Administratie
Audierile din comisii NU pot asigura o supraveghere eficace a Serviciilor Secrete / Metodă inadecvată
Sa invatam din democratiile autentice cum se face un control si o supraveghere eficace a SERVICIILOR SECRETE.


Cel mai important impediment pentru o supraveghere eficace este reţinerea legislatorilor în a adopta şi aplica măsuri pentru tragerea la răspundere a ramurii executive. În statele în tranziţie, unde, anterior, ramura executivă nu a fost trasă la răspundere, de regulă, legislatorii trebuie să experimenteze o diversitate de abordări înainte de a stabili care e metoda cea mai bună pentru ei. A se baza numai pe audierile din comisii pentru a asigura o supraveghere eficace se va dovedi, probabil, o metodă inadecvată. Experienţa a arătat că sunt, de asemenea, necesare munca staffului, studiile de cercetare, vizitele pe teren şi audierile in camera.
UN PROCES DIFICIL DE ÎNVĂŢARE
Activităţile din domeniile securităţii şi intelligence diferă de majoritatea celorlalte funcţii ale guvernului prin aceea că afectează şi/sau implică aproape toate departamentele sau ministerele. Deoarece o supraveghere corespunzătoare necesită un grad ridicat de familiarizare cu funcţiile şi practicile serviciilor de informaţii şi cu modalităţile complexe în care ele interacţionează cu alte agenţii guvernamentale, procesul de învăţare este lent şi, deci, dificil pentru legislatori, care au de rezolvat multe alte solicitări, ce le ocupă timpul şi atenţia. Dezvoltarea expertizei necesare ia timp, în special dacă avem în vedere reticenţa generală a ofiţerilor de informaţii în a-şi împărtăşi în detaliu cunoştinţele.
LIPSA DE ÎNCREDERE
Dacă serviciile de informaţii şi organismele de supraveghere a acestor servicii nu au încredere unele în altele, nu pot exista discuţii sincere, schimburi semnificative de informaţii şi nici o supraveghere eficace. Pentru construirea unor relaţii de încredere, organismele externe de supraveghere (în special comisiile legislative) trebuie să evite să se concentreze exclusiv pe respectarea legii. Limitarea în acest fel a supravegherii generează un mediu conflictual, pe principiul „noi împotriva lor” şi descurajează personalul din domeniul intelligence să vadă vreun beneficiu pe care i l-ar putea aduce procesul de supraveghere. Dimpotrivă, cel puţin în faza iniţială, el percepe doar dificultăţi considerabile.
Pentru ca o supraveghere să fie eficace, e necesar ca serviciile de informaţii să cunoască şi beneficiile acesteia. De exemplu, un accent pe eficacitate poate aduce beneficii unui serviciu prin recomandări care încurajează executivul să-i pună la dispoziţie mai multe resurse. Serviciul poate, de asemenea, să vadă beneficiile supravegherii atunci când o comisie legislativă sau un organism specializat de supraveghere corectează o relatare de presă, care acuză în mod eronat membri ai serviciului de conduită incorectă sau pune sub semnul întrebării eficacitatea lor.
REFUZAREA ACCESULUI LA PERSOANE, LOCURI, DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
Cel mai important obstacol în calea unei supravegheri eficace este refuzarea accesului la persoane, locuri, documente şi înregistrări. Fără un asemenea acces, organismele de supraveghere nu pot funcţiona în mod adecvat (a se vedea şi Nathan – Instrumentul 3). Ele nu pot verifica dacă informaţiile pe care le primesc din partea executivului sunt exacte şi nici nu pot să dezvolte un plan corespunzător de investigare pe o anumită temă. Dimpotrivă, se pot baza numai pe ceea ce li se spune şi pe ceea ce obţin din surse deschise.
PRESIUNEA TIMPULUI ŞI EFECTUL EI ASUPRA VERIFICĂRII
Presiunea timpului, resimţită de legislatori, poate avea un efect negativ asupra tipului de examinare pe care o întreprind. Studiile comisiilor de supraveghere din Congresul SUA au arătat că legislatorii, în loc să identifice ei înşişi problemele, sunt înclinaţi mai degrabă să preia probleme care au atras deja atenţia opiniei publice – şi au motive întemeiate să procedeze astfel. Deoarece legislatorii sunt oameni ocupaţi, cu multe responsabilităţi (inclusiv propria lor realegere), ei au tendinţa să urmărească acele probleme care le oferă, cu cea mai mare probabilitate, un beneficiu politic personal. Verificarea serviciilor de informaţii, dat fiind că se desfăşoară arareori în public, le oferă prea puţine oportunităţi de beneficii politice.
Capacitatea legislatorilor de a supraveghea serviciile de informaţii este obstrucţionată şi de însăşi natura ramurii legislative. Timpul disponibil pentru supraveghere este limitat nu numai de munca pe care toţi legislatorii trebuie să o desfăşoare, ci şi de şedinţele forului legislativ. În cele mai multe jurisdicţii, activitatea legislativă se opreşte atunci când forul legislativ nu e în sesiune şi în perioada alegerilor. O soluţie parţială la această problemă este încredinţarea responsabilităţii de supraveghere unui organism specializat.
PARTIZANATUL
Procesul de supraveghere poate fi mult prea uşor obstrucţionat de partizanat. De pildă, în SUA, când partizanatul devine excesiv, el poate zădărnici eforturile opoziţiei de a verifica un serviciu de informaţii prin amânarea sau controlarea activităţii comisiilor de supraveghere din Congres.[1] În mod asemănător, în cele mai multe sisteme parlamentare, partidul aflat la guvernare controlează agenda tuturor comisiilor legislative prin intermediul reprezentării majoritare. Pentru a contracara această dominaţie, ce reprezintă regula generală, unele sisteme solicită ca preşedintele comisiei pentru supravegherea informaţiilor să fie un membru al unui partid de opoziţie.
Alternarea preşedinţiei în acest mod şi selectarea membrilor comisiei pe baza echilibrului corect între guvern şi opoziţie sunt modalităţi importante prin care partizanatul poate fi diminuat, iar cooperarea – promovată. În general, supravegherea funcţionează cel mai bine atunci când membrii comisiilor de supraveghere colaborează într-un efort colectiv de obţinere a unor rezultate ce slujesc interesului naţional.
RAPOARTE PREZENTATE CU ÎNTÂRZIERE DE ORGANISMELE SPECIALIZATE DE SUPRAVEGHERE
În situaţia în care sunt înfiinţate organisme specializate pentru a efectua diferite forme de verificare, proactive şi de rutină, este foarte important ca rapoartele şi analizele lor să fie puse la dispoziţia legislatorilor la momentul oportun. Indiferent care sunt aspectele concrete din sfera intelligence pe care legislatorii le examinează ei înşişi, aceştia au totuşi nevoie să-şi facă o imagine cât mai cuprinzătoare posibil pentru a duce la îndeplinire responsabilităţi extrem de importante, precum alocarea fondurilor publice şi examinarea legislaţiei în vigoare. Dacă legislatorii nu pot primi rapoarte la momentul oportun şi nu-i pot chestiona pe membrii organismelor specializate cu privire la recomandările pe care le fac, capacitatea celor dintâi de a-şi îndeplini responsabilităţile ce le revin va fi serios afectată.
RESURSE NECORESPUNZĂTOARE
Capacitatea legislatorilor de a efectua o supraveghere eficace depinde în mare măsură de resursele care li se pun la dispoziţie. Cele mai importante resurse în acest sens sunt stafful şi accesul. Aşa cum s-a arătat mai înainte, legislatorii sunt oameni ocupaţi, cu o sferă largă de responsabilităţi. Fără ajutorul unui staff permanent, cu înaltă calificare şi fără atitudini partizane, care să aibă cunoştinţe vaste despre comunitatea de informaţii, legislatorii vor efectua, cel mai probabil, o supraveghere care, în cel mai bun caz, va fi limitată, axându-se mai curând pe audierile în comisie decât pe activitatea de investigare. Mai mult, pentru a efectua o supraveghere eficace, legislatorii au nevoie şi de acces la o gamă extinsă de informaţii, inclusiv la servicii de cercetare şi capacităţi de auditare.
Constituirea unui staff permanent de suport, fără atitudini partizane, poate contribui şi la dezvoltarea şi păstrarea unei memorii instituţionale. Dat fiind că expertiza în domeniul intelligence se obţine în timp îndelungat, ritmul schimbării legislatorilor (care poate fi considerabil în unele sisteme) duce deseori la o pierdere de cunoştinţe şi experienţă. Din motive evidente, prezenţa unui staff permanent nepartizan diminuează acest obstacol în calea unei supravegheri eficace.
Administratie
Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung
Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.
Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei
În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.
De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile
Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:
- Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
- Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
- Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
- Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.
Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



