muzeu dedicat acestei bătălii unde bulgarii aduc un omagiu românilor care i-au ajutat la apărarea Bulgariei). Ca să traverseze țara noastră, Principele Carol profită de acest lucru și cere în schimb “independența față de imperiul otoman”. România participă și ea la această bătălie! Este momentul când sergentul Ion Grigore, care a capturat un drapel otoman pe câmpul de luptă, îl înmânează Regelui Carol (cu vârful în jos, semn că turcii au fost înfrânți), iar regele îl decorează cu medalia “Virtutea Militară”.
Muzeul deține, de asemenea, și o colecție de uniforme de epocă și contemporane, care au fost purtate de soldații și ofițerii grăniceri în timpul celor patru regi care au stat pe tronul țării noastre. Pentru a identifica perioada, vizitatorii pot privi coifurile sau pălăriile expuse cu semnul Regelui Carol I, Ferdinand I, Carol al II- lea și Regele Mihai I.
Mai aproape de vremurile moderne, muzeul deține și o colecție de uniforme internaționale, donate de-a lungul timpului de diverse delegații conține uniforme de ceremonie din Bulgaria, Ucraina, Turcia, Germania, Spania, Austria, Franţa, Italia şi Norvegia.
Vizitatorii mai pot vizualiza machete ale navelor de patrulare și de supraveghere folosite de marinarii din cadrul Poliției de Frontieră Române. Aceștia au participat la numeroase misiuni pe mare, unde au salvat sute de vieți ale migranților proveniți în special din orientul mijlociu.
Poliția de Frontieră Română modernă are la bază istoria grănicerilor care s-au remarcat prin patriotism, devotament față de țară și instituție, verticalitate și profesionalism.
Despre cei care asigură supravegherea și controlul trecerii frontierelor române s-a vorbit prea puțin, de aceea nu mulți sunt cei care cunosc istoria grănicerilor și a polițiștilor de frontieră.
De-a lungul celor două milenii de istorie, poporul român a dovedit o grijă neîntreruptă pentru hotarele țării sale, dorindu-și întotdeauna păstrarea entității sale în cadrul Continentului European.
Administratie
Antrenamentul și repausul câinilor de serviciu nu sunt opționale
Organizarea turelor de 12 ore ridică întrebări privind pregătirea, recuperarea și adăpostirea câinilor din Poliția de Frontieră
Conductorii canini și câinii de serviciu nu pot fi tratați ca simple resurse de planificare, susține Sindicatul Europol. Activitatea lor presupune obligații specifice, de la antrenamentul zilnic și îngrijirea animalelor până la asigurarea perioadelor de refacere după misiuni.
Sindicatul atrage atenția că organizarea activității în ture de 12 ore poate ridica probleme atunci când echipele canine sunt planificate în misiuni operative succesive sau primesc atribuții care nu țin de specializarea lor. În astfel de condiții, spune organizația, trebuie clarificat cum sunt respectate timpul de pregătire, nevoile fiziologice ale câinelui și condițiile de transport și adăpostire.
Pentru lămuriri privind aplicarea prevederilor OMAI nr. 172/2025, Sindicatul Europol a solicitat un punct de vedere Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Răspunsul instituției prezintă obligațiile referitoare la pregătirea și utilizarea câinilor de serviciu, precum și responsabilitățile structurilor care îi au în dotare.
Patru ore de antrenament pe zi, în timpul programului de lucru
Una dintre clarificările importante privește timpul de antrenament. Potrivit răspunsului Centrului Chinologic, art. 19 alin. (2) lit. b) din OMAI nr. 172/2025 prevede desfășurarea zilnică a antrenamentului, în timpul programului de lucru. Activitatea poate fi împărțită în mai multe sesiuni și se aplică indiferent de categoria de serviciu.
Articolul 20 stabilește, la rândul său, că antrenamentul se desfășoară zilnic în programul de lucru, cu excepția situațiilor în care echipa canină participă la misiuni. Pentru câinii specializați în detectarea produselor, metodologia de specialitate permite efectuarea unor antrenamente și în timpul misiunilor, în condițiile prevăzute de aceasta.
Prin urmare, planificarea unei echipe într-o tură de 12 ore nu înseamnă, de la sine, că activitățile de pregătire pot fi eliminate. Organizarea serviciului trebuie să țină cont de cerințele specifice activității canine, arată sindicatul.
Timpul pentru pregătire este și responsabilitatea conducerii
Asigurarea timpului de antrenament nu este doar responsabilitatea conductorului. Conform art. 6 lit. b) din ordin, citat în răspunsul Centrului Chinologic, structurile care dețin efective canine trebuie să dispună măsurile necesare pentru timpul dedicat îngrijirii, hrănirii, dresajului și antrenamentului câinilor, precum și pregătirii profesionale a conductorilor.
Această obligație devine cu atât mai relevantă când polițiștii sunt planificați în activități operative succesive sau primesc sarcini suplimentare, fără legătură cu specializarea canină. În opinia Sindicatului Europol, conductorul nu poate fi făcut singur răspunzător pentru menținerea nivelului de pregătire al câinelui dacă structura nu îi asigură timpul și condițiile necesare.
Refacerea câinelui face parte din capacitatea de lucru
Repausul este deosebit de important pentru câinii folosiți la detectarea substanțelor interzise, a tutunului, a urmelor olfactive și pentru alte activități bazate pe miros. Potrivit art. 33 alin. (4) din OMAI nr. 172/2025, timpul de refacere a capacității fiziologice de lucru trebuie să fie egal cu perioada de folosire efectivă în misiune.
Metodologia de specialitate stabilește, de asemenea, că activitățile de căutare nu trebuie să depășească 30 de minute. După acestea, câinele trebuie să beneficieze de intervale pentru deconectare și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.
Centrul Chinologic subliniază și necesitatea prevenirii suprasolicitării, astfel încât să fie menținută calitatea căutării. Sindicatul Europol spune că aceste prevederi arată că refacerea nu este un beneficiu facultativ, ci o condiție atât pentru protejarea sănătății câinelui, cât și pentru eficiența misiunilor.
Transportul în autospecială nu echivalează automat cu repausul
Un alt aspect semnalat privește câinii ținuți în cușca autospecialei în timpul patrulărilor auto. Sindicatul avertizează că simpla prezență a animalului într-un compartiment de transport nu dovedește, prin ea însăși, că acesta beneficiază de o perioadă corespunzătoare de refacere.
Răspunsul Centrului Chinologic nu prevede expres că orice interval de recuperare impune întoarcerea la sediul unității. El indică însă condiții ce trebuie respectate în timpul transportului: autospeciala trebuie să asigure ventilație, temperatură adecvată, climatizare și posibilitatea supravegherii câinelui.
În plus, metodologia comună nr. 129390 din 16 martie 2026 prevede ca, la fiecare două ore de drum, să se facă o oprire de 15–20 de minute. În acest interval trebuie asigurate apă proaspătă și posibilitatea ca animalul să își satisfacă nevoile fiziologice.
Transportul și adăpostirea sunt reglementate diferit
Potrivit prevederilor invocate în răspunsul oficial, transportul câinilor în timpul programului de lucru trebuie realizat cu mijloace special amenajate și autorizate sanitar-veterinar. Adăpostirea presupune alte cerințe: spațiu suficient, libertate de mișcare și protecție față de condițiile meteorologice, astfel încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce.
Metodologia stabilește inclusiv dimensiuni minime pentru cuștile folosite la adăpostire și prevede, potrivit formulării actului citat, interdicții privind ținerea câinilor legați sau fără harnașament în perioada în care se află în adăpost.
Centrul Chinologic nu formulează o interdicție expresă privind menținerea câinelui în autospecială pe întreaga durată a unei ture de 12 ore. Totuși, normele prezentate disting între transport și adăpostire, astfel că un compartiment de transport nu poate fi considerat automat spațiu de cazare permanentă. Orice astfel de utilizare trebuie analizată în raport cu condițiile efective de bunăstare și cu reglementările aplicabile.
Sindicatul cere organizarea activității în acord cu normele
Sindicatul Europol susține că eficiența unei echipe canine nu se măsoară doar prin timpul petrecut în teren sau prin prezența într-o autospecială. Contează și calitatea pregătirii, respectarea perioadelor de recuperare și asigurarea unor condiții adecvate de muncă și îngrijire.
Organizarea activității, afirmă sindicatul, trebuie să le permită conductorilor să își îndeplinească obligațiile fără ca întreaga răspundere pentru pregătirea și starea câinilor să le fie transferată. Sindicatul anunță că va continua să susțină aplicarea unitară a prevederilor legale și respectarea particularităților muncii echipelor canine.
„Un câine de serviciu bine pregătit, odihnit și îngrijit corespunzător” este, potrivit organizației, esențial atât pentru siguranța polițistului, cât și pentru eficiența misiunilor. (Sava N.).
Administratie
Poliția Română, partener într-un proiect de monitorizare a rețelelor radio
RMS RAN urmărește dezvoltarea unor capabilități tehnice pentru supravegherea și securizarea frontierelor
Serviciul Român de Informații, prin Unitatea Militară 0929 București, implementează proiectul „Sistem monitorizare parametri radio din rețele de acces radio – RMS RAN”, în parteneriat cu mai multe structuri ale instituției, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În proiect sunt implicate și Unitățile Militare 0461 și 0991 București, precum și Unitatea Militară 0472 București, care are în coordonare unitățile 0221, 0964, 0167 și 0198 București.
Monitorizarea rețelelor de acces radio
Potrivit descrierii proiectului, obiectivul general este operaționalizarea unor capabilități tehnice de monitorizare radio în domeniul rețelelor de acces radio. Acestea urmează să sprijine activitățile specifice de supraveghere și securizare a frontierelor externe ale României. (Paul D.).
Administratie
Peste 700 de școli au aplicat pentru finanțare în cadrul programului PRIMII
Inițiativa vizează sprijinirea elevilor din ciclul primar și prevenirea abandonului școlar
Ministerul Educației și Cercetării a încheiat perioada de depunere a aplicațiilor pentru Programul pentru Reușita Învățământului primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Au fost depuse 709 cereri de finanțare, pentru intervenții în școli vulnerabile.
Programul urmărește prevenirea analfabetismului funcțional și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, printr-un pachet de sprijin adaptat nevoilor elevilor și comunităților.
Sprijin educațional, hrană și consiliere
Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate și programe de recuperare. Sunt eligibile, de asemenea, hrana pentru elevii participanți, activitățile extracurriculare, materialele didactice și resursele pentru învățare remedială.
Programul poate susține și servicii de consiliere și terapie pentru elevi, precum și consiliere parentală.
Abordare bazată pe date și instrumente existente
PRIMII extinde către învățământul primar logica de intervenție folosită de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care s-a adresat în principal ciclului gimnazial.
Implementarea va valorifica instrumente de identificare a vulnerabilităților și riscurilor educaționale: Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltate împreună cu Banca Mondială, precum și Indicele de Risc Comunitar, elaborat de UNICEF.
Implementare în perioada 2026–2029
Proiectul se va desfășura între 2026 și 2029. Finanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul priorității privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului grupurilor dezavantajate la educație.
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 15 oreI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




