Connect with us

Administratie

Despre pensia de serviciu si „apt limitat”!

Publicat

pe

Situatia este urmatoarea:
Desi se neaga, cu diverse atitudini evazive, la nivel oficial, convingerea mea este ca se lucreaza la inlocuirea sistemului de pensii militare cu sistemul bazat pe contributivitate. Cel putin pentru politisti. Nu imi dau cu parerea despre militari.
Deci, asa cum au mai scapat informatii in spatiul public, si-au asumat aceasta obligatie in PNRR, pluseristii, prin Ghinea.
Planul ar fi finalizarea elaborarii actului normativ in cursul anului 2022 si punerea lui in practica incepand cu 2023.
Nu se vrea doar trecerea la sistemul contributiv, ci si marirea varstei de pensionare, cu cel putin 3 ani.
Totul se cloceste, in mare secret, la Ministerul Muncii. Adica redactarea proiectului de act normativ.
In conditiile astea de incertitudine si stres, sunt multi care au ” apt limitat” si care intrunesc conditiile din legea 223 din 2015 pentru iesirea la pensie anticipata partiala in conditiile art.18 din legea 223 din 2015.
Oamenii ar vrea sa iasa anul asta la pensie militara, cu speranta ca daca se trece la pensiile pe contributivitate, cuantumul pensiei militare aflate deja in plata nu va putea fi diminuat prin noua lege.
Insa ” directiva” primita de la minister ( aparuta cam de prin 2017) este ca sa se respinga cererile de incetare cu drept la pensie anticipata, in baza statutului de „apt limitat”. De ce? Ca sa evite amplificarea pierderilor de resursa umana experimentata.
In drept, din punctul meu de vedere, pozitia lor nu este justificata. Adica nu au baza legala sa blocheze incetarea raportului de serviciu ( ” la cerere”) urmata de recunoasterea si acordarea dreptului la pensie anticipata partiala.
Au incercat ei sa vina cu totul felul de modificari aiurite la institutia punerii la dispozitie, insa nu au reusit sa modifice singurele texte pe care eu le consider relevante, pentru situatia expusa :
1) Incetarea raportului de serviciu ” la cerere” ( drept recunoscut politistului de art. 69 lit d) din lege 360/2002), pentru motivul „apt limitat”. Nu scrie in lege ca ” cererea de incetare” trebuie sa fie motivata. Este suficient sa fie introdusa iar unitatea nu are drept sa refuze. Are doar ” dreptul” sa o puna in executare! Insa in cerere voi e musai sa motivati ca solicitati incetarea avand in vedere ca ati fost apreciat ca fiind ” apt limitat.
2) art.18 lit b) din lege 223 din 2015:
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Am mai scris pe tema asta si nu vreau sa intru iar in detalii.
Vreau doar sa va prezint, mai jos, o decizie de CA Timisoara ( dosar 4644/115/2017) care este in acord cu teoria mea. Ii multumesc lui Marius Barbulescu, cel care a gasit-o si mi-a trimis-o, precizeaza Emil Pascut de la sindicatul Diamantul.
Hotărâre nr. 1141/2018 din 24/10/2018 – Asigurări sociale – contestaţie decizie de pensionare
Curtea de Apel TIMIŞOARA – Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale (LA5)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIŞOARA Operator 2928
Secţia Litigii de Muncă
şi Asigurări Sociale
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX
DECIZIA CIVILĂ NR. 1141
Şedinţa publică d__ data de 24 octombrie2018
Curtea constituită d__:
P_________: R_____ P_________
JUDECĂTOR: A____ M_____ B_____
GREFIER: M_______ L_____
Pe rol se află soluţionarea apelului declarat de către reclamantul apelant Ş_____ C_________ împotriva Sentinţei civile nr. 1980/26 iunie 2018, pronunţată de către Tribunalul C____ S______ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtele intimate C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne şi pârâta C______ Centrală de Contestaţii P_____ a M___________ Afacerilor Interne, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă pentru reclamant avocat G______ S_____, lipsă fiind pârâtele intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru conform art. 270 codul muncii.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, reprezentantul reclamantului prezintă Ordinul ataşat cererii de chemare în judecată.
Instanţa acordă cuvântul în probaţiune.
Reprezentantul reclamantului solicită încuviinţarea probei testimoniale cu audierea martorilor pentru a lămurii două aspecte, în primul rând modalitatea de întocmire efectivă a dosarului de pensionare al reclamantului, iar al d oilea rând obligaţia reclamantului de a solicita m__ întâi punerea la dispoziţie şi ulterior pensionarea. Totodată, solicită încuviinţarea cererii prin care intimata să transmită o copie a deciziei iniţiale de pensionare, modul prin care a fost anulată ş i temeiul legal.
În deliberare asupra cererii în probaţiune cu audierea martorilor indicaţi prin cererea de apel, Curtea constată că acesta nu este pertinentă şi utilă cauzei motiv pentru care o va respinge. De asemenea în raport de solicitarea de la acest termen de judecată de a se solicita lămuriri intimatei cu privire la emiterea anterior a unei decizii de admitere a cererii de acordare a pensiei anticipate urmată de decizia contestată, Curtea constată că această solicitate nu este pertinentă şi utilă cauzei, motiv pentru care o va respinge şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului pune concluzii de admitere a apelului aşa cum a fost formulat şi motivat în scris prin cererea de apel cu menţiune de a schimba sentinţa apelată în sensul admiterii acţiunii introductive. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de faţă:
Prin Sentinţa civilă nr. 1980/26 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Tribunalul C____ S______ a respins acţiunea formulată de reclamantul Ş_____ C_________, în contradictoriu cu pârâta C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne şi pârâta C______ Centrală de Contestaţii P_____ a M___________ Afacerilor Interne cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei, nr. 1A, se ctor 1, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, prin Decizia nr. xxxxxx/28.08.2017 emisă de C___ de P_____ S_________ d__ C_____ M.A.I, a fost respinsă acordarea pensiei anticipate parţial reclamantului, la cerere, potrivit art.18 alin.1 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, acesta nedeţinând la data solicitării calitatea legală cerută pentru aceasta.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat, în termen legal, contestaţie administrativă, fiind nemulţumit de această soluţie adoptată, considerând că au fost îndeplinite toate cerinţele în vederea acordării pensiei anticipate parţial întrucât a fost clasat apt limitat pentru serviciu. Astfel, procedând la soluţionarea acesteia, C______ de Contestaţii d__ c_____ M__ a emis Hotărârea nr. xxxxx/08.10.2017, prin care această contestaţie a fost respinsă, reţinând în urma primirii contestaţiei şi a studierii documentelor existente în dosarul de pensie, pe baza cărora a fost emisă decizia de pensie, că în mod corect şi cu respectarea întocmai a prevederilor legale în vigoare decizia de pensionare nr. xxxxxx/28.08.2017 a fost emisă. În acest sens, în cauză instanţa de fond a reţinut că reclamantul a avut calitatea de agent şef poliţie, raporturile sale de serviciu i-au încetat la data de 01.04.2017, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 360/2002, a art. 69 alin.1 lit. a) şi a art. 73 alin.2, Legii nr.223/2015, Legii – cadru 284/2010 si a OUG nr.9/27.01.2017.
La data de 03.04.03.2016 sub nr. xxxxx s-a înregistrat la Inspectoratul de Poliţiei Judeţean C____-S______, d__ c_____ M___________ Afacerilor Interne, cererea pentru acordarea pensiei anticipate parţiale, formulată de către reclamant, fila 78 dosar, cerere soluţionată prin respingerea acesteia prin decizia contestată, nr. xxxxxx/28.08.2017 emisă de C___ S_________ de P_____ d__ c_____ M__, ce face obiectul prezentului litigiu.
Faţă de acestea, tribunalul a reţinut incidenţă art. 18 aliniat 1 d__ Legea nr. 223/24 iulie 2015, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556/ 27 iulie 2015, în vigoare d__ data de 01.01.2016. În acest sens, instanţa de fond a m__ reţinut că una d__ condiţiile esenţiale prevăzute de art. 18 alin. 1 lit. b) d__ Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pentru ca militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special să fie beneficiari ai unei p_____ de serviciu anticipată parţială, este aceea ca la data formulării cererii de pensionare să se afle în activ itate. Astfel fiind, în cauză instanţa de fond a reţinut că cererea de pensionare înregistrată de către reclamant la data de 03.04.2017, s-a formulat de o persoană care nu m__ avea calitatea de poliţist în activitate, respingerea acordării pensie anticipată parţial fiind legală. În consecinţă, potrivit acestor dispoziţii legale, câtă vreme contestatorul a înregistrat cererea de pensionare la data de 03.04.2017, dar a încetat efectiv activitatea la data de 31.03.2017, astfel cum rezultă şi d__ adeverinţa nr.xxxxxx d__ data de 25.04.2017( fila 89 dosar), acesta nu îndeplineşte una d__ condiţiile prevăzute de legiuitor pentru acordarea pensiei de serviciu anticipată parţial, aceea ca solicitantul să fie în activitate pentru a putea solicita acordarea pensiei anticipate parţial, fiind irelevante aserţiunile privind cauza încetării raporturilor de serviciu.
Totodată instanţa de fond a reţinut în acest sens că este dreptul şi competenţa legiuitorului de-a stabili condiţiile şi criteriile ce se impun a fi îndeplinite de către o persoană pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie, în raport cu situaţia fiecărui solicitant, invocând totodată Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – Cauzele Wieczorek/Poloniei, Aizpurua Oriz/Spaniei, a Curţii Constituţionale prin pronunţarea Deciziilor nr. 1612/2010, nr. 95/2012, a fost în sensul că legiuitorul are libertatea de apreciere în a reglementa măsurile care vizează domeniul pensiilor, în a determina oportunitatea şi acordarea acestora.
Faţă de acestea, având în vedere dispoziţiile legale reţinute m__ sus, tribunalul a constatat că prin Hotărârea nr. xxxxx/08.10.2017 C______ de Contestaţii d__ c_____ Casei de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne, în mod temeinic şi legal a fost respinsă contestaţia reclamantului Ş_____ C_________ împotriva Deciziei nr. xxxxxx/28.08.2017, emisă de C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne, prin care a fost dispusă respingerea acordării pensiei anticipate parţial, potrivit Legii 223/2015, şi in consecinţă instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului Ş_____ C_________ împotriva pârâtelor C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne şi C______ Centrală de Contestaţii P_____ a M___________ Afacerilor Interne.
Având în vedere dispoziţiile art. 453(1) Cod procedură civilă, instanţa de fond nu a acordat cheltuieli de judecată în cauză, deoarece acestea nu au fost solicitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termenul legal reclamantul S_____ C_________ solicitând ad miterea apelului şi schimbarea hotărârii primei instanţe în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.
În motivare, reclamantul consideră neîntemeiată şi nelegală sentinţa apelată, arătând că şi-a desfăşurat activitatea în c_____ Inspectoratul ui de Politie al Judeţului C____ S______ ca subofiţer, până în primăvara anului 2017. Urmare m__ multor afecţiuni medicale de care a suferit, având în vedere şi documentele emise în acest sens de C______ de Expertiza Medico – Militară de pe lângă Spitalul Clinic M______ de Urgenta Timişoara, reclamantul a solicitat unităţii în care şi-a desfăşurat activitatea (I.PJ. C.S.) prin raportul î nregistrat sub num ă rul xxxxx/14.03.2017 acordarea dreptului la pensie în cepând cu date de 01.04.2017.
In urma verificărilor efectuate de I.P J. C____ S______, a fost emisa Dispoziţia Şefului inspectoratului nr. xxxxxxxx.03.2017, prin care s-a dispus încetarea „raporturilor de serviciu, cu drept la pensie de serviciu anticipata parţial”. Totodată, prin aceeaşi Dispoziţie, s-a dispus echivalarea gradului profesional de agent sef principal de politie cu cel de „plutonier adjutant set” in rezerva, specialitatea „poliţie”. Se m__ menţionează in Dispoziţia xxxxx/17.03.2017 care este vechimea efectiva, vechimea in structuri militare şi de politie, vechimea in serviciu, precum şi perioada în care activitatea a fost desfăşurata în condiţii speciale de munca. Urmare emiterii acestei Dispoziţii reclamantul şi-a încetat activitatea, după ce a precedat la darea către unitate/colegii desemnaţi a documentelor si dosarelor pe care le avea în lucru, a armei d__ dotare s.a.m.d., aşteptând comunicarea Deciziei de pensie.
În locul acesteia i-a fost comunicata însă de către C___ de P_____ Sectoriala M.A.I. Decizia xxxxxx/28.08.2017 privind respinge rea cererii de pensionare, întrucât nu ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 18 d__ Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, decizie contestată în termen legal, contestaţia fiind respinsă prin Hotărârea xxxxx/08.10.2017. Astfel, prin aceasta Hotărâre s-a respins contestaţia reclamantului, cu motivarea ca acesta ar fi formulat cererea de acordare a pensiei militare anticipate parţiale la data 03.04.2017, respectiv la un moment la care reclamantul nu m__ avea calitatea de poliţist, aceasta î ncetând d__ 01.04.2017.
În concluzie reclamantul consideră că aspectul reţinut atât de instanţa de fond cât şi de C______ de contestaţii şi de C___ Sectoriala de P_____ este unul eronat, de vreme ce reclamantul a solicitat acordarea dreptului de pensie încă d__ 14.03.2017, aşa cum s-a reţinut prin Dispoziţia şefului Inspectoratului xxxxx/17.03.2017, iar îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege a fost verificata de către I.P.J. C____ S______, în Dispoziţia xxxxx/17.03.2017 făcându-se menţiunea expresa „cu dreptul la pensie e serviciu anticipata parţial”. Faţă de acestea se arată că a solicitat acordarea pensiei ca fiind 14.03.2017, data la care era poliţist, astfel încât aspectele ţinute de prima instanţa şi de C___ Sectoriala de P_____ a M__ sunt eronate.
Nu în ultimul rând, instanţa de fond nu a luat în considerare un alt aspect – data de 1.04.2017 prin care i-a încetat calitatea de poliţist a fot o zi de sâmbăta, astfel încât sunt aplicabile în cauza disp. art. 2554 Cod Civil – „Dacă ultima zi a termenulu i este o zi lucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.” Aceleaşi dispoziţii sunt reluate şi de art. 181 alin. 2 Cod Procedura Civila – „Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.” Prin urmare, in raport de aceste dispoziţii legale, chiar daca nu ar fi luata în considerare cererea reclamantului d__ 14.03.2017, cererea formulata în 03.04.2017 considerând ca fiind termen, aceast a fiind formulata în prima zi lucrătoare ce a urmat date de 01.04.2017.
M__ mult decât atât, instanţa de fond a reţinut ca încă d__ 31.03 2017, reclamantul ar fi încetat definitiv activitatea, invocând în acest sens adeverinţa xxxxxx d__ 25.04.2017. Or¸ a cest aspect este nereal, aşa cum se poate observa d__ înscrisurile anexate, respectiv Proces verbal de predare – primire a dosarelor penale avute în lucru de reclamant, întocmit în 03.04.2017, precum îi Proces verbal de predare primire arma şi muniţie, înt ocmit în 04.04.2017.Astfel, acest aspect doreşte reclamantul să îl dovedească prin administrarea probei testimoniale, respectiv faptul ca, prin ordine interne la care reclamantul nu avea acces si pe care nu se pot prezenta instanţei de judecata, este regle mentata încetarea activităţii si ieşirea efectiva d__ c_____ instituţiei, data acestora fiind întotdeauna ulterioara datei scriptice de pe Dispoziţia emisa de conducerea inspectoratului Judeţean. In acest sens, reclamantul arată că atât în 3 aprilie 2017 cât şi în 4 aprilie 2017, pe ambele procese verbale se reţine ca gradul reclamantului ca fiind „agent sef principal de politie” si nu de „ plutonier adjutant şef in rezervă”.
În drept, şi-a întemeiat apelul pe dispoziţiile art.466 Cod procedură civilă.
Pârâ ta C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului şi menţinerea sentinţei apelate ca fiind legală şi temeinică arătând că instanţa a motivat respingerea cererii reclamantului indicând inc lusiv temeiurile de drept în baza căruia acesta nu îndeplinea condiţiile legale pentru a beneficia de pensiei.
Făcând trimitere la situaţia de fapt şi temeiurile de drept incidente în speţă intimata a arătat că la data formulării cererii, respective 03.04.2017, apelantul nu m__ avea calitatea cerută de temeiului juridic pe care se fundamentează cererea de pensie, respectiv de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special în activitate. In acest context, pentru acordarea pensiei de serviciu anticipate parţiale poliţiştilor, condiţia de bază este ca solicitantul să fie în activitate la data formulării cererii şi să se afle într-una d__ situaţiile prevăzute explicit de legiuitor, încetarea raporturilor de serviciu să fi intervenit „ ca urmare ” a clasării ca inapt sau apt limitat. Astfel, pârâta arată că, apelantul a avut calitatea de poliţist, astfel, pentru îndeplinirea condiţiilor de pensionare nu este suficient ca acesta să aibă decizie medicală care să stabilească că este „apt limitat”, ci ca raporturile de serviciu să înceteze „ ca urmare”.
Aşa cum s-a observat în decizia emisă de c______ de expertiză medico-militară, apelantul nu este încadrat într-un grad de invaliditate, clasarea acestuia ca apt limitat nu duce la încetarea raporturilor de serviciu, şi nici într-un caz la deschiderea dreptului la pensie anticipată parţial, pârâta arătând că, deficienţa funcţională a acestuia nu duce la pierderea capacităţii de muncă, ci dă dreptul poliţistului să fie pus la dispoziţie în vederea numirii într-o altă funcţie, care să îi permită acestuia să îşi desfăşoare activitatea, în nici într-un caz la încetarea raporturilor de muncă cu drept la pensie. Apelantul nu şi-a pierdut capacitatea de muncă, pierderea capacităţii de muncă se realizează doar pentru deficienţele de peste 50%, şi atunci se stabileşte de către c______ de expertiză medico-militară un grad de invaliditate de la III la I, iar faptul că apelantul nu a m__ dorit să muncească, nu dă dreptul acestuia de a complini situaţia strictă prevăzută de l ege, respectiv „ ca urmare „.
De asemenea în continuare făcând trimitere la prevederile art. 69 d__ Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare care reglementează situaţiile de încetare a raporturilor de serviciu ale poliţistului cu menţ ionarea prevederilor art.3 d__ H.G. nr. 56 d__ 25 Ianuarie 2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade d e invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special d__ sistemul administraţiei penitenciares-a arătat că apelantul a fost expertizat de c______ medico-militară, iar aceasta a constatat că nu şi-a pierdut capacitatea de muncă, fiind apt limitat pentru serviciul poliţienesc, cu o deficienţă funcţională uşoară de 30%.
M__ mult, în situaţia reclamantului nu s-a realizat pierderea capacităţii de muncă, astfel că acesta avea obligaţia de a-şi desfăşura activitatea conform statutului profesiei, şi respectarea cu stricteţe a prevederilor art. 27^21 d__ Legea nr. 360/2002, privind statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
In continuare, invocându-se prevederile art.27^21 d__ Legea 360/2002 privind statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederile art. 27^22 d__ acelaşi act normativ s-a subliniat că apelantul nu este încadrat într-un grad de invaliditate pentru a-i permite ieşirea la pensie, iar încetarea raporturilor de serviciu s-a efectuat la cererea acestuia, astfel că calitatea reclamantului la data formulării cererii nu este de militar activ, acesta nefiind afectat de un grad de invaliditate, c______ de expertiză medico militară constatând doar că deficienţele funcţionale aferente reclamantului sunt în proporţie de 30%, acesta fiind doar scutit de la trageri, aplicaţii şi efort fizic timp de 30 de zile. În acest context, apelantul putea să îşi desfăşoare activitatea, numai că, a solicitat încetarea raporturilor de muncă, trecând peste procedura instituită de legiuitor cu privire la punerea la dispoziţiei pentru desfăşurarea activităţii aşa cum prevede dispoziţia legală.
Referitor la susţinerea acestuia potrivit căreia prin dispoziţia de încetare a raporturilor de serviciu s-a menţionat de către angajator dreptul la pensiei de serviciu anticipată parţial, nu poate fi imputată pârâtei, unitatea angajatoare nu are calitatea competenţa de a deschide dreptul acestuia la pensie. Astfel, potrivit principiului constituţional „nemo censetur ignorare legium” raportat la prevederile art. 1 alin.6 d__ Constituţia României potrivit căruia: „respectarea Constituţiei, a supremaţiei legilor, este obligatorie”, reclamantul nu se poate scuza invocând necunoaşterea legii, existând o prezumţie legală cu privire Ia cunoaşterea legii de către orice persoană.
Încetarea raporturilor de serviciu „la cerere”, nu duce la deschiderea drepturilor de pensie anticipată, ducând doar la neîndeplinirea condiţiei de persoană „în activitate la data solicitării pensiei de serviciu anticipată”, apreciind că, atitudinea culpabilă a angajatorului coroborată cu cea a reclamantului nu pot duce la deschiderea dreptului de pensiei prin încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii. Totodată, pârâta arată că, competenţa în a deschide dreptul la pensie revine instituţiei pârâte, care poate decide doar în funcţie de condiţiile impuse de legiuitor, nu în funcţiei de culpa reclamantului care a formulat cerere pentru încetarea raporturilor de muncă cu drept la pensie deşi acesta la data formulării cererii nu avea drept la pensie anticipată.
Reiterează că, legiuitorul prevede explicit pe lângă calitatea de subiect activ, respectiv,, în activitate,, la data formulării cererii şi întrunirea condiţiei de a se afla în una d__ situaţiile prevăzute de lege, situaţiei în care nu se află acesta, prin neîndeplinirea situaţiei impuse de lege : „ de a fi trecut în rezervă ca urmare a clasării ca apt limitat”.Or, potrivit art. 19, 16 d__ acelaşi act normativ, în raport de data naşterii apelantului, respectiv 28 .09.1970, vârsta de pensionare fiind cea prevăzută în la art.16 alin.2, respectiv 60 de ani, data naşterii apelantului nefiind cuprinsă în Anexa la Legea nr. 223/2015.
Astfel, apelantul nu întruneşte condiţiile nici pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi nici pentru acordarea pensiei anticipate, actul normativ reglementând strict condiţiile în care o persoană poate beneficia de pensie de serviciu, apelantul neîntrunind condiţiile legale pentru acordarea pensiei de serviciu, instanţa de fond constatând în mod legal faptul că instituţia pârâtă respecta întrutotul dispoziţiile legale menţionate anterior.
In concluzie s-a arătat că nemulţumirile apelantului sunt fără temei în condiţiile în care acesta nu se află în ipoteza legală obligatorie conţinută de 18, neavând calitatea de subiect activ în activitate, neaflându-se în situaţia impusă de lege: „de a fi trecut în rezervă ca urmare a clasării ca apt limitat acesta nefăcând parte d__ categoriile strict şi limitativ nominalizată de dispoziţia legală, astfel, pârâta susţine că cererea de chemare în judecată a fost soluţionată în strict acord cu dispoziţiile legale, motiv pentru care în mod temeinic a respins acţiunea apelantului-reclamant.
Pentru aceste considerente, pârâta solicită respingă apelul formulat ca nefondat şi menţinerea sentinţei ca temeinică şi legală.
În cauză a formulat întâmpinare şi Ministerul Afacerilor Interne apreciind sentinţa atacată ca temeinică şi legală, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat arătându-se în primul rând ca apelantul – reclamant nu indică niciun motiv de nelegalitate pe care se întemeiază calea sa de atac. Astfel, î n cuprinsul motivelor de apel, apelantul – reclamant nu a formulat veritabile critici cu privire la considerentele reţinute de către instanţa de fond la fundamentarea soluţiei, ci, practic, a reiterat solicitarea cuprinsă în cererea de chemare în judecată, termenul de motivare a apelului fiind un termen legal imperativ, astfel încât sancţiunea nerespectării lui este, conform art. 470 alin. (3) Cod proc. civ., decăderea d__ dreptul de a motiva apelul.
I n ceea ce priveşte fondul cererii formulate de către apelantul-reclamant, s-a arătat că instanţa de fond, analizând elementele de fapt ale cauzei prin raportare la dispoziţiile legale incidente şi probatoriul administrat cu ocazia judecării litigiului, a reţinut în mod corect faptul că, cererea de pensionare înregistrată de către reclamant la data de 03.04.2017, s-a formulat de către o persoană care nu m__ avea calitatea de poliţist în activitate, astfel că respingerea acordării pensiei anticipată parţial este legală.
Astfel, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, stipulează în c_____ art. 18 alin. (1): „ Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (…)”, în acest sens, având în vedere faptul că apelantul-reclamant a înregistrat cererea de pensionare la data de 03.04,2017, dar a încetat efectiv activitatea la data de 31.03.2017, astfel cum rezultă d__ adresa nr. xxxxxx d__ 25.03.2017, acesta nu îndeplineşte condiţia specială prevăzută de legiuitor pentru acordarea pensiei de serviciu anticipată parţial, aceea ca solicitantul să fie în activitate.
M__ mult, în ceea ce priveşte criticile apelantului reclamant cu privire la afecţiunile de care acesta suferă, prin raportare la cerinţele legale cuprinse în art.18 alin. (1) d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că acesta nu îndeplineşte condiţiile de acordare, întrucât „ raporturile de serviciu ale acestuia nu au încetat ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu”, ci ca urmare a cererii formulate de către acesta. De asemenea, s-a menţionat că apelantul reclamant nu este încadrat într-un grad de invaliditate, iar clasarea acestuia ca apt limitat nu duce la încetarea raporturilor de serviciu , şi nici într-un caz la deschiderea dreptului la pensie anticipată parţial. Astfel, raportat la prevederile art. 27^21 d__ legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, deficienţa funcţională a acestuia nu duce la pierderea capacităţii de muncă, ci dă dreptul poliţistului să fie pus la dispoziţie în vederea numirii într-o altă funcţie, care să îi permită acestuia să îşi desfăşoare activitatea şi nu la încetarea raporturilor de muncă cu drept la pensie.
În acest context, apelantul-reclamant putea să îşi desfăşoare activitatea, însă acesta a solicitat încetarea raporturilor de muncă, trecând peste procedura instituită de legiuitor cu privire la punerea la dispoziţie. Astfel, este cât se poate de limpede faptul că, încetarea raporturilor de serviciu „la cerere”, nu duce la deschiderea drepturilor de pensie de serviciu anticipată parţial.
M__ mult, atât d__ jurisprudenţa C.E.D.O., cât şi d__ cea a Curţii Constituţionale se desprinde ideea unei libertăţi de apreciere a legiuitorului în reglementarea măsurilor ce vizează domeniul pensiilor, respectiv în a determina oportunitatea şi intensitatea acestora (Deciziile Curţii Constituţionale nr. 1612/2010, nr. 95/2012 sau Hotărârile C.E.D.O. d__ 8 decembrie 2009 şi d__ 2 februarie 2010 pronunţate în cauzele Wieczorek împotriva Poloniei şi Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei).
Prin urmare, intimata a arătat că soluţia instanţei de fond este una temeinică şi legală fiind dată cu aplicarea corectă a legii prin raportare la mijloacele de probă administrate în cauză astfel că, intimatul solicită respingerea apelului ca nefondat.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, a actelor de procedură efectuate în faţa primei instanţe de fond, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.466 şi urm. C.pr.civ.,Curtea reţine următoarele:
În esenţă prezentul litigiu este generat de modul de soluţionare a deciziei nr. xxxxxx/28.08.2017a Casei Sectoriale de P_____, respectiv a Hotărârii nr.xxxxx/08.10.2017 a Comisiei de Contestaţii d__ c_____ M__, potrivit cărora s-a respins solicitarea reclamantului de acordare a pensiei militare de serviciu înregistrată la data de 03.04.2017, motivat de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.18 d__ Legea nr. 223/2015.
Se reţine că apelantul-reclamant a fost evaluat potrivit deciziei medicale nr. 425/9/14.02.2917 a Comisiei de Expertiză Medico-militară de pe lângă Spitalul Clinic M______ de Urgenţă Timişoara, prin aceasta fiind clasat ca apt limitat pentru îndeplinirea serviciului de poliţie conform HG nr.56/2012. In baza acestei evaluări, reclamantul prin cererea înregistrată sub nr. xxxxx/14.03.2017 solicită aprobarea încetării raporturilor de serviciu cu drept de pensie anticipată parţial conform art.18 alin.1 pct.b d__ Legea nr.223/24.07.2015.
În urma acestei solicitări, potrivit dispoziţiei Sefului Inspectoratului nr. xxxxx/17.03.2017 s-a dispus începând cu data de 01.04.2017 încetarea raporturilor de serviciu ale apelantului-reclamant, cu drept la pensie de serviciu anticipată parţial, fiind menţionat că la încetarea raporturilor de serviciu reclamantul, agent de poliţie are vârsta de 46 de ani, 06 luni şi 03 zile, vechime efectivă de 27 de ani 01 luni şi 10 zile, vechime în structuri militare şi de poliţie de 26 de ani, 01 luni şi 08 zile şi vechime în serviciu de 26 ani, 01 luni şi 08 zile.
În speţă se reţine că dispoziţia a fost emisă în temeiul prevederilor art.69 alin.1 lit.a şi 73 alin.2 d__ Legea nr.360/2002, sens în care apărările formulate în cauză de către intimate privind modul de încetare al raporturilor dintre părţi, cu consecinţa neîncadrării în tezele art. 18 d__ Legea nr.223/2015 sunt lipsite de suport. M__ mult, Curtea constată că în speţă dispoziţia nr. xxxxx/17.03.2017 este valabilă, producând efecte, astfel încât nu există nici un temei pentru schimbarea cauzei de încetare a raporturilor de serviciu dintre părţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 18 d__ Legea nr.223/2015 (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii d__ statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor d__ domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Or în speţă de faţă, aşa cum rezultă d__ situaţia prezentată anterior, apelantului-reclamant îi sunt incidente dispoziţiile art.18 alin.1 lit. b d__ Legea nr.223/2015. Astfel, raporturile de serviciu dintre părţi au încetat ca urmare a îndeplinirii de către reclamant a condiţiilor de acordare a pensiei anticipate parţiale, atât cu privire la cerinţa de vechime cât şi cu privire la condiţia încetării raporturilor de serviciu în urma clasării sale ca apt limitat pentru serviciul militar, cu adnotarea că la momentul la care au fost întrunite aceste exigenţe el se afla în activitate.
În concluzie, Curtea reţine că atât argumentaţia intimatelor cât şi motivarea primei instanţe este emisă cu aprecierea eronată a materialului probator, respectiv cu aplicarea eronată a prevederilor art.18 alin.1 lit.b, teza 2 d__ Legea nr. 223/2015, astfel că apelul formulat este întemeiat.
În consecinţă, faţă de prevederile art.480 alin.2 Cod procedură civilă Curtea urmează a admite prezenta cale de atac, a s chimba în parte sentinţa primei instanţe în sensul admiterii în parte a acţiunii, urmând a anula hotărârea nr.xxxxx/08.10.2017 emisă de C______ de Contestaţii d__ c_____ M___________ Afacerilor Interne, respectiv decizia nr. xxxxxx/28.08.2017 emisă de c___ de P_____ S_________ d__ c_____ M__, a obliga intimata-pârâtă C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne la emiterea deciziei de pensie anticipată începând cu data de 03.04.2017, menţinând pentru rest sentinţă atacată.
Se va lua act că în speţă nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul- reclamant Ş_____ C_________ împotriva Sentinţei civile nr. 1980/26 iunie 2018, pronunţată de către Tribunalul C____ S______ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne şi C______ Centrală de Contestaţii P_____ a M___________ Afacerilor Interne.
Schimbă în parte sentinţa primei instanţe în sensul că admite în parte acţiunea.
Anulează hotărârea nr.xxxxx/08.10.2017 emisă de C______ de Contestaţii d__ c_____ M___________ Afacerilor Interne.
Anulează decizia nr. xxxxxx/28.08.2017 emisă de c___ de P_____ S_________ d__ c_____ M__.
Obligă intimata-pârâtă C___ S_________ de P_____ a M___________ Afacerilor Interne la emiterea deciziei de pensie anticipată începând cu data de 03.04.2017.
Menţine în rest hotărârea primei instanţe.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 24 octombrie 2018. (Ireinel I.).

Administratie

Ministerul Culturii deschide spațiul instituțional către arta contemporană

Publicat

pe

De

Sediul Ministerului Culturii găzduiește, în această perioadă, expoziția „Punte vizuală”, semnată de pictorița Paula Vlădescu. Inițiativa face parte dintr-un proiect prin care instituția își transformă birourile, sălile de ședință și holurile în spații dedicate artei și dialogului cultural.

O galerie de artă în interiorul ministerului

Demersul a fost inițiat de ministrul Culturii, Demeter András István, care a invitat artiști aparținând unor generații diferite să își prezinte lucrările în sediul instituției. Prin această abordare, Ministerul Culturii își propune să devină mai accesibil publicului și să creeze noi oportunități de întâlnire între administrație, artiști și iubitorii de artă.

Înaintea expoziției Paulei Vlădescu, în spațiile ministerului au fost prezentate lucrări ale artiștilor Iulian Bisericaru și Ioana Cîrlig, în colaborare cu Anca Poterașu Gallery.

„Punte vizuală”, între generații și spații culturale

Expoziția actuală propune o călătorie vizuală între idei, geografii și generații artistice. Lucrările Paulei Vlădescu reflectă o preocupare pentru dialogul dintre experiența personală, memoria artistică și formele contemporane de expresie.

Artista este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar operele sale se regăsesc în colecții private din România, Elveția, Statele Unite, Africa de Sud, Dubai, Canada și China.

Expoziția are și o semnificație aniversară pentru artistă, marcând împlinirea a 40 de ani de la absolvirea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.

Un proiect susținut de parteneri culturali

„Punte vizuală” este realizată cu sprijinul Galeriilor FormArt și cu implicarea curatoarei Magda Mihăilescu, arhitectă și promotoare a proiectelor de artă contemporană.

Prin această colaborare, Ministerul Culturii își consolidează rolul de spațiu de întâlnire între artiști consacrați, creatori aflați la început de drum și public. Inițiativa urmărește să apropie arta de viața cotidiană și să transforme spațiile administrative în locuri de dialog cultural.

Citeste in continuare

Administratie

Turul României a transformat Prahova într-o mare scenă a ciclismului

Publicat

pe

De

O etapă spectaculoasă, urmărită de-a lungul județului

Prahova a fost, pentru o zi, în centrul atenției iubitorilor de ciclism, odată cu desfășurarea etapei Brașov–Ploiești din cadrul Turului României. Competiția a adus pe șoselele județului sportivi de top, dar și o atmosferă de sărbătoare, creată de localnicii care au ieșit în număr mare să-i încurajeze pe concurenți.

Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, traseul a inclus localitățile Cheia, Măneciu, Izvoarele, Vălenii de Munte, Slănic, Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni și Păulești. Ultimii kilometri ai etapei au fost parcurși în municipiul Ploiești, unde cicliștii au fost întâmpinați de public, organizatori și reprezentanții autorităților locale.

Slănicul, inclus în premieră pe traseul competiției

Unul dintre elementele inedite ale ediției din acest an a fost includerea orașului Slănic în traseul Turului României. Este pentru prima dată când competiția ajunge în această localitate, oferind sportivilor și publicului ocazia de a descoperi peisajele și specificul uneia dintre cele mai cunoscute zone turistice ale județului.

Prin alegerea acestui traseu, Turul României a contribuit și la promovarea Prahovei, imaginile din timpul cursei ajungând la un public numeros din țară și din străinătate.

Cristian Răileanu, pe podium

Festivitatea de premiere a reunit oficiali ai administrației județene și locale. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și primarul municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu.

România a obținut și o performanță importantă în această etapă: ciclistul Cristian Răileanu a încheiat cursa pe locul al doilea, urcând pe treapta secundă a podiumului.

„Un asemenea eveniment înseamnă mai mult decât kilometrii parcurși într-o cursă. Înseamnă oameni care ies la marginea drumului să încurajeze sportivii, copii care descoperă ciclismul și imagini cu Prahova care ajung la un public din țară și din străinătate”, a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Acesta a subliniat că energia transmisă de public confirmă importanța organizării unor competiții sportive de amploare în județ și și-a exprimat dorința ca Turul României să revină pe drumurile Prahovei.

Autoritățile pregătesc deja ediția din 2027

Consiliul Județean Prahova a transmis felicitări cicliștilor, organizatorilor și Federației Române de Ciclism pentru desfășurarea competiției. În același timp, reprezentanții administrației județene le-au mulțumit prahovenilor care au urmărit cursa de pe marginea drumului și au contribuit la atmosfera de sărbătoare.

Discuțiile pentru ediția viitoare au început deja. Președintele CJ Prahova i-a adresat lui Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism, invitația ca Turul României să revină în județ și în 2027, pe un traseu care să includă noi drumuri și localități.

Pentru Prahova, competiția nu a însemnat doar sport de performanță, ci și promovare turistică, implicare comunitară și o demonstrație de energie colectivă. Județul rămâne, astfel, parte activă din plutonul Turului României.

Citeste in continuare

Administratie

Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”

Publicat

pe

De

Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.

Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu

Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.

Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.

„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.

Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”

Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.

„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.

Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.

Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori

Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.

„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.

Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.

„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”

În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.

„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...

Exclusiv7 ore ago

„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125

Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...

Exclusivo zi ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusivo zi ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusivo zi ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusiv2 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv2 zile ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv2 zile ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv3 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv3 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv3 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv4 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv5 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv5 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv