Featured
Prezumţiile anterioare despre Rusia sau China ca puteri emergente se află acum sub semnul întrebării
În urmă cu o săptămână, am scris un articol despre fazele istoriei, subliniind schimbările sistemice care au avut loc timp de mai bine de 200 de ani. În ultimul secol, aceste schimbări s-au petrecut la o distanţă de 30-40 de ani, ultima având loc în 1991, cam acum 30 de ani. În acel an, s-a încheiat Războiul Rece, a fost semnat Tratatul de la Maastricht, a început Operaţiunea „Desert Storm” şi s-a încheiat miracolul economic japonez, deschizând calea pentru dezvoltarea Chinei. În 1989, lumea era foarte diferită de cea din 1992.
Ne aflăm acum într-o epocă în care au loc schimbări. Trecerea printr-o eră nu înseamnă neapărat că schimbarea vine imediat. Schimbarea dintre epoca războaielor mondiale şi lumea post-Război Rece a durat aproape 50 de ani, fiind susţinută de către rivalitatea dintre SUA şi Uniunea Sovietică. Este neclar de ce unele ere durează mai mult decât altele. Poate fi pură întâmplare. O alternativă de luat în considerare este că unele ere se bazează pe realităţi singulare, solide, în timp ce altele sunt bazate pe alte realităţi multiple, fragile. Astfel, perioada dintre 1945 şi 1991 a fost bazată pe confruntarea dintre SUA-Uniunea Sovietică, în timp ce perioada dintre 1991-2022 s-a bazat pe forţe multiple – războiul global împotriva terorismului, UE, dezvoltarea Chinei, afirmarea Rusiei ş.a. A fost mai puţin coerentă şi, implicat, mai fragilă. Epoca aceasta a început cu schimbări divizate, creând o platformă mai puţin stabilă.
Indiferent de motive, era care a început în 1991 se apropie de sfârşit şi o alta nouă este pe cale să înceapă. Toate statele şi entităţile majore nordice – China, SUA, Rusia şi Europa – trec prin schimbări majore. Pentru Rusia, invazia Ucrainei este ultima şi cea mai importantă încercare de a schimba evenimentele din 1991. Însă, cu un PIB care ocupă locul 86, respingerea comunismului nu pare să fie pe atât de profitabilă pe cât s-a crezut. Cu o armată care pare depăşită de către forţele ucrainene, cu greu mai poate fi Rusia considerată o putere militară. Cu alte cuvinte, Rusia nu s-a ridicat la înălţimea propriilor aşteptări, aşa că fie va trece prin revoluţia aşteptată în perioada anterioară şi va continua acţiunile agresive folosind o capabilitate militară limitată, fie va deveni o putere mică, dar cu arme nucleare.
Războiul din Ucraina a schimbat şi Europa. NATO a reapărut ca un sistem paralel Uniunii Europene, unul cu membri diferiţi, cu o agendă şi costuri diferite. Mai mult decât atât, relaţia transatlantică a primit o nouă viaţă, alături de angajamentul de a creşte costurile militare. Acest lucru oferă Europei o nouă configuraţie. În primul rând, pe măsură ce cresc cheltuielile guvernelor şi performanţa economică se contractă sub presiunea conflictului, tensiunea din UE se înrăutăţeşte. Cu o dependenţă mărită faţă de SUA, Washingtonul poate fi, din nou, văzut ca un partener economic alternativ Germaniei. Uniunea Europeană, deja aflată sub presiune, se va redefini.
China se află, de asemenea, în tranziţie. A trecut printr-o perioadă de creştere economică rapidă. Asemenea Japoniei şi, ulterior, Statelor Unite, China a cunoscut o expansiune economică extraordinară. Când Japonia şi-a atins limitele unei creşteri de două cifre, în 1991, declinul său a dus la înclocuirea sa cu China. Japonia şi-a crescut rapid economia cu exporturi la preţuri mici, urmate de o creştere tehnologică. A finanţat-o printr-un sistem financiar care a alocat capital atât pe considerente economice, cât şi politice – prin keiretsu sau grupuri de companii. A evoluat printr-o forţă de muncă disciplinată. A intrat într-o competiţie intensă pentru bunuri de mică valoare, care au fost vândute la un preţ mai mic decât propriile produse, precum şi într-o rezistenţă politică din partea ţărilor consumatoare, în special SUA. Acest lucru a fost intensificat de bunuri de mare valoare, precum autoturismele. Pe măsură ce volumul a intrat în declin, fragilitatea sistemului financiar a ieşit la iveală, iar în deceniul trecut a trebuit să se transforme.
Însă, acum, pentru China, exporturile produselor cu preţuri mici suferă un declin din cauza competiţiei, aşa cum se întâmplă şi cu produsele sale scumpe, ca să nu mai vorbim despre rezistenţa la exporturi de către pieţele de consum. O expansiune care a început cu 40 de ani în urmă nu-şi mai poate susţine rata de creştere. Exporturile şi sistemul financiar se află sub presiune. În cazul Chinei, acest lucru se întâmplă şi în piaţa imobiliarelor, care este folosită ca o soluţie de rezervă. Eşecurile în acest domeniu destabilizează inevitabil economia şi creează tensiune politică. O creştere încetinită în China – având în vedere că mulţi cetăţeni chinezi nu au putut beneficia de creşterile economice anterioare – este periculoasă.
Statele Unite încă sunt cea mai mare putere din lume, în ciuda disensiunilor interne şi a presiunii economice. Disensiunile sunt ciclice şi prefigurează o creştere economică bazată pe noi tehnologii. Dar, deocamdată, puterea economică americană, văzută cel mai recent prin utilizarea dolarului împotriva Rusiei, este încă în picioare. Statele Unite ale Americii reprezintă una dintre cele patru puteri care nu au necesitat schimbări instituţionale, lucru care le-a ajutat să îşi menţină poziţia încă din 1945.
Prezumţiile anterioare despre Rusia sau China ca puteri emergente se află acum sub semnul întrebării. Lucrurile se schimbă, însă astăzi este greu să ne imaginăm reapariţia Rusiei (n.r. pe scena marilor puteri) sau încheierea rapidă a problemelor economice ale Chinei. Deci, dacă ne aflăm la începutul unei schimbări ciclice, aşa cum cred că se întâmplă de fapt, SUA ar fi unul dintre pilonii tranziţiei către o nouă epocă. Este greu să ne imaginăm restul lucrurilor. Cine ar fi crezut în 1991 că va creşte brusc China sau, în 1945, că Europa se va reconstrui? Partea uşoară a acestui proiect este gata, cred, şi este momentul să ne uităm după lucrurile inimaginabile care apar în fiecare epocă. (GEORGE FRIEDMAN).
Dr. George Friedman este fondatorul şi preşedintele companiei Geopolitical Futures (GPF) şi fondatorul agenţiei de analize Stratfor, pe care a condus-o până în anul 2015. Totodată, George Friedman este autorul a numeroase lucrări pe teme de geopolitică, inclusiv „Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI” (inclusă pe lista de bestselleruri a NYT).
Featured
Bogdan Toader: „Soluțiile contează mai mult decât etichetele”
Deputatul PSD spune că dezbaterea despre cine conduce Guvernul trebuie să lase loc problemelor reale ale oamenilor
Președintele PSD Ploiești și deputatul Bogdan Toader a comentat dezbaterea publică din ultimele zile despre conducerea Guvernului, spunând că aceasta riscă să îndepărteze atenția de la preocupările de zi cu zi ale cetățenilor.
„Am urmărit zilele astea dezbaterea despre «cine conduce de fapt» guvernul și mi-am dat seama cât de departe este această întrebare de problemele reale ale oamenilor”, a transmis Bogdan Toader.
„Premierul conduce Guvernul, punct”
Deputatul a afirmat că premierul Luca Niculescu conduce Guvernul și că, în opinia sa, această chestiune este clară. Totodată, Toader a susținut că PSD trebuie să își asume public răspunderea față de alegătorii care i-au acordat încrederea.
„Mi se pare firesc ca PSD să își asume public răspunderea față de cei care l-au votat, pentru că asta înseamnă să faci politică cu coloană vertebrală, nu doar din birou”, a declarat acesta.
Miniștrii PSD, în teren și la masa negocierilor
Bogdan Toader a prezentat activitatea miniștrilor social-democrați ca pe un demers orientat spre acțiune și rezultate. Potrivit acestuia, miniștrii PSD sunt implicați în activități desfășurate în spitale, negociază la Bruxelles în sprijinul fermierilor și apără bugetul țării.
În contrast, deputatul a criticat ceea ce a descris drept preferința unor actori politici pentru comentarii pe rețelele de socializare, în locul implicării directe.
Apel la concentrarea asupra soluțiilor
În mesajul său, președintele PSD Ploiești a subliniat că dezbaterile despre etichete și roluri nu ar trebui să înlocuiască munca pentru rezolvarea problemelor concrete.
„Eu rămân convins că soluțiile contează mai mult decât etichetele. Hai să ne ținem de treabă!”, a conchis Bogdan Toader.
Administratie
Virgil Nanu, mesaj de Sfântul Dumitru: „Să ai curajul să rămâi drept, chiar și atunci când ai de pierdut”
O sărbătoare despre credință, curaj și caracter
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a transmis un mesaj cu prilejul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, evocând tăria de caracter și curajul de a rămâne fidel propriilor convingeri, chiar și atunci când acest lucru presupune sacrificii.
„Să ai curajul să rămâi drept, chiar și atunci când ai de pierdut. Asta mă impresionează cel mai mult în povestea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pe care îl sărbătorim astăzi”, a transmis Virgil Nanu.
Exemplul unui om care nu și-a negociat credința
În mesajul său, președintele CJ Prahova a amintit că Sfântul Dimitrie a fost un om cu putere și autoritate, conducător al Tesalonicului, dar nu și-a trădat credința pentru a-și păstra funcția ori privilegiile. Pentru alegerea sa, a plătit cu viața.
Virgil Nanu a subliniat că povestea sfântului rămâne un exemplu puternic despre demnitate și despre puterea de a apăra ceea ce consideri drept, chiar și în momentele dificile.
Un îndemn pentru cei aflați în slujba comunității
Lecția Sfântului Dimitrie este, în opinia lui Virgil Nanu, una deosebit de importantă pentru cei care au primit responsabilitatea de a lua decizii în numele oamenilor. Funcțiile și privilegiile sunt trecătoare, însă felul în care o persoană își exercită responsabilitățile și îi tratează pe ceilalți îi definește caracterul.
„Cred că avem multe de învățat din exemplul lui. Mai ales noi, cei cărora oamenii ne-au încredințat responsabilitatea unor decizii. Funcțiile sunt trecătoare. Caracterul și felul în care îi tratăm pe ceilalți spun mult mai mult despre cine suntem”, a transmis președintele Consiliului Județean Prahova.
O tradiție păstrată din generație în generație
Mesajul lui Virgil Nanu evocă și legătura profundă dintre sărbătoarea Sfântului Dumitru și viața comunităților românești. În Prahova, la fel ca în multe alte locuri din țară, această zi face parte de generații întregi din calendarul familiei, al bisericii și al comunității.
Este o sărbătoare care aduce oamenii împreună și păstrează vii obiceiurile și legăturile transmise de la o generație la alta.
Urări pentru toți cei care își sărbătoresc onomastica
La finalul mesajului, Virgil Nanu le-a transmis urări tuturor celor care poartă numele Sfântului Dimitrie și își sărbătoresc astăzi onomastica, dorindu-le sănătate și bucuria de a-i avea aproape pe cei dragi.
„La mulți ani, Dumitru, Dumitra, Dimitrie și tuturor celor care vă sărbătoriți astăzi!”
Administratie
Paltinu și Măneciu, în atenția autorităților după criza apei din Prahova
Grup de lucru și termen de două săptămâni pentru primul raport privind intervențiile necesare
Criza apei din județul Prahova a scos la iveală costurile întârzierilor și ale coordonării deficitare, iar autoritățile trebuie să evite repetarea unei astfel de situații. Acesta este mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, după o vizită la barajele Paltinu și Măneciu, alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero.
Potrivit declarației publicate de Virgil Nanu, vizita a inclus discuții cu specialiștii și cu reprezentanții instituțiilor implicate în alimentarea cu apă a județului. Oficialii au analizat situația acumulărilor și intervențiile care ar putea fi necesare.
„Unele probleme se înțeleg mai bine pe teren”
Nanu a apreciat prezența ministrului la fața locului și dialogul cu personalul care lucrează în domeniul gospodăririi apelor. În opinia sa, evaluarea directă a situației poate oferi o imagine mai clară decât rapoartele analizate la sediile instituțiilor.
Președintele CJ Prahova a atras atenția și asupra experienței angajaților care lucrează de ani buni la aceste obiective. El a spus că aceștia își cunosc meseria în detaliu și merită mai mult respect, inclusiv în ceea ce privește salarizarea.
Grup de lucru pentru măsuri, responsabilități și termene
În urma discuțiilor, s-a convenit formarea unui grup de lucru care să stabilească intervențiile necesare, instituțiile responsabile pentru fiecare etapă și calendarul de implementare. Primul raport al grupului este așteptat în două săptămâni, potrivit lui Nanu.
Șeful administrației județene a declarat că va urmări îndeaproape evoluția demersurilor și va cere instituțiilor implicate să își respecte angajamentele. El și-a exprimat speranța că întâlnirea va duce la măsuri concrete, nu doar la concluzii și promisiuni.
„Prahovenii au dreptul să știe ce se face”
Mesajul lui Virgil Nanu pune accentul pe nevoia unor acțiuni clare, cu responsabilități și termene precise, după zilele în care locuitorii județului au rămas fără apă. „Prahovenii au trecut deja prin prea multe zile fără apă”, a transmis acesta, subliniind că oamenii au dreptul să afle ce măsuri sunt luate pentru a preveni repetarea crizei.
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 5 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 5 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileCamere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
-
Administratieacum 5 zileDouă instanțe dau dreptate polițiștilor în disputa privind sporul pentru condiții grele în concediul de odihnă




