Propunerea pentru 2028–2034 prevede 60,2 miliarde de euro, dar negocierile continuă

România ar putea primi 60,2 miliarde de euro din bugetul european pentru perioada 2028–2034, potrivit propunerii Comisiei Europene. Suma finală este însă încă în negociere, iar anumite prevederi tehnice ar putea împiedica utilizarea integrală a fondurilor.

Subiectul a fost discutat la Cluj-Napoca, la reuniunea europeană a șefilor autorităților de management. Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu a susținut că resursele europene trebuie să ajungă în toate regiunile, iar deciziile privind investițiile să nu fie concentrate exclusiv la București sau Bruxelles.

Un plan național, cu riscul unei centralizări excesive

Propunerea europeană ar reuni într-un singur plan național finanțările pentru dezvoltare regională, agricultură, investiții sociale și alte politici ale Uniunii Europene. Negrescu a avertizat că modul de administrare a acestor bani va fi la fel de important ca valoarea alocării.

Experiența Planului Național de Redresare și Reziliență, a spus eurodeputatul, arată riscurile unei abordări prea centralizate, cu birocrație excesivă și termene nerealiste.

Regiunile și comunitățile, implicate în stabilirea priorităților

Negrescu a pledat pentru alocări predictibile în fiecare regiune și pentru protejarea investițiilor în comunitățile mai puțin dezvoltate. El a cerut, de asemenea, un rol real pentru autoritățile locale și regionale, partenerii sociali și societatea civilă în stabilirea priorităților.

Printre domeniile în care România ar trebui să pregătească investiții se numără infrastructura, sănătatea, educația, locuințele, energia și dezvoltarea locală. Eurodeputatul a susținut totodată simplificarea regulilor și mai multă flexibilitate în perioade de criză.

Pregătirile pentru următorii șapte ani trebuie să înceapă acum

România nu ar trebui să aștepte aprobarea bugetului european înainte de a începe consultările și planificarea proiectelor, a afirmat Negrescu. Pregătirea din timp ar putea ajuta autoritățile să transforme alocările viitoare în investiții concrete.

Eurodeputatul a spus că va susține la Bruxelles o politică de coeziune puternică, cu resurse suficiente și cu un rol important pentru regiuni. Miza, a subliniat el, este ca fondurile europene să reducă decalajele de dezvoltare și să îmbunătățească viața oamenilor.

Președintele Nicușor Dan a semnat decretul privind trecerea în rezervă a generalului de brigadă cu o stea Constantin Marius-Cezar Toma din Ministerul Afacerilor Interne. Măsura intră în vigoare la 25 octombrie 2026.

A condus Jandarmeria Capitalei

La 31 octombrie 2025, Toma fusese împuternicit să ocupe funcția de director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. El l-a înlocuit atunci pe colonelul Ionuț Cătălin Cristea.

Anterior, Toma a fost inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș.

Avansat la gradul de general în ianuarie

La 23 ianuarie 2026, președintele i-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. Conform decretului prezidențial, trecerea sa în rezervă se aplică începând cu 25 octombrie 2026.

Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu susține că securitatea Mării Negre trebuie să devină o prioritate europeană și afirmă că România are nevoie de sprijin și finanțare suplimentare. Într-un mesaj public, acesta a prezentat două demersuri recente din Parlamentul European, vizând atât bugetul UE pentru 2027, cât și operaționalizarea unui hub regional de securitate maritimă.

Constanța și București, în centrul amendamentelor pentru bugetul UE

Potrivit lui Negrescu, Parlamentul European a inclus în poziția sa privind bugetul pentru 2027 amendamentele pe care le-a propus. Acestea vizează Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră, cu un rol important pentru Constanța, precum și Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică de la București.

Eurodeputatul a mai anunțat că Parlamentul European urma să adopte o rezoluție pe care a coinițiat-o. Documentul solicită operaționalizarea urgentă a hubului, alocarea unei finanțări europene adecvate și fonduri suplimentare pentru regiunile afectate de războiul din Ucraina.

Amenințările de la Marea Neagră afectează și viața de zi cu zi

În mesajul său, Negrescu a invocat atacurile asupra navelor civile, dronele care pătrund în spațiul aerian românesc și riscurile la adresa infrastructurii energetice drept semnale că este nevoie de acțiune rapidă.

El a subliniat însă că securitatea regională nu se limitează la apărare. Transporturile, turismul și comunitățile de pe litoral resimt, potrivit eurodeputatului, efectele războiului, iar protejarea locurilor de muncă și a economiilor locale trebuie să facă parte din răspunsul european.

România și Bulgaria, chemate să primească sprijin suplimentar

Negrescu afirmă că a cerut ca România și Bulgaria să beneficieze de sprijin european suplimentar, inclusiv pentru sectoarele economice afectate de conflict. El a mai spus că va continua aceste demersuri în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, susținând că investițiile trebuie să acopere atât securitatea, cât și dezvoltarea economică, infrastructura și serviciile publice.

„România nu trebuie să gestioneze singură provocările de la Marea Neagră”, a transmis eurodeputatul, pledând pentru transformarea angajamentelor europene în finanțare și măsuri concrete.