“Dacă este reală ancheta asta, este cea mai mare grozăvie planetară după Holocaust.
Adică șeful FBI ducea uraniu la ruși, Hillary semna acte de transfer de uraniu către ruși, Bill primea 500.000 coco de la ruși?
Și tot șeful FBI avea acțiuni pe la companii rusești? Apoi el este desemnat să îl investigheze pe Trump că cică s-ar iubi (ați ghicit) … cu rușii?
Fraților, de la dementa administrație democrată a SUA care l-a numit pe Klemm luăm noi lecții de anticorupție? Și ne învață ăștia ce e aia trădare națională?
Păi ce se face cu uraniul? Bombe nucleare! Pentru ce? Pentru războaie, chipurile. Și cine sunt cei mai mari competitori în războaiele lumii?
Evident, SUA și Rusia. Și noi aflăm că SUA a dat uraniu pentru bombe Rusiei prin și sub oblăduirea șefului FBI în funcție, ăla care trebuie să afle lucruri despre atacurile Rusiei la adresa SUA?
Și noi cumpăram pușcoace de miliarde de la americani să luptăm cu rușii? Și ne arestează Codruța ca să aibă Funky Citizens și Codru Vrabie pentru ce să ia banii lui Soroș?
Păi asta e de arestare pe loc și închisoare pe viață (ca să nu zicem condamnare la moarte… că de stat de drept ce sunt și ăștia prin SUA încă mai au pedeapsa cu moartea prin unele state).
Băbăieți, voi sunteți sănătoși la căpuț?” (Ingrid Mocanu).

Evoluţii recente ale unor investigaţii privind activitatea clanului Clinton şi a asociaţilor acestuia arată că războiul care se desfăşoară de peste 10 luni între establishmentul american şi Donald Trump începe să fie câştigat de preşedintele american.

În ciuda dimensiunilor masive a maşinăriei politice a democraţilor, scandalurile care învăluie membri cheie ai Partidului Democrat – şi unii dintre republicani – par să semnalizeze o prăbuşire a universului politic de la Washington, aşa cum îl ştim acum.

Robert Mueller, consilierul special care a fost numit şef al anchetei care investighează dacă echipa lui Donald Trump a colaborat cu Rusia în alegerile din 2106, este acum lovit de un imens scandal privind propriile sale legături – inclusiv financiare – cu Kremlinul.

În perioada când Mueller era şef al FBI-ului, agenţia a investigat o campanie a Rusiei de a-şi extinde tentaculele în sectorul energetic al SUA. Publicaţia The Hill a dezvăluit în 17 octombrie un articol în care afirma că proiectul Moscovei a implicat „mită, peşcheşuri, extorsiune şi spălare de bani”.

Sub ochiul atent al celor de la FBI, campania Kremlinului a ajuns până la urmă la clanul Clinton, care a trebuit să aprobe un acord de cedare a 20% din controlul procesării de uraniu către compania Uranium-1.

Banca rusă de investiţii Renaissance Capital, implicată în acord, i-a plătit lui Bill Clinton suma de jumătate de milion USD pentru a lua cuvântul la un eveniment. Cam în acelaşi timp, fostul secretar de stat Hillary Clinton (la vremea respectivă Secretar de stat) a dat ok acordului cu Uranium-1 pentru Rusia.

Între 2009 şi 2013, ruşii au preluat controlul companiei Uranium-1, iar publicaţia New York Times afirma în aprilie 2015 că „o nouă cantitate de numerar a ajuns la clanul Clinton” şi că respectivele contribuţii „nu au fost dezvăluite public de către familia Clinton, în ciuda unei înţelegeri dintre Hillary Clinton şi administraţia Obama ca fundaţia să îşi declare public toţi donorii”.

The Hill transmite mai multe detalii ale acestor tranzacţii, şi afirmă că oficialii ruşi au „vehiculat milioane de dolari către SUA, destinaţi fundaţiei fostului preşedinte Bill Clinton” subliniind că plăţile au fost făcute în perioada în care Hillary Clinton superviza o agenţie guvernamentală care lua decizii favorabile Moscovei” [se referă la poziţia de Secretar de Stat, echivalentă ministrului de Externe, n.r].

Pe de altă parte, FBI-ul condus de Robert Mueller din 2001 până în 2013, era, conform surselor, conştient de legătura dintre manevrele Rusiei şi clanul Clinton.

Într-un al doilea articol din 22 octombrie, publicaţia The Hill a dezvăluit că în momentul în care Hillary Clinton prelua funcţia de Secretar de stat în administraţia Obama, „agenţii federali au observat multiple braţe ale maşinăriei lui Vladimir Putin care au dezlănţuit o campanie menită să îi aducă acces la noul Secretar de Stat, la soţul acesteia, Bill Clinton, precum şi la membri ai cercului lor intern”. Articolul cita interviuri şi înregistrări FBI.

În plus, conform declaraţiilor agenţilor FBI, unele dintre activităţile agenţilor ruşi între 2009 şi 2010 erau „ilegale şi acoperite”. The Hill mai adaugă că atunci când Renaissance Capital a plătit Fundaţia Clinton, agenţii federali s-au arătat surprinşi de „momentul ales şi de mărimea sumei cecului de 500 de mii de USD”.

O sursă nenumită familiară cu dovezile FBI a declarat pentru The Hill că „nu există nicio urmă de îndoială, după examinarea dovezilor, că ruşii puseseră ochii pe cercul lui Hillary Clinton, pentru că era un actor principal al strategiei resetului dintre SUA şi Rusia şi pentru că era privit drept succesoare a lui Barack Obama la preşedinţia SUA”.

Cu toate acestea, în loc să intervină în acapararea de către Rusia a pieţei americane de uraniu, Mueller a luat parte la toate acestea.

În 2009, Mueller a zburat la Moscova pentru a duce Rusiei un eşantion de 10 grame de uraniu puternic îmbogăţit (UPI).

Vizita a fost dezvăluită într-o cablogramă guvernamentală americană, publicată de situl WikiLeaks. Conform acesteia „Ambasadei Rusiei i se cere să informeze cele mai înalte eşaloane corespunzătoare de vizita directorului FBI Mueller care plănuieşte să livreze eşantioanele de uraniu îmbogăţit la sosirea sa la Moscova pe 21 septembrie”.

Mueller este învinuit că ar avea interese în succesul economic al Rusiei. Pe 23 octombrie, organizaţia Offended America a citat declaraţiile financiare ale lui Mueller care arată că a investit în Mellon Optima L/S Strategy Fund, LLC.

Depunerile financiare ale companiei la comisia de reglementare, din 2017, arată că „un fond al său este OCCO Eastern European Fund, administrat de Charlemagne Capital, care are o poziţie dominantă în pieţele ruseşti“.

“Asta înseamnă că Robert Mueller are interese financiare în bunăstarea economiei ruse”, se arată în articol.

Mai complicat, Mueller nici măcar nu este singurul. Un alt personaj cheie al scandalului este congresmenul Adam Schiff (D-Calif.), membru al Comisiei de Informaţii, care ar deţine 16 mii USD investiţii legate de Rusia, conform celor mai recente declaraţii financiare”.

Un senator american (Chuck Grassley) alertat de articolul din 18 octombrie al publicaţiei The Hill a descoperit că FBI avea un agent care a observat campania Rusiei, însă FBI a blocat orice eventuală mărturie a acestuia în Congres.

Agentului i s-a cerut să semneze o declaraţie de abţinere de la divulgarea de informaţii, iar Departamentul de Justiţie al administraţiei Obama – condus la vremea respectivă de Loretta Lynch – este bănuit că ar fi ameninţat agentul cu trimiterea în judecată în cazul în care ar fi încălcat declaraţia.

Loretta Lynch este una dintre cele mai controversate personaje ale fostei administraţii americane – după ce s-a întâlnit în secret la bordul unui avion privat cu Bill Clinton – în mijlocul anchetei care investiga folosirea unui server de mail privat de către fostul Secretar de Stat Hillary Clinton, existând bănuieli că discuţia dintre cei doi ar fi influenţat ancheta.

Agravant este faptul că informaţiile despre campania legăturilor cu Rusia ale clanului Clinton au fost ascunse publicului american în momentul în care James Comey a ajuns la conducerea FBI.

Deşi pe timpul lui Comey, FBI-ul nu a dezvăluit legăturile cu Rusia ale clanului Clinton, noul director al FBI s-a chinuit (fără rezultate palpabile) să demonstreze legăturile lui Donald Trump cu Rusia, anchetând unele învinuiri aduse de capii Partidului Democrat.

Pe 8 iunie James Comey admitea că a scris şi transmis note publicaţiei The New York Times cu intenţia de a cataliza numirea unui investigator special în fruntea unei comisii care să ancheteze presupusele legături cu Rusia ale lui Donald Trump, iar acesta s-a dovedit a fi nimeni altul decât Robert Mueller.

Acum, senatorul Grassey cere informaţii despre martori din interiorul FBI. Acesta a trimis o serie de cereri agenţiei federale, pentru a obţine declaraţia pe care a fost obligat să o semneze agentul FBI, cerând ca acesta să poată depune mărturie în faţa Congresului.

Cu tot acest scandal care se derulează la Washington – extrem de muşamalizat de către mass media mainstream – ancheta legăturilor lui Trump cu Rusia a luat de curând o direcţie pe cât de şocantă pe atât de hilară.

Robert Mueller (care ar fi trebuit să-l ancheteze pe Donald Trump şi apropiaţii săi) cere acum mărturia unui cap al democraţilor – lobbyistul Tony Podesta al grupului Podesta.

În citaţia sa, Mueller afirma despre existenţa a trei surse nenumite, a căror mărturie transforma investigaţia într-o anchetă criminală a învinuirilor că „Grupul Podesta ar fi încălcat legea Foreign Agents Registration Act (FARA)”.

Grupul Podesta este cunoscut pentru legăturile sale cu Rusia. Tony Podesta este un lobbyist înregistrat al celei mai mari bănci ruseşti – Sberbank – fiind totodată cel mai mare donor în campania lui Hillary Clinton.

Documente scurse în cadrul Panama Papers au arătat că Grupul Podesta a făcut activ lobby pentru Sberbank la Washington.

Grupul Podesta a fost fondat de Tony Podesta împreună cu fratele său, John Podesta, care a funcţionat pe post de manager al campaniei lui Hillary Clinton.

John Podesta are şi el legături financiare cu Rusia. Conform unui raport din 2016 al Government Accountability Institute, John Podesta a ajuns în comitetul director al companiei de energie Joule Energy în 2011, la două luni după ce a primit o investiţie de 35 de milioane USD de la Rusnano, o companie joint-stock a guvernului rus.

John Podesta susţine că a declarat cele 75.000 de acţiuni ale companiei şi că le-a transferat cu o lună înainte de a deveni consilier al preşedintelui Barack Obama, însă, conform raportului, declaraţia lui Podesta nu ar fi acoperit anii 2011 şi 2012 şi acesta „nu a dezvăluit poziţia sa în consiliul de administrare al Joule Stichting în declaraţiile sale fiscale atunci când a ajuns consilier la Casa Albă a lui Barack Obama”. (http://epochtimes-romania.com ).