Actualitate
Florin Cîţu, fostul premier, anunţă că s-ar putea ca inflaţia să ajungă şi la 15% în acest an
De anul trecut, de când a reapărut inflaţia, Banca Naţională a început să schimbe politica monetară, în încercarea de a nu pierde controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat, depăşind toate aşteptările: de la o inflaţie anuală de 2-3%, în martie am ajuns la 10,15% (martie 2022/martie 2021), iar Florin Cîţu, fostul premier, anunţă că s-ar putea ca inflaţia să ajungă şi la 15% în acest an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii în România.
De la 1,25% dobână de referinţă, BNR a ajuns cu dobânda la 3%, iar cu dobânda Lombard, la care se împrumută băncile, la 4%. În acest moment, dobânda Lombard este practic principala dobândă de referinţă, având în vedere că băncile au ajuns să facă coadă la BNR pentru a lua împrumuturi. Timp de un deceniu, băncile au beneficiat de o lichiditate în exces, având în vedere că depozitele atrase de la populaţie şi companii au depăşit cu mult creditele acordate, surplusul fiind de 30%.
Având în vedere excesul de lichiditate, inflaţia scăzută şi politica mai relaxată a BNR, băncile au scăzut dobânzile la depozitele în lei pentru că nu aveau ce să facă cu banii. Ritmul de creştere a creditării era ridicat în raport cu datele istorice, dar nu suficient încât să absoarbă toate lichidităţile. Cu surplusul înregistrat, băncile au finanţat statul, care a înregistrat an de an un necesar de finanţare din ce în ce mai mare pe fondul creşterii deficitelor bugetare. Totul a culminat în 2020-2021, când Ministerul Finanţelor a avut nevoie de aproape 250 de miliarde de lei, în lei şi valută. În cei doi ani de Covid, economiile la bănci au crescut substanţial, pentru că oamenii şi companiile nu prea au avut ce să facă cu banii.
În februarie 2022 depozitele totale în bănci atât pentru persoane fizice cât şi pentru companii au fost de 481 de miliarde de lei, din care în lei au fost 306 miliarde de lei, iar în valută echivalentul a 174 miliarde de lei. Populaţia avea depozite în lei de 164 miliarde de lei, iar în valută de 121 miliarde de lei. Creditele acordate de către bănci persoanelor fizice şi companiilor au fost, în februarie 2022, de 330 miliarde de lei, din care în lei 239 miliarde de lei, iar în valută de 90 miliarde de lei. Populaţia a luat credite în lei de 138 miliarde de lei, iar în valută soldul scăzuse la numai 26 miliarde de lei.
Până la începutul anului, băncile nu au mişcat deloc dobânzile la depozitele în lei luate de la populaţie şi companii, pentru că aveau lichiditate în exces. Dar pe măsură ce BNR a început să strângă cureaua din cauza creşterii inflaţiei, băncile au început să simtă săptămână de săptămână schimbarea politicii monetare. Între timp, pe lângă explozia inflaţiei, au apărut şi tensiunile geopolitice – războiul din Ucraina, sancţiunile economice împotriva Rusiei – şi contrareacţia de pe pieţele occidentale – creşterea preţului la gaze şi energie, creşterea preţului la alimente, întreruperile în lanţurile de aprovizionare, prăbuşirea unor pieţe pentru că Rusia şi Ucraina nu mai pot să livreze marfă.
Imediat după atacul militar al Rusiei împotriva Ucrainei din 24 februarie, băncile s-au confruntat cu retrageri în lei şi valută sau schimbarea economiilor din lei în valută. În februarie, care a prins numai cinci zile de război, depozitele în lei ale populaţiei au scăzut cu 0,4%, în timp ce depozitele în valută au crescut cu 1,3%. În martie, tensiunile de pe piaţa interbancară s-au accentuat şi dintr-odată piaţa a ajuns pe un deficit de lichiditate de 16,4 miliarde de lei, iar BNR a redevenit creditor net, adică a împrumutat bani băncilor. Finanţările de urgenţă, adică creditul Lombard luat de bănci de la BNR, au ajuns la nu mai puţin de 10,55 miliarde de lei, maximul din ultimul deceniu. BNR a acordat şi împrumuturi Repo în valoare de 6,3 miliarde de lei, astfel încât totalul a ajuns la 16,8 miliarde de lei.
Pe lângă tensiunile de pe piaţa interbancară, cu necesarul de lichiditate, băncile se mai confruntă cu o problemă, respectiv scăderea valorii titlurilor de stat, ceea ce a dus la creşterea randamentelor. Titlurile de stat luate anterior la dobânzi mai mici au scăzut ca valoare, pentru a reflecta creşterea inflaţliei şi dobânzile pe care le cer acum băncile şi investitorii ca să împrumute statul. Spre exemplu, la titlurile pe 10 ani randamentul a ajuns la 6,8%, iar în martie a fost nevoie de intervenţia BNR ca să liniştească piaţa atunci când diferenţele de preţ au devenit prea mari.
Pentru titlurile de stat luate în anii anteriori cu dobânzi mici, băncile trebuie să le marcheze la piaţă, iar diferenţa înseamnă o pierdere, chiar dacă este doar scriptică. Pe fondul acestor tensiuni venite din toate părţile, băncile au început să majoreze dobânzile la lei pentru populaţie şi parţial pentru companii, care reprezintă cea mai ieftină resursă pe care o pot avea. Întâi au majorat dobânzile băncile mici, care nu au depozite suficiente, iar acum presiunea a început să se mute pe băncile mari. Primele zece bănci au peste 80% din depozitele bancare.
Vineri, cea mai mare bancă de pe piaţă, Banca Transilvania, a anunţat majorarea dobânzilor pentru banii luaţi în depozite de la populaţie: pentru 6 luni dobânda a crescut de la 3,25% la 4% pe an, la 12 luni a crescut de la 3,75% la 4%, iar la 24 de luni (2 ani) de la 2,6% la 3,8%. Cea mai interesantă creştere se înregistrează la dobânzile oferite companiilor de către Banca Transilvania: la 1 lună, de la 0,75% pe an dobânda creşte la 2,05%; la 3 luni de la 0,9% la 2,25%; la 6 luni de la 1,25% la 4%; la 12 luni de la 2% la 4%, iar la 24 de luni de la 2,3% la 3,3%. Banca Transilvania avea, la finalul anului trecut, un sold al depozitelor şi conturilor curente de 102 miliarde de lei.
BCR, numărul doi pe piaţă, şi BRD, numărul trei, încă nu au majorat dobânzile: BCR are o dobândă de 2% la 6 luni, iar la 12 luni de 2,65%, în timp ce BRD are la 6 luni 1,25%, iar la 12 luni 1,75%. CEC Bank, care întotdeauna avea dobânzile cele mai mari din piaţă din categoria băncilor mari, oferă la 12 luni 4%, iar la 6 luni 3,4%. Unicredit a majorat dobânda la 3,3% la 6 luni şi 3,9% la 12 luni. Banca Românească, care nu a mai fost în prim-plan în ultimii ani, a majorat dobânzile la 4,75% pentru 12 luni şi 4,55% pentru 6 luni.
Până la urmă, toate băncile vor fi nevoite să majoreze dobânzile la depozite şi conturile curente dacă vor să-şi păstreze cea mai ieftină şi cea mai stabilă resursă. Analiştii cred că BNR va majora dobânda de referinţă până la 4,5% în acest an, oricum cu mult sub inflaţie, ceea ce va pune presiune pe bănci să majoreze dobânzile la depozite. ROBOR este deja la 4,7%, iar IRCC, dobânda de referinţă la creditele de consum, va urma evoluţia dobânzilor de pe piaţa interbancară, chiar dacă cu o întârziere de 6 luni. IRCC pentru trimestrul doi este de 1,8%, iar pentru trimestrul trei va fi de 2,6%, iar în T4 cel mai probabil se va duce spre 3,5%.
Dacă băncile vor avea în continuare probleme de lichiditate, atunci vor încetini ritmul de creştere a creditării, pentru a-şi conserva poziţia de lichiditate. Dar ceea ce nu este pe placul BNR şi nici al băncilor este că populaţia îşi schimbă leii în valută, până la urmă o reacţie firească la toate aceste tensiuni, începând de la inflaţie, până la războiul din Ucraina. În acest fel, băncile au exces de euro, pe care nu au unde să-l plaseze având în vedere scăderea continuă a cererii de credite în valută. Tensiunile de pe piaţa interbancară vor continua mult timp de acum înainte şi nimeni nu ştie până unde vor creşte dobânzile. Nici chiar BNR.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 10 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 10 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026



