Astfel, Comandamentul Bazei de Instruire a Personalului de Logistică a devenit structură de sine stătătoare care coordonează Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri de Logistică Gheorghe Lazăr şi are în subordine Şcoala de Instruire pentru Logistică General-maior Constantin Constantiniu (SIL).

Colonelul (r) dr. Marian Stancu, expert gradul I, şef catedră pregătire militară generală şi de stat major la SIL, predă la toate cele trei cursuri: de bază, avansat şi de stat major. La 7 martie a început cursul de stat major pentru ofiţeri de intendenţă, transporturi militare, construcţii şi profil economico-financiar, cu o durată de 14 săptămâni.

Anul trecut, după discuţiile cu beneficiarii, planurile de învăţământ şi programele de instruire au fost adaptate noilor provocări tehnico-tactice şi de securitate, ajungându-se la concluzia proiectării unei noi dinamici a cursurilor, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor viitorilor ofiţeri, încă din timpul studenţiei acestora în academiile militare.

Urmăm un plan coerent, astfel că unui sublocotenent care ajunge la cursul de bază nu i se va mai preda materia prin care deja a trecut în anul al III-lea, planul de învăţământ fiind concentrat pe lucruri inedite.

Direcţia doctrină şi instrucţie din Statul Major al Apărării ne-a transmis să includem în disciplinele noastre anumite teme specifice: război hibrid, rolul şi locul femeii în armată, unele prescripţii privind dreptul internaţional umanitar etc.

Am găsit un număr de teme care pleacă de la simplu la complex şi, în funcţie de adresant, le-am combinat, abordându-le în funcţie de nivelul fiecărui curs, spune Stancu.

Colonelul adaugă că există un contact strâns cu academiile, acestea primind propuneri de programe analitice şi de instruire, cu teme şi şedinţe. Dacă la cursul de bază, care reprezintă pregătirea pentru prima funcţie, se pune accent pe specialitate şi mai puţin pe instrucţia tactică şi pregătire de stat major, cursul avansat vine cu schimbări majore.

Militarii au deja experienţă în unităţi, ştiu ce înseamnă conducere administrativă şi se pregătesc pentru o conducere operaţională. Jumătate din temele abordate se referă la tactica de stat major şi război, jumătate la cea de pace.

La cursul de stat major, 15% dintre teme sunt tipice pentru activităţi desfăşurate pe timp de pace (inventarieri, casări), 85% reprezentând pregătire de stat major şi război. Din cele 14 săptămâni ale cursului de stat major, maximum cinci sunt alocate, efectiv, teoriei şi tacticii de  specialitate, restul fiind dedicate activităţilor practice.

Avem planificată o călătorie de studii de o săptămână în care ne vom deplasa în unităţi şi mari unităţi din zona de operaţii centru, cu accent pe ceea ce înseamnă sprijin logistic real al marilor unităţi de vânători de munte, forţe pentru operaţii speciale, instituţii de învăţământ, brigăzi mecanizate.

Cursanţii vor vedea cum sunt depozitate anumite tipuri de materiale, cum se face mentenanţa acestora. După această săptămână, urmează un exerciţiu tactic de comandament, în punct comandă şi în teren. În prima parte, vom planifica, exclusiv din punctul de vedere al forţelor de manevră şi de sprijin, o operaţie de apărare pe un curs de apă mare.

În partea a doua, vom executa sprijinul logistic al acestei operaţii. Într-o zi, vom avea ieşire în teren, la Olteniţa, unde vom face recunoaştere de logistică împreună cu colegii de la Poliţia de Frontieră. Ei au o situaţie clară a tuturor agenţilor economici din zonă, cu capacităţi de producţie pe care ne putem baza în caz de război.

Tot de la ei putem afla informaţii despre starea infrastructurii rutiere şi feroviare, precum şi a podurilor din zonă. Exerciţiile de acest gen pregătesc piesa de rezistenţă a cursului: participarea la un exerciţiu integrator, încheie colonelul.

Căpitanii Ramona Terciu şi Crinu Şincari sunt doi dintre cursanţii actualului modul didactic de stat major. Ramona Terciu are 39 de ani, este de 19 ani în sistemul militar, fiind încadrată la batalionul de sprijin logistic al unei unităţi de comunicaţii din Râşnov.

Cursul de stat major de intendenţă pe care îl urmează este o etapă firească şi, totodată, obligatorie pentru obţinerea gradului de maior, iar pregătirea tehnico-tactică executată aici reprezintă un element esenţial în deprinderea abilităţilor necesare executării misiunilor.

Mi-am început cariera ca maistru militar de comunicaţii, după absolvirea Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forțelor Terestre Basarab I de la Piteşti, iar, după absolvirea facultăţii, pe filieră indirectă, am devenit ofiţer de intendenţă.

Am fost şi comandant companie sprijin logistic, am ocupat şi funcţii în domeniul achiziţiilor, iar acum, dacă se iveşte o ocazie pentru a avansa profesional, m-aş bucura să nu o ratez, spune Terciu.

Experienţa acumulată a făcut-o să conştientizeze importanţa logisticii în armată, aceasta fiind o armă cu atât de multe ramificaţii, încât specializarea trebuie să fie continuă.

Examenul de admitere la acest curs a fost destul de dificil, dar am avut un atu la care nu m-am gândit iniţial. Pe lângă bibliografia teoretică, experienţa mi-a oferit cheia către răspunsurile corecte la întrebările testului, adaugă Ramona Terciu.

Speră că, în viitor, forurile superioare vor rezolva o problemă care, momentan, îi pune pe ofiţerii avansaţi pe filieră indirectă în imposibilitatea de a urma masterul de comandă. Potrivit colonelului Stancu, promoţiile academiilor, din urmă cu 10-12 ani, au fost restrânse numeric, iar sistemul militar a apelat la avansarea militarilor pe filieră indirectă.

La ora actuală, pentru masterul de comandă de la UNAp nu se pot califica ofiţerii veniţi pe filieră indirectă, întrucât nu deţin licenţă militară. Există însă o masă critică atât de mare de posibili candidaţi, încât este nevoie de o schimbare de legislaţie. Altfel, UNAp riscă să nu aibă promoţii complete de cursanţi la această categorie.

Căpitanul Crinu Şincari are 33 ani, este absolvent al AFT, doctorand al UNAp, încadrat în prezent la Comandamentul Logistic Întrunit (CLÎ) pe funcţia de şef compartiment supraveghere cerinţe operaţionale.

Cu două misiuni în Afganistan, spune că a venit la curs pentru a aprofunda cunoştinţele teoretice privind operaţiile militare la nivel tactic şi planificarea operaţiilor, implicit procesul militar de luare a deciziei.

Am fost în teatrul de operații, am avut ocazia să dobândesc cunoştinţe şi competenţe la care altfel nu aş fi avut acces. În a doua misiune, am fost comandantul elementului de sprijin înaintat, în directă colaborare cu partenerii de coaliţie, observând cum se realizează logistica multinaţională.

Comanda unei structuri de logistică în Afganistan a fost un efort imens de susţinere a unei operaţii. Te afli într-o situaţie reală de luptă, execuţi operaţii expediţionare, iar logistica trebuie adaptată acelui spaţiu, ţinând cont de clima locală, de situaţii neprevăzute şi de războiul asimetric.

A trebuit să dăm dovadă de flexibilitate, mai ales că am executat misiunea într-o perioadă cu restricţii pandemice. Ne-am atins obiectivele, dezvoltând o relaţie de lungă durată cu partenerii de coaliţie, spune căpitanul.

Cursul de stat major este un pas către următoarea etapă din cariera militarului, acesta urmând să susţină examen pentru admiterea la masterul de comandă, în vara acestui an. După absolvirea acestuia, îşi doreşte comanda unei structuri de nivel tactic, batalion, iar, pe termen lung, speră să ajungă general. (Liviu Anghel).