Actualitate
Pe 9 mai, Putin și Macron vor aminti de două laturi foarte diferite ale Europei, și ale războiului (New York Times)
Pe 9 mai, Vladimir Putin și Emmanuel Macron vor aminti de două laturi foarte diferite ale Europei – și ale războiului, scrie New York Times, informează mediafax.
În trecut, președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a folosit de sărbătorirea anuală a victoriei sovietice asupra naziștilor din 1945 pentru a consolida militarizarea constantă a societății ruse, pentru a lăuda valorile patriotismului eroic și pentru a pune în contrast spiritul războinic al Rusiei cu ceea ce el consideră a fi decadența morală a Occidentului.
Anul acesta, el va încerca fără îndoială să invoce „victoria” din distrugerile fără discernământ pe care le-a provocat în Ucraina. El va găsi o justificare pentru un război care a mers mult mai puțin bine decât se aștepta împotriva unei amenințări „naziste”, susținută de Occident, din Kiev, pe care el a inventat-o.În timp ce el face acest lucru, ziua de 9 mai va fi marcată altfel în Europa de Vest. Președintele Emmanuel Macron va saluta Ziua Europei la Berlin și la Strasbourg, sediul Parlamentului European, expunând viziunea sa ambițioasă a unei Uniuni Europene cu 27 de națiuni, obligată acum să treacă dincolo de problemele ecconomice pentru a deveni o putere mondială federală și mai puternică.
„Va fi un efect de ecran divizat”, spune Nicole Bacharan, analist francez de politică externă. „Pe un ecran, o paradă militară magnifică a Moscovei, pe celălalt ceva mai greoi și mai lent, dar poate că noi, în Uniunea Europeană, ar trebui să sărbătorim faptul că nu avem un dictator care face legea.”
Două Europe se confruntă acum pe un continent unde, pentru Rusia lui Putin, înfrângerea Germaniei naziste în „Marele Război Patriotic” consacră sacralitatea și gloria războiului, în timp ce la Paris și Berlin simbolizează imperativul păcii.
Confruntarea este între viziunile lumii din secolul al XIX-lea și secolul al XXI-lea, cu consecințe potențiale pe care secolul XX le-a ilustrat la Verdun, Hiroshima și în alte locuri.
De la Alep-ul din Siria până la Azovstalul asediat, oțelăria care este ultimul avanpost de rezistență în ruinele orașului Mariupol din estul Ucrainei, mesajul lui Putin a fost consecvent: Forța militară este eficientă în schimbarea realității geostrategice în favoarea Rusiei.
Citând un proverb rusesc, el a declarat în 2014 că „pentru comunitate, chiar și moartea este frumoasă”, o trăsătură care explică „eroismul de masă al națiunii în conflictele militare”. El a pus în contrast „adevărurile morale superioare” urmărite de poporul rus cu convingerea din Occident că tot ceea ce contează este succesul economic.
Aceasta, desigur, înseamnă să interpretăm greșit raționamentul și angajamentul îndelungat al Europei față de integrare, întreprins nu doar pentru a urmări prosperitatea, ci și pentru a asigura pacea.
La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez de externe, a propus fuzionarea producției de oțel franceze și germane, astfel încât „orice război între Franța și Germania să devină nu doar de neconceput, ci și imposibil din punct de vedere material”. Astfel a fost plantată sămânța unei Europe fără frontiere, cu o monedă unică, iar sinuciderile repetitive ale continentului au luat sfârșit.
Această aniversare o va recunoaște luni Macron.
Dar Putin, după 22 de ani la putere care l-au condus la un resentiment permanent față de Occident, este convins că președintele francez, și întreaga Europă, ar trebui să recunoască altceva: imensul sacrificiu sovietic, care a implicat moartea a 27 de milioane dintre cetățenii săi, care a salvat Europa de nazism.
„Poporul nostru a fost singur, singur pe drumul dificil, eroic și sacrificat al victoriei” asupra fascismului, a declarat el anul trecut.
„El crede că Europa este nerecunoscătoare și că, dacă Uniunea Europeană a fost construită, a fost doar prin sacrificiul rusesc”, a declarat Michel Eltchaninoff, autorul francez al cărții „Inside the Mind of Vladimir Putin”. „Iar el disprețuiește ideea pacea poate fi adusă de comerț”.
Bineînțeles, tocmai despre asta este vorba într-o Uniune Europeană de 450 de milioane de cetățeni, cu o economie de peste 17 trilioane de dolari. Ca alternativă, Putin a oferit Uniunea sa eurasiatică unor țări precum Ucraina, dar Belarusul ca model este greu de vândut dacă Berlinul și Barcelona sunt pe masă.
Magnetismul succesului democratic european, oricare ar fi defectele sale, pare mai amenințător pentru Putin decât NATO, deoarece sfidează cleptocrația autocratică pe care acesta a construit-o în jurul unei rețele de oligarhi care îi sunt datori.
De aici reacția sa violentă la asocierea Ucrainei cu Uniunea Europeană și oroarea sa față de steagul UE drapat pe fațada Ministerului ucrainean de Externe în 2014, după ce țara l-a alungat pe președintele corupt și slugarnic Viktor Ianukovici.
Încă de la începutul invaziei rusești din 24 februarie, a fost clar că Putin nu este în război doar pentru a restabili imperiul Moscovei prin subjugarea sau dezmembrarea Ucrainei. El este, de asemenea, în război împotriva Statelor Unite și a aliaților săi europeni pe care a ajuns să-i considere agenți fără Dumnezeu, care nu pot fi iertați pentri că au umilit Rusia la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991.
Acest război mai larg promite să fie unul lung, obligând Europa să se concentreze pe zona militară, pe care a evitat-o în mare parte în cele peste trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece.
„Întregul așa-numit bloc occidental format de Statele Unite după chipul și asemănarea sa este, în întregime, același „imperiu al minciunii””, a declarat Putin în discursul său în care a anunțat un război pentru a „denazifica” Ucraina, un stat cu un lider evreu.
La un moment dat, în lunga sa domnie, Putin era pregătit să recunoască crimele militare sovietice. În calitate de prim-ministru, el a vizitat Pădurea Katyn în 2010 pentru a comemora uciderea sovietică acolo a mii de ofițeri polonezi la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
El a denunțat „minciunile cinice” care au ascuns adevărul despre măcelul de la Katyn și a declarat că „nu există nicio justificare pentru aceste crime” ale unui „regim totalitar”.
„Ar trebui să ne întâlnim unul cu celălalt la jumătatea drumului, realizând că este imposibil să trăim doar în trecut”, a spus Putin.
Dar în Europa, o duzină de ani mai târziu, un compromis „la jumătatea drumului” între militarismul rusesc ridicat la intensitate mistică, cvasi-religioasă și „pacea prin unire” franco-germană pare aproape de neconceput.
Putin l-a ridicat din nou pe Stalin la statutul de erou. Departe de a recunoaște oricare dintre crimele sale, la Katyn sau în altă parte, el a reconstituit Armata Roșie. În fiecare an, de Ziua Victoriei, cetățenii ruși defilează purtând fotografii ale eroicilor lor înaintași într-un spectacol cunoscut sub numele de „regimentul nemuritor”. Ocazional, Putin, al cărui tată a fost grav rănit în război, li s-a alăturat. De data aceasta, se stabilește o legătură directă între războiul împotriva lui Hitler și actualul război împotriva „naziștilor” fictivi de la Kiev.
Împotriva acestei flăcări de naționalism militarist din partea unei puteri nucleare, care evocă ceea ce poeta poloneză laureată a premiului Nobel Wisława Szymborska numea „magnifice bombe care explodează în zări roz”, ce are palida Uniune Europeană pentru a-l contracara pe Putin? Ce magnetism are ziua de 9 mai a sa?
Războiul din Ucraina a galvanizat Europa. În general, aceasta privește admiterea urgentă a Ucrainei, Georgiei și Moldovei în Uniunea Europeană. Se înmulțesc apelurile pentru o accelerare a procesului decizional în materie de politică externă și de apărare. Mario Draghi, prim-ministrul italian, a cerut luna aceasta „federalism pragmatic” în domeniul apărării și în alte domenii.
Federalismul, un cuvânt asociat cu ideea unor State Unite ale Europei, eventual sub un guvern federal de un anumit tip, sugerează accelerarea unității europene în moduri care au părut de neconceput timp de mulți ani.
„Trebuie să depășim acest principiu al unanimității, care duce la o logică a vetourilor încrucișate, și să ne îndreptăm spre decizii luate cu majoritate calificată”, a declarat Draghi, făcând aluzie la o procedură care ar permite aprobarea odată ce este atins un anumit prag de susținere. El a adăugat: „Protejarea Ucrainei înseamnă să ne protejăm pe noi înșine și proiectul de securitate și democrație pe care l-am construit împreună timp de 70 de ani.”
Guvernul de coaliție al Germaniei, condus de cancelarul Olaf Scholz, susține votul majoritar în ceea ce privește politica de securitate și apărare, însă Franța este mai ezitantă.
Agresiunea rusă a făcut ca Polonia să se îndrepte spre susținerea consolidării uniunii. Înfrângerea de către Macron a lui Marine Le Pen, prietenă cu Putin, în alegerile prezidențiale de luna trecută, l-a izolat pe liderul ungar Viktor Orban, în complicitatea sa cu Rusia. Uniunea Europeană, mereu certăreață, pare hotărâtă să se transforme.
„Este o coincidență spectaculoasă de date”, a declarat Dominique Moïsi, un politolog francez, despre 9 mai. „Ce este mai real? Puterea Rusiei și Mariupolul distrus, sau viața europeană normală la Strasbourg? Va trebui să luptăm ca naiba pentru a-l opri, ca și cum viitorul nostru este în joc”.
Macron a fost principalul susținător al unei Europe suverane, suficient de independentă pentru a pretinde „autonomie strategică” și susținută de consolidarea puterii militare europene alături și în coordonare cu NATO.
Pare sigur că Macron va folosi ziua de 9 mai pentru a elabora această viziune și pentru a clarifica contrastul dintre modelul de război al lui Putin și magnetul european de pace pe care Schuman l-a pus în mișcare acum 72 de ani.
În același timp, însă, Macron consideră că nu există alternativă la negocierea cu Putin.
În urmă cu trei ani, el l-a invitat pe Putin la reședința prezidențială de vară de la Brégancon și a declarat că „Rusia este europeană, foarte profund, și noi credem în această Europă care se întinde de la Lisabona la Vladivostok”.
Războiul din Ucraina a zdruncinat, dacă nu a desființat, această idee. „Domnul Macron știe că Ucraina nu poate rezista fără Statele Unite”, a spus Moïsi. „Nu poți construi Europa ca o putere fără America, deoarece pierzi jumătate dintre europeni dacă încerci. Unitatea Occidentului este cheia unității Europei”.
Indiferent ce va declara Putin pe 9 mai, această unitate s-a dovedit eficientă în apărarea Ucrainei și în afectarea Rusiei. Secretarul Apărării Lloyd J. Austin III dorește să vadă Rusia slăbită permanent, „în măsura în care nu mai poate face genul de lucruri pe care le-a făcut prin invadarea Ucrainei”.
Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte și implică riscuri evidente.
În „First Person”, autobiografia pe care a publicat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani, Putin a descris cum a încolțit un șobolan în clădirea sa de apartamente dărăpănată din Sankt Petersburg, pe când era copil.
„Așa că s-a întors și a sărit pe mine”, a scris Putin. „M-a surprins și mi-a fost foarte frică. M-a urmărit, sărind pe scări”, înainte ca băiatul care avea să devină președinte să reușească să trântească o ușă peste șobolan.
„Pe acea scară am înțeles o dată pentru totdeauna ce înseamnă să fii încolțit”, a scris Putin.
Dacă, așa cum pare a fi, povestea șobolanului este un indiciu al convingerilor omului care controlează acum arsenalul nuclear al Rusiei, atunci atacul direct, chiar nesăbuit, este răspunsul lui Putin atunci când se simte încolțit. (Paul D.).
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Actualitate
Armata americană îşi rafinează sistemul de achiziții: O nouă etapă în eficientizarea birocrației
La doar un an după o restructurare majoră a sistemului de achiziții, Armata americană a implementat noi ajustări la nivelul portofoliilor de armament. Măsura, deşi de o amploare mai redusă, urmăreşte optimizarea proceselor interne şi conformarea la cerințele legislative recente.
Eliminarea barierelor birocratice
Principalul obiectiv al noii strategii este eliminarea unui nivel de birocrație care intermedia relația dintre Executivii de Portofoliu pentru Achiziții (PAE) și managerii de program. Această reorganizare vine ca răspuns direct la prevederile Legii Autorizării Apărării Naționale (NDAA) pentru anul 2026, având rolul de a asigura o sincronizare mai strânsă între echipele care se ocupă de achiziții și componentele operaționale ale forțelor armate.
Rolul esențial al noilor structuri: Program Manager Executives
În cadrul acestor schimbări, structurile cunoscute anterior sub numele de Capability Portfolio Executives (CPE) au fost redefinite ca Program Manager Executives (PME) și au fost repoziționate pentru a lucra direct alături de PAE. Această schimbare strategică vizează o mai bună gestionare a programelor, fără a crea o structură de raportare ierarhică rigidă care să blocheze activitatea managerilor de program, aceștia din urmă fiind cei care interacționează nemijlocit cu militarii din teren. Oficialii subliniază că PME-urile sunt vitale pentru gestionarea sarcinilor zilnice și pentru sprijinirea managerilor de program, oferind o structură similară cu cea din mediul corporativ (CEO/COO), menită să accelereze luarea deciziilor.
Profesionalizarea achizițiilor și rezultate imediate
Un alt pilon al reformei impuse de legislația din 2026 vizează certificarea riguroasă a tuturor oficialilor implicați în procesul de achiziții. Dacă anterior doar o parte dintre aceştia dețineau acreditările necesare, noua directivă impune ca toți executivii să fie „oficiali de achiziții certificați”, în timp ce adjuncții acestora vor proveni din roluri operaționale sau din centre de excelență. Prin concentrarea cerințelor, resurselor și autorității decizionale sub umbrela PAE, Armata elimină „transferurile secvențiale” care încetineau procesele în trecut, oficialii raportând deja primele rezultate concrete ale acestei abordări integrate.
Actualitate
Cine controlează piața jocurilor de noroc online din România și ce obligații au operatorii licențiați
Un cazino sau o casă de pariuri nu poate accepta legal jucători din România doar pentru că deține o licență emisă într-o altă țară. Pentru a opera pe piața locală, compania trebuie să îndeplinească cerințele legislației românești și să dețină licența și autorizațiile necesare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Controlul nu se oprește, însă, în momentul autorizării. Operatorii trebuie să respecte în continuare reguli privind verificarea jucătorilor, protecția minorilor, plățile, autoexcluderea, securitatea platformei și desfășurarea jocurilor.
ONJN este instituția care supraveghează piața jocurilor de noroc
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este autoritatea specializată care reglementează și supraveghează această industrie în România. Instituția acordă licențe și autorizații, verifică activitatea operatorilor și intervine atunci când aceștia nu respectă legislația.
În cazul jocurilor de noroc online, nu este de ajuns ca un site să fie disponibil în limba română, întrucât nu demonstrează automat că operatorul funcționează legal. Platforma trebuie să aibă dreptul de a oferi servicii jucătorilor din România. Cei care vor să înțeleagă mai bine rolul ONJN și reglementarea jocurilor de noroc pot găsi informații suplimentare pe InfoCazinouri.ro.
Legislația face și o distincție între companiile care organizează efectiv jocurile și firmele care furnizează servicii industriei. Operatorii care exploatează jocuri de noroc dețin licențe clasa I, în timp ce clasa a II-a acoperă anumite activități conexe, precum software-ul specializat, găzduirea platformelor sau procesarea plăților.
O licență nu este același lucru cu autorizația de exploatare
Pentru a funcționa legal nu este suficient ca un operator să obțină doar licența de organizare. OUG 77/2009 prevede obligativitatea deținerii atât a licenței de organizare, cât și a autorizației de exploatare corespunzătoare activității desfășurate.
În procesul de autorizare sunt analizate compania, persoanele implicate în administrarea acesteia, infrastructura tehnică și modul în care vor fi organizate jocurile. Pentru activitatea online există cerințe adiționale legate de sistemele informatice.
Operatorii de jocuri de noroc la distanță trebuie, de asemenea, să opereze printr-un sediu permanent înregistrat aici. Prin urmare, faptul că o companie are sediul principal într-un alt stat nu o scutește de obligațiile impuse pentru piața românească.
Jucătorii trebuie să aibă minim 18 ani
Una dintre obligațiile de bază ale operatorilor este împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc. O persoană trebuie să aibă cel puțin 18 ani pentru a participa legal.
În mediul online, operatorii trebuie să verifice identitatea jucătorilor pentru a confirma, printre altele, că aceștia au împlinit vârsta de 18 ani. Platforma trebuie să știe cine folosește contul și să poată solicita informațiile și documentele necesare pentru verificarea identității.
Contul de joc este personal și nu poate fi creat, transferat sau utilizat în numele altei persoane. Datele furnizate la înregistrare trebuie să aparțină jucătorului care folosește contul.
Verificarea identității are și un rol financiar
KYC sau „Know Your Customer” este procesul prin care operatorul confirmă identitatea jucătorului și verifică dacă datele furnizate la crearea contului sunt reale. Aceste controale sunt necesare atât pentru respectarea limitei de vârstă de 18 ani, cât și pentru prevenirea fraudelor și a spălării banilor.
De regulă, jucătorului i se pot solicita un act de identitate și, în anumite situații, documente suplimentare. Verificări mai amănunțite pot apărea dacă există diferențe între informațiile din cont și documentele prezentate, dacă sunt identificate tranzacții neobișnuite sau dacă operatorul trebuie să stabilească proveniența fondurilor.
Astfel de verificări pot avea loc inclusiv înaintea procesării unei retrageri. Solicitarea documentelor nu înseamnă automat că operatorul refuză plata, ci poate face parte din verificările obligatorii înainte ca retragerea să fie aprobată.
Depunerile și retragerile trebuie să poată fi urmărite
Controlul unei platforme online include și circuitul banilor. Operatorul trebuie să păstreze evidențe privind conturile jucătorilor, sumele depuse, mizele, câștigurile și retragerile.
Acest lucru este important atât pentru supravegherea activității, cât și în cazul unei dispute. Dacă un jucător reclamă, de exemplu, că o retragere nu a fost procesată sau că soldul contului s-a modificat incorect, istoricul operațiunilor poate fi verificat.
Și jucătorul ar trebui să păstreze confirmările tranzacțiilor și mesajele primite de la operator atunci când apare o problemă. În cazul unui conflict, data, suma și istoricul comunicării sunt esențiale.
Autoexcluderea trebuie respectată de operatori
Legislația românească prevede mecanisme prin care o persoană poate solicita autoexcluderea de la jocurile de noroc.
Operatorii au obligații privind persoanele autoexcluse și nu pot trata solicitarea ca pe o simplă preferință a clientului. Sistemul urmărește să împiedice continuarea participării atunci când jucătorul a cerut în mod expres să nu mai aibă acces.
Pe lângă autoexcludere, platformele pot oferi și alte instrumente de joc responsabil, precum limite pentru depuneri, pierderi sau sumele pariate într-o anumită perioadă.
Site-urile fără licență pot ajunge pe lista neagră
ONJN poate identifica platformele care oferă jocuri de noroc în România fără dreptul legal de a face acest lucru. Domeniile respective pot fi incluse pe lista neagră a instituției, iar accesul la acestea poate fi restricționat.
Din 2025, legea interzice și anumitor furnizori licențiați să ofere servicii domeniilor aflate pe această listă atunci când accesul jucătorilor din România nu este blocat.
Prin urmare, supravegherea pieței nu urmărește numai operatorii care au deja licență. Sistemul încearcă și să limiteze accesul companiilor neautorizate la infrastructura, serviciile și clienții de care ar avea nevoie pentru a funcționa pe piața românească.
Licența presupune obligații pe toată perioada de funcționare
Autorizarea unui operator nu reprezintă o aprobare permanentă acordată fără alte verificări. Respectarea legislației trebuie să continue atât timp cât compania oferă jocuri de noroc în România.
Operatorii care nu respectă legislația riscă amenzi, iar în cazurile mai grave pot rămâne fără licență sau autorizație. OUG 82/2023 a prevăzut, de exemplu, revocarea licenței pentru operatorii existenți care nu făceau dovada, în termenul stabilit, că îndeplinesc noile cerințe privind societatea înregistrată în România sau sediul permanent.
Pentru jucător, acesta este și motivul pentru care verificarea unui operator nu ar trebui să se rezume la logo, reclame sau notorietatea brandului. Elementul decisiv este dacă platforma are dreptul să funcționeze în România și se află sub supravegherea autorităților competente.
-
Exclusivacum 3 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 19 oreBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 2 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 5 zileLa MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
-
Featuredacum 4 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 5 zilePolițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!




