Anchete
Într-un secret total demn de filmele cu James Bond, Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice (SICAP) a publicat trei anunțuri de participare (licitații)
Cu surle și trâmbițe s-a anunțat în cursul anului 2020 schimbarea uniformelor pentru personalul Poliției Române. Cu toții am așteptat plini de speranță și optimism ca acest proces să fie unul de anvergură, cu multe discuții, teste în teren, solicitări de opinii din partea polițiștilor care chiar FOLOSESC uniforma, dezbateri etc. Din păcate, realitatea ne demonstrează că nu s-a întâmplat aproape nimic din toate acestea, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.
După ce s-a mimat în câteva rânduri partea cu dialogul social, zilele de 19 și 20 martie 2022 ne-au conferit o mare surpriză! Neștiute de nimeni, decât de cei care trebuiau, neanunțat pe nicăieri, decât acolo unde trebuie, nepublicate anterior oricât de mult ne-am străduit să le aflăm și chiar ne-am chinuit, dar nimeni nimic. Într-un secret total demn de filmele cu James Bond, Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice (SICAP) a publicat trei anunțuri de participare (licitații) din care astăzi îl vom detalia pe cel referitor la noile modele de încălțăminte în valoare de 147.395.840 de lei, adică aproximativ 29,8 milioane de EURO fără TVA.
Loturile componente ale acestei licitații pentru elementele din componența noii uniforme a polițiștilor sunt următoarele:
Pantofi intervenție iarnă bărbați/femei – maxim 60.000 de perechi care se ridică la un preț total de 24.000.000 de lei.
Asta se traduce printr-un preț maximal de 400 de lei/ pereche, iar dacă ne aplecăm asupra specificațiilor tehnice, observăm cerințe mari, tehnologii noi, pornind de la sistemul de prindere al tălpii IJ (injectată) și finalizat cu branțul anatomic OrthoLite, complet detașabil, iar ca bonus – un branț de rezervă.
Pantofi intervenție vară bărbați/femei – maxim 60.000 de perechi la un preț total de 21.933.000 de lei.
Astfel, vorbim de un preț unitar de 365,55 lei/pereche. Care ar fi diferența? Dacă fețele pantofilor de iarnă sunt confecționate din piele impermeabilizată, aici găsim o țesătură tip Cordură pe aproximativ 50% din suprafața pantofului în combinație cu piele. Tot impermeabilizată. Un început bun am spune, schițele și fotografiile reprezentative din specificații ilustrând un pantof tactic tip HAIX (care fie vorba între noi, este una dintre cele mai mari și profesioniste firme producătoare de acest tip de încălțăminte).
Totuși, nu avem cum să nu ne întrebăm CINE și CUM va realiza acești pantofi în România, întrucât tehnologiile și modul de asamblare solicitat este patentat internațional. Asta rămâne de văzut! De asemenea, un astfel de pantof, achiziționat singular de la HAIX, are un preț de aproximativ 650 de lei. Până și ”rudele” inferioare, produse de către firme internaționale mai mici, nu le poți achiziționa sub 450 de lei. Și încă ceva! Toată încălțămintea are garanție minim 2 ani. HAIX, oferă pentru un anume tip chiar și 5 ani! Dacă se rup șireturile după două luni, ne vor schimba pantofii?
Ghetele de intervenție iarnă bărbați/femei — maxim 60.000 pentru un preț de 26.672.400 de lei.
Așadar, avem un preț unitar de 444,54 de lei/pereche. Înălțimea acestora pentru măsura 38 va fi de aproximativ 12,5 cm, ceea ce înseamnă că vor acoperi glezna și vor conferi, în teorie, protecție mărită oaselor și tendoanelor din acea zonă. Nu avem niciun pic de inserție cu Cordură ceea ce înseamnă că partea de imper-respirabilitate a încălțămintei nu va exista, piciorul va transpira și va îngheța pe timpul iernii, pentru că umezeala nu va putea fi transmisă către exteriorul ghetei.
Ghetele de intervenție vară bărbați/femei – maxim 60.000 perechi la un preț maximal de 24.302.400 lei.
Vorbim astfel de un preț unitar de 405,04 lei/pereche. Aici, apare Cordura pe aproximativ 40% din suprafața încălțămintei, fiind un lucru excepțional dacă va fi integrat în sistemul cu căptușeală GoreTex care va conferi piciorului suficientă capacitate de respirație. Dacă, în schimb, căptușeala GoreTex va fi înlocuită cu ALTCEVA mai ieftin care imită GoreTex-ul, atunci s-ar putea să purtăm niște sobe cu talpă de cauciuc, perfect izolate.
Ca să vă faceți o idee, dacă optăm vara pentru a purta ghete, la o temperatură medie a asfaltului de minim 35 de grade, chiar dacă vom purta șosete de compresie, în interiorul ghetei transpirația se va depune pe căptușeală care, fiind de proastă calitate, nu îi va permite evaporarea. Astfel, se va crea un efect de saună continuu, ciorapul se va umezi, gheata se va umezi, iar după aproximativ 5 purtări va trebui să le aruncăm. Suntem pățiți cu actualele ghete și pantofi din dotarea M.A.I. Sperăm să nu fie cazul deși NU am văzut în teste acest nou tip de încălțăminte.
Loturile 5 – 8 reprezintă încălțămintea standard din piele, pentru uniformele de reprezentare și ceremonialuri, atât pentru bărbați cât și pentru femei.
Nu o să ne aplecăm în dezbatere asupra lor întrucât mare lucru față de ceea ce avem acum în dotare nu s-a schimbat. Orientativ, ca prețuri maximale de achiziție pentru aceste produse, putem oferi următoarele informații:
- o pereche de pantofi iarnă/vară pentru bărbați vor costa maxim 263,03 lei;
- o pereche de pantofi iarnă/vară pentru femei vor costa maxim 228,57 lei;
- o pereche de ghete din piele pentru bărbați vor costa maxim 289,08 lei;
- o pereche de cizme de piele pentru femei va costa maxim 353,78 lei.
Așadar, pe partea de încălțăminte, în acte, stăm bine, modelele sunt moderne, materialele ce doresc a fi folosite în confecționarea lor sunt excepționale, dar nu mai avem bocanci, pentru că în caz de zăpadă, noroi, inundații etc ne vom încălța în pantofi sau ghete. Dar ardem de nerăbdare să reîmprospătăm stocul de pantofi din piele pentru uniforma de reprezentare.
Curiozitatea noastră rămâne – oare cu fondurile irosite pe sute de mii de perechi (din care multe se află deja în dotarea polițiștilor, nepurtate) care vor fi distribuite tuturor și purtate de câteva sute de ofițeri, în mare parte, cu funcții de conducere, nu ar fi fost mai bine să achiziționăm și niște bocanci?
Nu de alta, dar știți… unii dintre noi mai intrăm prin canale, prin noroaie, prin funingine și resturi fumegânde, prin epave de autovehicule descarcerate, nu stăm prin birouri la căldură să dăm doar ordine și dispoziții pentru a ne fi confecționate uniforme personalizate cu care să ne afișăm la diverse activități neoperative, iar ghetele până la gleznă nu prea ne ajută în astfel de situații… Decât dacă ne dotați cu Teasere pe care să le ținem la gleznă… dar Teaser-ele sunt din alt film, ne scuzați…
În zilele ce urmează vom reveni cu o analiză asupra noilor articole de îmbrăcăminte, pentru că și acolo sunt surprize…, mai dezvaluie cei de la sindicatul Europol. (Cerasela N.).
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
Anchete
O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată
Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.
O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție
Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.
Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.
Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței
Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.
Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.
Comentariul ironic al judecătoarei
Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:
„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Cinci ani de „Din drag de Bucovina”, la Suceava
Piața Volantă „Din drag de Bucovina” a marcat, pe 5 septembrie 2026, la Suceava, cinci ani de activitate. Inițiativa Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Suceava a fost creată pentru sprijinirea și promovarea producătorilor locali.
La eveniment a participat Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ambasador al Agriculturii Ecologice din România. Acesta a transmis susținerea ministerului pentru inițiativele care contribuie la dezvoltarea producției locale, promovarea agriculturii ecologice și consolidarea lanțurilor scurte de comercializare.
Sprijin pentru fermierii locali
Cu acest prilej, a fost evidențiată implicarea constantă a DAJ Suceava în susținerea fermierilor, prin:
- informare și consiliere;
- promovarea agriculturii ecologice;
- facilitarea accesului producătorilor pe piață.
În cei cinci ani de activitate, „Din drag de Bucovina” a devenit un punct de întâlnire între producători și consumatori. Piața contribuie, totodată, la promovarea produselor locale și la valorificarea specificului agricol și gastronomic al Bucovinei.
Felicitări DAJ Suceava, producătorilor locali și tuturor celor implicați în dezvoltarea proiectului „Din drag de Bucovina”!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 5 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane



