Anchete
Judecatoarea care a dat primele condamnari, cu suspendare, huliganilor #rezist care au batut doi jandarmi in dosarul 10 august a ajuns sefa
Functie de conducere pentru judecatoarea care a dat condamnarile din prima instanta in dosarul 10 august 2018, vizandu-i pe protestatarii care i-au batut pe jandarmii Stefania Nistor (foto) si Cristian Felega, dezvaluie Lumea Juridica.
Este vorba despre magistrata Anda-Irina Ivan-Enescu de la Judecatoria Sectorului 1. Luni, 14 martie 2022, Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a delegat-o la conducerea Sectiei penale a JS1 timp de 6 luni, incepand cu data de 15 martie.
La 20 decembrie 2019, judecatoarea Enescu i-a condamnat in prima instanta pe cei sapte manifestanti violenti la pedepse care nu au depasit 2 ani si 9 luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de ultraj si uz de arma fara drept. In apel, la 4 februarie 2021, judecatorii Irina Stefan si Aurel Gaitan de la Curtea de Apel Bucuresti au anulat suspendarea pedepselor pentru doi dintre inculpati, dispunand ca acestia sa execute condamnarile in regim de detentie.
Minuta sentintei JS1 nr. 926/2019 din dosarul nr. 33577/299/2018:
„I. In temeiul art. 257 alin. 1 si 4 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplic. art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul ILIE LAURENTIU-GABRIEL, la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 4 (patru) luni, pentru savarsirea infractiunii de ultraj. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul ILIE LAURENTIU-GABRIEL la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 38 alin. 2 si art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., contopeste pedepsele principale aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa inchisorii cea mai grea de 1 (un) an si 4 (patru) luni, la care se adauga un spor obligatoriu de o treime din cealalta pedeapsa aplicata, respectiv 4 luni, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa principala rezultanta a inchisorii de 1 (un) an si 8 (opt) luni. In temeiul art. 45 alin. 2 C.pen. si art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme; dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere. In temeiul art. 45 alin. 2, alin. 3 lit. a) si alin.5 C.pen. rap. la art. 65 alin. 1 si 3 si la art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen., interzice inculpatului aceleasi drepturi, cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale rezultante, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala rezultanta a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 C.pen., termenul de supraveghere urmand a se calcula conform art. 92 alin. 2 C.pen. In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Fundatiei pentru Promovarea Sanctiunilor Comunitare sau in cadrul Arhiepiscopiei Bucurestilor, pe o perioada de 90 de zile. Conform art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute la art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se comunica Serviciului de Probatiune Bucuresti. Conform art. 94 alin. 2 C.pen., supravegherea executarii obligatiei prevazute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. si art. 93 alin. 3 C.pen. se face de catre Serviciul de Probatiune Bucuresti. In baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. Constata ca inculpatul ILIE LAURENTIU-GABRIEL a fost retinut, arestat preventiv si in arest la domiciliu incepand cu data de 02.10.2018 si pana la data de 16.01.2019, inclusiv.
II. In temeiul art. 257 alin. 1 si 4 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplic. art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul TANASE CLAUDIU-FLORENTIN, , la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 8 (opt) luni, pentru savarsirea infractiunii de ultraj. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul TANASE CLAUDIU-FLORENTIN la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 38 alin. 2 si art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., contopeste pedepsele principale aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa inchisorii cea mai grea de 1 (un) an si 8 (opt) luni, la care se adauga un spor obligatoriu de o treime din cealalta pedeapsa aplicata, respectiv 4 luni, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa principala rezultanta a inchisorii de 2 (doi) ani. In temeiul art. 45 alin. 2 C.pen. si art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme; dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere. In temeiul art. 45 alin. 2, alin. 3 lit. a) si alin.5 C.pen. rap. la art. 65 alin. 1 si 3 si la art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen., interzice inculpatului aceleasi drepturi, cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale rezultante, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala rezultanta a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 C.pen., termenul de supraveghere urmand a se calcula conform art. 92 alin. 2 C.pen. In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Teleorman, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Primariei Scrioastea sau in cadrul Primariei Rosiorii de Vede, pe o perioada de 120 de zile. Conform art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute la art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se comunica Serviciului de Probatiune Teleorman. Conform art. 94 alin. 2 C.pen., supravegherea executarii obligatiei prevazute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. si art. 93 alin. 3 C.pen. se face de catre Serviciul de Probatiune Teleorman. In baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. Constata ca inculpatul TANASE CLAUDIU-FLORENTIN a fost retinut, arestat preventiv si in arest la domiciliu incepand cu data de 04.10.2018 si pana la data de 16.01.2019, inclusiv.
III. In temeiul art. 257 alin. 1 si 4 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplic. art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul SUTOIU TUDOR-ALEXANDRU, la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 4 (patru) luni, pentru savarsirea infractiunii de ultraj. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul SUTOIU TUDOR-ALEXANDRU la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 38 alin. 2 si art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., contopeste pedepsele principale aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa inchisorii cea mai grea de 1 (un) an si 4 (patru) luni, la care se adauga un spor obligatoriu de o treime din cealalta pedeapsa aplicata, respectiv 4 luni, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa principala rezultanta a inchisorii de 1 (un) an si 8 (opt) luni. In temeiul art. 45 alin. 2 C.pen. si art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme; dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere. In temeiul art. 45 alin. 2, alin. 3 lit. a) si alin.5 C.pen. rap. la art. 65 alin. 1 si 3 si la art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen., interzice inculpatului aceleasi drepturi, cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale rezultante, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala rezultanta a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 C.pen., termenul de supraveghere urmand a se calcula conform art. 92 alin. 2 C.pen. In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 1 sau in cadrul Politiei Locale a Sectorului 1, pe o perioada de 90 de zile. Conform art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute la art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se comunica Serviciului de Probatiune Bucuresti. Conform art. 94 alin. 2 C.pen., supravegherea executarii obligatiei prevazute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. si art. 93 alin. 3 C.pen. se face de catre Serviciul de Probatiune Bucuresti. In baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. Constata ca inculpatul SUTOIU TUDOR-ALEXANDRU a fost retinut si in arest la domiciliu incepand cu data de 23.08.2018 si pana la data de 20.11.2018, inclusiv.
IV. In temeiul art. 257 alin. 1 si 4 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplic. art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul COJOACA IONUT-LIVIU, la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 9 (noua) luni, pentru savarsirea infractiunii de ultraj (persoana vatamata Nistor Stefania). In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 257 alin. 1 si 4 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., rap. la art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul COJOACA IONUT-LIVIU, fara obligatii militare, necasatorit, fara ocupatie, fara antecedente penale, la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 9 (noua) luni, pentru savarsirea infractiunii de ultraj (persoana vatamata Felega Cristian). In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul COJOACA IONUT-LIVIU la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 3 (trei) luni, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 38 alin. 1 si 2 si art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., contopeste pedepsele principale aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa inchisorii cea mai grea de 1 (un) an si 9 (noua) luni, la care se adauga un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse aplicate (o treime din 3 ani), respectiv 1 an inchisoare, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa principala rezultanta a inchisorii de 2 (doi) ani si 9 (noua) luni. In temeiul art. 45 alin. 2 C.pen. si art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme; dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere. In temeiul art. 45 alin. 2, alin. 3 lit. a) si alin.5 C.pen. rap. la art. 65 alin. 1 si 3 si la art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen., interzice inculpatului aceleasi drepturi, cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale rezultante, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala rezultanta a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 C.pen., termenul de supraveghere urmand a se calcula conform art. 92 alin. 2 C.pen. In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. a) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti – Administratia Cimitirelor sau Crematoriilor Umane sau in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti – Administratia Strazilor, pe o perioada de 120 de zile. Conform art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute la art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se comunica Serviciului de Probatiune Bucuresti. Conform art. 94 alin. 2 C.pen., supravegherea executarii obligatiei prevazute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. si art. 93 alin. 3 C.pen. se face de catre Serviciul de Probatiune Bucuresti. In baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. Constata ca inculpatul COJOACA IONUT-LIVIU a fost retinut, arestat preventiv si in arest la domiciliu incepand cu data de 12.08.2018 si pana la data de 16.01.2019, inclusiv.
V. In temeiul art. 257 alin. 1 si 4 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplic. art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul DOBRE CLAUDIU-MIHAI, la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 4 (patru) luni, pentru savarsirea infractiunii de ultraj. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul DOBRE CLAUDIU-MIHAI la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 38 alin. 2 si art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., contopeste pedepsele principale aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa inchisorii cea mai grea de 1 (un) an si 4 (patru) luni, la care se adauga un spor obligatoriu de o treime din cealalta pedeapsa aplicata, respectiv 4 luni, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa principala rezultanta a inchisorii de 1 (un) an si 8 (opt) luni. In temeiul art. 45 alin. 2 C.pen. si art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme; dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere. In temeiul art. 45 alin. 2, alin. 3 lit. a) si alin.5 C.pen. rap. la art. 65 alin. 1 si 3 si la art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen., interzice inculpatului aceleasi drepturi, cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale rezultante, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala rezultanta a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 C.pen., termenul de supraveghere urmand a se calcula conform art. 92 alin. 2 C.pen. In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 3 sau in cadrul Administratiei Domeniului Public Bucuresti – Sector 3, pe o perioada de 90 de zile. Conform art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute la art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se comunica Serviciului de Probatiune Bucuresti. Conform art. 94 alin. 2 C.pen., supravegherea executarii obligatiei prevazute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. si art. 93 alin. 3 C.pen. se face de catre Serviciul de Probatiune Bucuresti. In baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. Constata ca inculpatul DOBRE CLAUDIU-MIHAI a fost retinut, arestat preventiv si in arest la domiciliu incepand cu data de 12.08.2018 si pana la data de 16.01.2019, inclusiv.
VI. In temeiul art. 342 alin. 3 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul DUMITRU DANIEL, la pedeapsa inchisorii de 2 (doi) ani, pentru savarsirea infractiunii de nerespectarea regimului armelor si al munitiilor. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 343 alin. 1 C.pen. rap. la art.396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul DUMITRU DANIEL, la pedeapsa inchisorii de 1 (un) an si 3 (trei) luni, pentru savarsirea infractiunii de uz de arma fara drept. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si h) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 2 si alin. 10 C.proc.pen., condamna pe inculpatul DUMITRU DANIEL la pedeapsa inchisorii de 9 (noua) luni, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice. In temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 C.pen., interzice inculpatului exercitarea acelorasi drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si m) C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 38 alin. 1 si 2 si art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., contopeste pedepsele principale aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa inchisorii cea mai grea de 2 ani, la care se adauga un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse aplicate (o treime din 2 ani), respectiv 8 luni inchisoare, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa principala rezultanta a inchisorii de 2 (doi) ani si 8 (opt) luni. In temeiul art. 45 alin. 2 C.pen. si art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme; dreptul de a se afla la adunari publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, actiuni de protest organizate sau spontane, cu exceptia celor impuse de desfasurarea activitatii academice sau profesionale), pe o durata de 5 ani, pedeapsa complementara urmand a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere. In temeiul art. 45 alin. 2, alin. 3 lit. a) si alin.5 C.pen. rap. la art. 65 alin. 1 si 3 si la art. 66 alin. 1 lit. a), b), h) si m) C.pen., interzice inculpatului aceleasi drepturi, cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei principale rezultante, conform art. 65 alin. 3 C.pen., pedeapsa accesorie urmand a fi executata in cazul in care pedeapsa principala rezultanta a inchisorii devine executabila. In temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 C.pen., termenul de supraveghere urmand a se calcula conform art. 92 alin. 2 C.pen. In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Ilfov, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. a) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Scolii Generale Alexandru Odobescu sau in cadrul Primariei Comunei Chiajna pe o perioada de 120 de zile. Conform art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute la art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se comunica Serviciului de Probatiune Ilfov. Conform art. 94 alin. 2 C.pen., supravegherea executarii obligatiei prevazute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. si art. 93 alin. 3 C.pen. se face de catre Serviciul de Probatiune Ilfov. In baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 399 alin.1 si 4 C.pr.pen., mentine masura preventiva a controlului judiciar luata fata de inculpatul DUMITRU DANIEL. Constata ca inculpatul DUMITRU DANIEL a fost retinut, arestat preventiv si in arest la domiciliu incepand cu data de 14.08.2018 si pana la data de 16.04.2019, inclusiv.
VII. In temeiul art. 343 alin. 1 C.pen. rap. la art. 396 alin. 4 si 10 C.proc.pen., stabileste in sarcina inculpatului CRISTOLOVEANU MIHAI-GABRIEL, pedeapsa de 1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de arma fara drept. In temeiul art. 83 C.pen., amana aplicarea pedepsei de 1 (un) an inchisoare pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, stabilit conform art. 84 C.pen. In temeiul art. 85 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de catre acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; d) sa comunice schimbarea locului sau de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 85 alin. (2) lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul CRISTOLOVEANU MIHAI-GABRIEL va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Administratiei Domeniului Public si Dezvoltare Urbana Sector 6 sau in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 6, pe o perioada de 40 de zile lucratoare. In temeiul art. 85 alin. (2) lit. c) C.pen., impune inculpatului sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre Serviciul de Probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate. In temeiul art. 85 alin. (2) lit. h) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme. In temeiul art. 83 alin. (4) teza ultima C.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 88 C.pen. privind revocarea amanarii aplicarii pedepsei cu consecinta aplicarii pedepsei si executarii pedepsei inchisorii in regim de detentie, in cazul nerespectarii, cu rea-credinta, a masurilor de supraveghere sau a obligatiilor impuse de instanta sau stabilite de lege sau in cazul in care inculpatul mai savarseste o infractiune pe parcursul termenului de supraveghere. Constata ca inculpatul a fost retinut in cauza 24 de ore, de la data de 23.08.2018 la data de 24.08.2018. In temeiul art. 7 alin. 1 si 2 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, conform Deciziei RIL nr. 18/2013 din 18 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 7 din 07 ianuarie 2014, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatii Ilie Laurentiu-Gabriel, Tanase Claudiu-Florentin, Sutoiu Tudor-Alexandru, Cojoaca Ionut-Liviu, Dobre Claudiu-Mihai, Dumitru Daniel si Cristoloveanu Mihai-Gabriel, in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J. la data ramanerii definitive a prezentei sentinte. In temeiul art. 404 alin. 4 lit. f) C.pr.pen., art. 397 alin. 3 si 4 C.pr.pen. rap. la art. 255 alin.1 si 2 C.pr.pen., dispune restituirea urmatoarele bunuri, cu obligatia de a fi pastrate pana la ramanerea definitiva a prezentei sentinte: – inculpatului Dumitru Daniel, un maiou de culoare alba, ce are in parte inferioara un imprimeu de culoare bleu cu negru, reprezentand un tigru cu inscriptia Wild Tim, o pereche lenjerie intima culoare rosie cu inscriptia , o borseta din material textil de culoare neagra, cu bretea pentru umar, o pereche pantofi culoare gri tip sport marca Nike, o pereche pantaloni scurti de culoare bleumarin, cu zona superioara de culoare bleu si siret alb, cu sigla Puma (dovada seria H nr. din data de 27.11.2018); – inculpatului Sutoiu Tudor Alexandru, o pereche panataloni culoare albastra marca un tricou de culoare kaki marca , marimea M (dovada seria H nr. din data de 27.11.2018); – inculpatului Ilie Laurentiu-Gabriel, o pereche pantofi de culoare albastra marca Bershka marimea 41, o sapca de culoare alba cu carouri negre marca H&M Alternate Future, un hanorac cu gluga, de culoare alba cu dungi albastre si rosii la nivelul bratelor si in regiunea interioara, maro Clockhouse, cu inscriptia California 1980, o pereche manusi sport de culoare alb cu negru marca Bike Force (dovada seria H nr.0233033 din data de 27.11.2018); – inculpatului Cristoloveanu Mihai-Gabriel, un telefon mobil Samsung cu , un telefon marca Allview C6DUO cu , o borseta de culoare neagra inscriptionata Jerry’s Pizza, un tricou din material textil de culoare verde marca Jack & Jones imprimat Originals, o pereche pantaloni scurti, o pereche pantaloni scurti tip bluejeans de culoare albastra marca Kenvelo Denim, o sapca din material textil de culoare verde cu imprimeu de camuflaj marca ACC Division (dovada seria H nr. din data de 27.11.2018); – inculpatului Cojoaca Ionut Liviu, o pereche pantofi de culoare albastra marca Nike, un tricou culoare turcoaz inscriptionat Lacoste, o pereche bluejeans culoare albastra inscriptionati Dsquala (dovada seria H nr. din data de 27.11.2018); – Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, un pistol Md. 74 Cal. 7.65 mm seria P1696 cu incarcatorul aferent, un tub cartus inscriptionat pe rozeta S&B 7.65 Br.16, doua cartuse inscriptionate pe rozete S&B 7.65 Br.16, doua proiectile si doua tuburi cartus inscriptionate pe rozete S&B 7.65 Br.16, sigilate cu sigiliu autocolant (dovada seria H nr. din data de 28.11.2018). In temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 20 C.pr.pen., cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1358 C.civ, admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, Calea Floreasca nr. 8, sector 1 si obliga pe: – inculpatii Ilie Laurentiu-Gabriel, Cojoaca Ionut-Liviu si Dobre Claudiu-Mihai, in solidar, la plata catre aceasta a sumei de 1.630,12 lei, cu titlu de daune materiale, respectiv contravaloare ingrijiri medicale acordate persoanei vatamate Nistor Stefania, la care se adauga dobanda legala, calculata de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la data platii efective; – inculpatii Tanase Claudiu-Florentin, Sutoiu Tudor-Alexandru, Cojoaca Ionut-Liviu, in solidar, la plata catre aceasta a sumei de 1.314,51 lei, cu titlu de daune materiale, respectiv contravaloare ingrijiri medicale acordate persoanei vatamate Felega Cristian, la care se adauga dobanda legala, calculata de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la data platii efective;
In temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 20 C.pr.pen., cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1358 C.civ, admite in parte actiunea civila formulata de partea civila Nistor Stefania, si obliga pe inculpatii Ilie Laurentiu-Gabriel, Cojoaca Ionut-Liviu si Dobre Claudiu-Mihai, in solidar, la plata catre aceasta a sumei de 10.000 euro (echivalent in lei, potrivit cursului BNR la data platii), cu titlu de daune morale.
In temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 22 alin. 3 C.pr.pen., respinge ca inadmisibila actiunea civila exercitata de persoana vatamata Felega Cristian.
In temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 20 alin. 1 si 2 C.pr.pen., respinge ca inadmisibila cererea de constituire ca parte civila formulata de Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti. In temeiul art. 274 alin. (1) C.pr.pen. si art. 275 alin. (4) C.pr.pen., obliga pe fiecare dintre inculpatii Ilie Laurentiu-Gabriel, Tanase Claudiu-Florentin, Sutoiu Tudor-Alexandru, Cojoaca Ionut-Liviu, Dobre Claudiu-Mihai, Dumitru Daniel si Cristoloveanu Mihai-Gabriel la plata sumei de 2.500 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei prezentei minute. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20.12.2019”.
Minuta deciziei CAB nr. 77/2021:
„In temeiul art. 421 pct. 2 lit. a cod procedura penala, admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si de partea civila Nistor Stefania impotriva sentintei penale nr.926/20.12.2019 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul 33577/299/2018.
Desfiinteaza in parte sentinta penala apelata doar in ceea ce ii priveste pe inculpatii Cojoaca Ionut-Liviu si Dumitru Daniel si rejudecand in fond: Inlatura dispozitiile de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei in ceea ce ii priveste pe inculpatii Cojoaca Ionut-Liviu si Dumitru Daniel, urmand ca inculpatii sa execute pedepsele aplicate in regim privativ de libertate.
In baza art. 241 alin. 1 lit. c cod procedura penala constata incetata de drept masura controlului judiciar luata fata de inculpatul Dumitru Daniel. Mentine restul dispozitiilor sentintei penale apelate care nu contravin prezentei.
In temeiul art. 421 pct. 1 lit. b cod procedura penala, respinge ca nefondate apelurile formulate de: partea civila Felega Cristian si inculpatii Ilie Laurentiu-Gabriel, Sutoiu Tudor Alexandru, Cojoaca Ionut-Liviu, Dobre Claudiu-Mihai si Cristoloveanu Mihai-Gabriel impotriva aceleiasi sentinte penale. In temeiul art. 421 pct. 1 lit. a cod procedura penala respinge ca tardiv apelul formulat de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti.
In baza art. 275 alin. 3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in apelul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si a partii civile Nistor Stefania raman in sarcina statului. In baza art. 275 alin. 2 cod procedura penala obliga partea civila Felega Cristian si inculpatii Ilie Laurentiu-Gabriel, Sutoiu Tudor Alexandru, Cojoaca Ionut-Liviu, Dobre Claudiu-Mihai si Cristoloveanu Mihai-Gabriel la plata cheltuielilor judiciare catre stat, cate 100 de lei fiecare. In temeiul art. 275 alin. 6 cod procedura penala, onorariul aparatorului din oficiu desemnat pentru inculpatul Tanase Claudiu Florentin, in cuantum de 1253 de lei si onorariile partiale cuvenite pentru apararii desemnati pentru inculpatii Sutoiu Tudor Alexandru si Ilie Laurentiu Gabriel, in cuantum de 500 de lei fiecare, se vor avansa din fondurile MJ catre Baroul Bucuresti. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica azi, 04.02.2021”.
Tot la Judecatoria Sectorului 1 si in aceeasi sedinta din 14 martie, Sectia pentru judecatori a CSM l-a delegat pe magistratul Alexandru Nicolae Volintiru in functia de vicepresedinte al instantei, incepand cu data de 15 martie, odata cu incetarea delegarii in functia de presedinte al Sectiei penale (pe care urma sa o conduca Anda Ivan-Enescu).
Lista a delegarilor si a prelungirilor de delegari:
– Delegarea domnului judecator STEFAN PETRE MENANDRU in functia de presedinte al Judecatoriei Negresti Oas, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator COJAN DENISIA-MIHAELA in functia de presedinte al Sectiei I civila a Tribunalului Bacau, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator GABRIELA-VIORICA ROTARU, vicepresedinte al Tribunalului Teleorman, in functia de presedinte al acestei instante, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea domnului judecator CRAINEA MUGUR ANTONIO in functia de vicepresedinte al Judecatoriei Braila, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Incetarea delegarii doamnei judecator BUZAMAT IRINA in functia de presedinte al Sectiei civile a Judecatoriei Braila, incepand cu data de 15.03.2022, ca urmare a retragerii acordului doamnei judecator.
– Delegarea doamnei judecator TODIRAS PAULA in functia de presedinte al Sectiei civile a Judecatoriei Braila, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator cu grad profesional de tribunal MARGARIT CRISTINA EMANUELA, vicepresedinte delegat al Judecatoriei Braila, in functia de presedinte al Judecatoriei Braila, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea domnului judecator cu grad profesional de tribunal GEORGE-IONUT BOGDAN, vicepresedintele Judecatoriei Arad, in functia de presedinte al Judecatoriei Arad, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea domnului judecator LUCIAN-SERGIU BUDACOV in functia de presedinte al Judecatoriei Resita, incepand cu data 01.04.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator cu grad profesional de tribunal NEDEA CRISTINA in functia de presedinte al Sectiei I civile a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea domnului judecator VOLINTIRU ALEXANDRU NICOLAE in functia de vicepresedinte al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Incetarea delegarii domnului judecator VOLINTIRU ALEXANDRU NICOLAE in functia de presedinte al Sectiei penale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, incepand cu data delegarii sale in functia de vicepresedinte al acestei instante.
– Delegarea doamnei judecator IVAN-ENESCU ANDA IRINA in functia de presedinte al Sectiei penale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator SERBANESCU IRINA, vicepresedinte delegat al Judecatoriei Pascani, in functia de presedinte al instantei, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Incetarea delegarii doamnei judecator SERBANESCU IRINA in functia de vicepresedinte al Judecatoriei Pascani, incepand cu data delegarii sale in functia de presedinte al instantei.
– Delegarea doamnei judecator LUPASTEAN-BARFA ANDREEA-MARIA in functia de presedinte al Judecatoriei Darabani, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator CHISBORA ANDRA FLORINA in functia de presedinte al Judecatoriei Macin, incepand cu data de 21.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
– Delegarea doamnei judecator BORTA IACOB LIVIA NICOLETA in functia de presedinte al Judecatoriei Marghita, incepand cu data de 01.04.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni;
– Prelungirea delegarii doamnei judecator POPESCU MIHAELA in functia de presedinte al Sectiei penale a Tribunalului Mehedinti, incepand cu data de 11.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii a doamnei judecator PLAESU LAURA-ELENA in functia de vicepresedinte al Tribunalului Neamt, incepand cu data de 09.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (unanimitate)
– Prelungirea delegarii domnului CURELEA ADRIAN, judecator la Tribunalul Mehedinti, in functia de presedinte al Judecatoriei Baia de Arama, incepand cu data de 25.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni, sub rezerva prelungirii delegarii sale la aceasta instanta dupa data de 08.09.2022. (unanimitate)
– Prelungirea delegarii doamnei judecator ZAGAN ANCA ALIOARA in functia de presedinte al Sectiei penale a Judecatoriei Suceava, incepand cu data de 22.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii doamnei judecator STRUGARIU OANA-ELENA in functia de presedinte al Sectiei civile a Judecatoriei Suceava, incepand cu data de 22.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii domnului judecator MANOLI LUCIAN in functia de presedinte al Sectiei penale a Tribunalului Covasna, incepand cu data de 06.04.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii doamnei judecator cu grad profesional de tribunal PERVUMILOSTEAN DIANA-EMANUELA in functia de presedinte al Judecatoriei Faget, incepand cu data de 21.01.2022, pana la ocuparea functiei, prin concurs sau examen, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (unanimitate)
– Prelungirea delegarii doamnei judecator BELEI ANDREEA CARMEN in functia de presedinte al Sectiei penale a Judecatoriei Braila, incepand cu data de 15.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii domnului judecator CAPOTA MARIUS PAVEL in functia de presedinte al Sectiei I civila a Curtii de Apel Oradea, incepand cu data de 25.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii domnului judecator OGREAN VIRGIL-IOAN in functia de presedinte al Sectiei penale a Tribunalului Mures, incepand cu data de 17.03.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu)
– Prelungirea delegarii doamnei judecator POTARNICHIE MADALINA in functia de presedinte al Sectiei penale a Tribunalului Brasov, incepand cu data de 06.04.2022, pana la ocuparea functiei, prin numire, in conditiile legii, dar nu mai mult de 6 luni. (8 Da, 1 Nu).
Irinel I.
Anchete
CCR descoperă că minorii nu pot fi și infractori, și contravenienți, și vinovați de toate păcatele. Parlamentul – luat repetent la „Calitatea legii”
După ce a primit nu unul, nu zece, ci 43 de dosare legate de aceeași lege despre minori, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în unanimitate, că legiuitorul a reușit performanța clasică: să scrie o lege pe care nici Constituția, nici logica, nici Codul penal nu o mai recunosc. Dezvăluirea aparține publicației Lumea Justiției, care a arătat cum a arătat „marțea neagră” juridică… într-o miercuri, 21 octombrie 2026.
„Surpriză”: CCR află că aceeași faptă nu poate fi și infracțiune, și contravenție, doar pentru că așa vrea legiuitorul
Așa cum notează Lumea Justiției, miercuri, 21 octombrie 2026, CCR a fost chemată să repare „capodopera” legislativă prin care s-a încercat modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Legea „de corectat minorii cu violență” a fost atacată în nu mai puțin de 43 de dosare la instanțe din toată țara. Da, patruzeci și trei. Atât de „clară” era, încât judecătorii au trimis-o pe bandă rulantă la Curte, să vadă dacă nu cumva România s-a schimbat în stat de drept… aproximativ.
CCR, cu o răbdare demnă de un terapeut de familie, a constatat că:
- Nu poți reglementa aceeași faptă și ca infracțiune, și ca contravenție, că nu e bufet suedez juridic. Curtea spune apăsat că „suprapunerea normativă” și „lipsa delimitării conceptuale” încalcă art.1 alin.(5) din Constituție – adică acel mic detaliu numit calitatea legii.
- Mai pe românește: nu poți să pui părintele în situația de a fi, în același timp, și contravenient, și infractor pentru aceeași încălcare a obligației de a participa la programe speciale de consiliere psihologică, doar pentru că legiuitorul n-a știut ce vrea să scrie.
43 de dosare cu aceeași problemă: când legea e atât de proastă, justiția o trimite la reeducare constituțională
Restul presei a povestit frumușel doar că CCR „a discutat o lege cu minori și violență”. Lumea Justiției merge la esență și arată mormanul de dosare: 43 de cauze în care aceeași lege a fost pusă sub semnul întrebării.
CCR însăși indică faptul că haosul normativ a fost atât de mare, încât:
- s-au amestecat noțiunile de „părinți” și „reprezentant legal”, încălcând exigențele de calitate a legii,
- s-a creat o imprecizie gravă în privința subiectului activ al infracțiunii de nerespectare a unei hotărâri judecătorești, ajungându-se la absurditatea logică în care rezultă că minorul sub 14 ani ar fi cel care săvârșește infracțiunea – contrar Codului penal, evident.
Curtea nu se sfiește să spună în esență:
legiuitorul nu poate reglementa răspunderea penală a unui minor sub 14 ani în contradicție cu Codul penal, oricât i-ar plăcea să dea bine în conferințe de presă cu „toleranță zero la violență”.
„Faptă cu violență”: sintagma vagă cu care voiau să trimită copiii în centre rezidențiale
Legea atacată a introdus, cu un entuziasm dezlânat, sintagma „faptă cu violență” în legătură cu obligația de a dispune plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat.
CCR constată, în comunicatul oficial citat, că:
- această sintagmă este „vag circumscrisă”,
- transformă măsura într-una imprevizibilă,
- și face dificilă identificarea clară a infracțiunilor care intră sub incidența ei.
Tradus în limbaj de pamflet: legiuitorul voia să bage copiii la centru de plasament specializat pentru „o faptă cu violență”, fără să se obosească să spună exact ce înseamnă asta. De la îmbrâncit în curtea școlii, până la agresiuni grave, totul risca să fie băgat la grămadă, după inspirația instituției care aplică legea.
CCR a spus stop acestor derapaje, admițând obiecția de neconstituționalitate cu privire la:
- art. I pct. 2 și pct. 3 – în ceea ce privește sintagma „sau acesta a săvârșit o faptă cu violență” din art. 86 alin.(1),
și declarând aceste dispoziții neconstituționale.
Părinții și psihologul: copilul sub 14 ani merge la consiliere, fie că mami și tati vor sau nu
Un punct tare interesant – dar mai puțin scandalos – este acela că CCR a confirmat că nu e nevoie de acordul părinților pentru ca minorul sub 14 ani, care a săvârșit o faptă penală, să fie trimis la programe speciale de consiliere psihologică.
Potrivit comunicatului CCR:
- participarea minorului este hotărâtă de instanța judecătorească,
- în interesul superior al copilului,
- reprezentanții legali pot fi auziți, dar nu pot condiționa decizia prin acordul sau dezacordul lor,
- măsura este „o ingerință minimă” în drepturile părintești și urmărește un scop legitim.
Curtea spune textual că eliminarea acordului părinților sau al altui reprezentant legal în privința participării minorului sub 14 ani la consiliere nu încalcă:
- art. 26 alin.(1) (viața intimă, familială și privată),
- art. 48 (familia),
- art. 49 alin.(1) (protecția copiilor și a tinerilor) din Constituție.
Cu alte cuvinte: statul poate să trimită copilul la psiholog pentru a-l ajuta să nu mai repete faptele penale, iar părinții nu pot bloca acest lucru doar pentru că „noi știm mai bine, l-a bătut doar puțin”.
Plasamentul la serviciu rezidențial: asistență socială, nu pedeapsă penală
CCR mai face o clarificare pe care legiuitorul ar fi trebuit s-o aibă înainte să apese ENTER pe textul legii:
- plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat nu este o măsură educativă penală în sensul art.115 din Codul penal,
- ci este o formă de asistență socială, ce asigură găzduire, îngrijire, educație, recuperare și integrare socială adaptată minorilor sub 14 ani.
Deci nu e „pușcărie pentru copii”, ci teoretic un sprijin social complex. Problema e că, dacă bagi la pachet orice „faptă cu violență” mal definită, în numele „protecției copilului”, riști să transformi asistența socială într-un instrument de disciplinare abuzivă – iar CCR a tăiat elanul prin admiterea obiecției de neconstituționalitate exact pe această zonă vagă.
Ce e constituțional și ce nu: CCR marchează cu markerul, legiuitorul repetă clasa
Conform comunicatului CCR, citat de Lumea Justiției, Curtea a decis următoarele:
- Admis – neconstituțional:
- art. I pct. 2 și pct. 3, în partea privind sintagma „sau acesta a săvârșit o faptă cu violență” din art. 86 alin.(1) din Legea de modificare a Legii 272/2004.
- De asemenea, s-au sancționat reglementarea simultană ca infracțiune și contravenție, terminologia neunitară „părinți” / „reprezentant legal” și ambiguitățile privind subiectul activ al infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești, ca fiind contrare art.1 alin.(5), art.23 alin.(12) și art.49 din Constituție.
- Respinse ca neîntemeiate – constituțional:
- art. I pct. 1 și pct. 3, în ceea ce privește sintagma „plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat” din art. 86 alin.(1).
- Curtea a constatat că plasamentul, ca formă de asistență socială, nu încalcă art.49 alin.(1) și art.147 alin.(4) din Constituție.
Totul a fost decis cu unanimitate de voturi, ceea ce în traducere liberă înseamnă: niciun judecător constituțional nu a considerat că bricolajul legislativ merită apărat.
Decizia CCR: obligatorie pentru toți, inclusiv pentru cei care au scris legea pe genunchi
CCR a ținut să precizeze, în stilul ei sec, dar tăios, că:
- Decizia este definitivă și general obligatorie.
- Argumentele vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu textul integral al hotărârii.
Adică, după ce legiuitorul a încercat să fie „dur cu minorii violenți”, Curtea Constituțională i-a pus în față oglinda Constituției și i-a trimis acasă cu tema refăcută:
– să definească decent ce e „faptă cu violență”,
– să nu mai transforme aceeași conduită într-o struțo-cămilă juridică, și
– să nu mai lase să reiasă, din „imprecizia reglementării”, că un minor sub 14 ani poate fi subiect activ al unei infracțiuni de nerespectare a hotărârii judecătorești, contra Codului penal.
Epilog cinic: când protecția copilului devine laboratorul de experimente al legiuitorului
Cazul acesta – documentat de Lumea Justiției și tranșat de CCR în 43 de dosare – arată încă o dată că:
- legile pentru copii și minori sunt adesea scrise cu reflexe de „ordine publică” și PR politic, nu cu respect pentru Constituție și Codul penal;
- CCR ajunge, din nou, să fie ultimul filtru între zelul „punitiv” și drepturile fundamentale;
- iar presa care se rezumă la o știre seacă despre „CCR a decis ceva legat de minori” ratează povestea esențială: dezastrul calității legislative.
Până una-alta, decizia Curții rămâne: definitivă și general obligatorie.
Rămâne de văzut dacă legiuitorul înțelege mesajul sau doar bifează încă o umilință constituțională la rubrica „Diverse – nu învățăm nimic, dar insistăm”. (Irinel I.).
Anchete
Vânătorii de pedofili în arest la… canapea: Justițiarul de Berceni și prietenul său, puși la colț de „prădătorul” cu plângere
„Eroi” cu cătușe la mâini, dar cu halo în live-uri
Luni, 19 octombrie 2026, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a bifat o premieră grotesc de românească: a reținut pentru 24 de ore doi vânători de pedofili – Alexandru „Justițiarul de Berceni” Constandachi și George Bozieru – după ce un presupus prădător sexual expus de ei s-a simțit brusc victimă și le-a făcut plângere penală. Motivul? Cică l-ar fi agresat și sechestrat în momentul în care l-au prins, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
Adică în România lui 2026, nu doar că pedofilii reali sau prezumtivi se plimbă liniștiți, dar dacă cineva îi aleargă și îi prinde, „prădătorul” se transformă instant în floare de colț juridică și se duce plângând la Parchet. Și surpriză: sistemul îl ascultă.
Agresiune sau arest cetățenesc? România, țara în care codul tace, dar cătușele vorbesc
Ce nu prea s-a obosit presa de curte să explice este dacă avem de-a face cu o agresiune și o sechestrare de persoană în toată regula sau, mai degrabă, cu o simplă imobilizare până la sosirea Poliției – exact ceea ce permite așa-numitul „arest cetățenesc” din art. 310 din Codul de procedură penală.
Codul, ăla pe care politicienii îl citesc doar când sunt ei inculpați, spune negru pe alb:
„În cazul infracțiunii flagrante, orice persoană are dreptul să îl prindă pe făptuitor.”
Și continuă, cuminte:
„Dacă făptuitorul a fost prins în condițiile alin. (1), persoana care l-a reținut trebuie să îl predea de îndată (…) organelor de urmărire penală, care întocmesc un proces-verbal.”
Tradus în limbaj de stradă: dacă prinzi un individ în flagrant, ai voie să-l ții până vine Poliția. Problema începe când „flagrantul” și „prădătorul” devin brusc „persoană vătămată”, iar tu, ăla care ai pus mâna pe el, devii „agresor” cu dosar încadrat frumos la „lipsire de libertate în mod ilegal” și „lovire sau alte violențe”.
Parchetul visează arest preventiv, instanța îl trimite pe justițiar… la domiciliu
Până să ne dumirim ce e agresiune și ce e imobilizare, cert este altceva: Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a încercat să-i bage pe cei doi activiști direct în arest preventiv pentru 30 de zile. N-a mers.
Judecătoarea Livia-Daniela Boian de la Judecătoria Ploiești a decis marți să-i trimită pe Constandachi și pe Bozieru în arest la domiciliu, tot pe 30 de zile. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Pe românește: nu mai stau în arestul Poliției, ci în arestul sufrageriei. Brățară nu li s-a pus la mână în loc de ceas, dar libertate tot nu au.
Așa că „Justițiarul de Berceni” a ajuns justițiar de balcon, iar vânătoarea de pedofili s-a transformat, peste noapte, în vânătoare de activiști.
Publicația Lumea Justiției redă minuta încheierii nr. 2311/2026 din dosarul nr. 28537/281/2026, unde totul este ambalat frumos în litere, alineate și articole de lege, ca să priceapă toată lumea că:
- CONSTANDACHI DUMITRU-ALEXANDRU este cercetat pentru:
- lipsire de libertate în mod ilegal (art. 205 alin. 1 C.pen.)
- lovire sau alte violențe (art. 193 alin. 2, (21) lit. c) C.pen.)
- BOZIERU GEORGE-DANIEL este cercetat pentru exact aceleași infracțiuni.
Pe hârtie, cei doi nu mai sunt „apărători ai copiilor”, ci inculpați cu acte în regulă. Pe teren, însă, povestea rămâne aceeași: doi civili care au imobilizat un individ despre care susțin că ar fi prădător sexual și pe care l-au predat Poliției.
Arest la domiciliu: din vânătoare de prădători în vânătoare de… telecomandă
Minuta instanței, citată de Lumea Justiției, e impecabilă juridic și absurdă în plan uman:
- Cei doi au obligația să nu părăsească imobilul fără permisiunea organului judiciar.
- Trebuie să se prezinte în fața anchetatorilor ori de câte ori sunt chemați.
- Au interdicția să comunice cu persoana vătămată Ilie Robert Petrică.
- Au interdicția să comunice unul cu altul, în anumite combinații, ca nu cumva să comploteze la următoarea „captură”.
Instanța îi avertizează, solemn, că dacă nu respectă cu strictețe arestul la domiciliu, măsura poate fi înlocuită cu arestarea preventivă. Și că, potrivit Codului penal, dacă ies din casă fără voie, se cheamă „evadare”.
În țara în care adevărații prădători de copii dispar în dosare clasate, cei care îi fugăresc riscă să fie declarați „evadați” dacă trec strada până la magazin.
România inversă: prădătorul – „victimă”, vânătorul – „infractor”
Cea mai mare bătaie de joc este inversarea rolurilor, perfect ilustrată în acest caz:
- Presupusul prădător – „persoană vătămată”.
- Vânătorii de pedofili – inculpați pentru lipsire de libertate și violență.
Sistemul nu se întreabă prea tare:
„Ce făcea individul acela acolo? Cu cine vorbea? Cum a ajuns să fie ‘expus’ de vânătorii de pedofili?”
Nu, întrebarea de stat e alta:
„A fost imobilizarea prea strânsă? S-a speriat prădătorul? A fost ținut prea mult până a venit Poliția? A suferit moral?”
Când art. 310 C.pr.pen. vorbește clar despre dreptul oricărui cetățean de a prinde făptuitorul în caz de flagrant, sistemul găsește instant modul de a transforma acest drept în bumerang împotriva celui care l-a exercitat.
Justiție oarbă sau justiție care vede doar în favoarea prădătorilor?
Nu știm încă – și va trebui să decidă instanțele – dacă acțiunea celor doi a depășit limitele „arestului cetățenesc” sau nu. Asta o vor stabili probele, nu pamfletele.
Dar știm altceva, mult mai grav: în România, dacă te implici, riști să ajungi inculpat; dacă stai cu mâinile în sân, ești „om de treabă” și dormi liniștit.
Mesajul este limpede:
- Nu te băga!
- Nu prinde tu pe nimeni!
- Lasă totul în grija instituțiilor care, de multe ori, nu prind pe nimeni!
Iar când, rar, apar civili care își asumă să expună prădători sexuali, sistemul își arată colții nu către prădători, ci către cei care tulbură confortul statisticilor liniștite.
Final de episod: vânătorii la domiciliu, prădătorul cu statut de „victimă”
Să recapitulăm caricatural, dar corect juridic:
- Doi activiști civici, cunoscuți ca vânători de pedofili, ajung reținuți, apoi în arest la domiciliu.
- Un presupus prădător sexual, expus de ei, ajunge persoană vătămată cu plângere penală admisă serios de autorități.
- Parchetul vrea arest preventiv pentru activiști.
- Judecătoarea acceptă „doar” arestul la domiciliu, pe 30 de zile.
- Toată construcția se bazează pe interpretarea modului în care s-a făcut „imobilizarea” prădătorului.
Până una-alta, Romania juridică reușește din nou performanța clasică:
să descurajeze orice inițiativă civică reală, dar să pozeze în apărătoare a legalității.
Că vor fi achitați sau condamnați, rămâne de văzut. Dar un lucru e sigur: în timp ce vânătorii de pedofili își numără zilele de arest la domiciliu, prădătorii adevărați numără liniștiți zilele până la următoarea victimă – sub protecția unei justiții care pare mai preocupată să pedepsească zgomotul decât grozăvia din spatele lui. (Irinel I.).
Anchete
Procuror cu termen de garanție: sub un deceniu. Demisie la foc automat, fără rate la INM
„Carieră lungă” la stat: mai puțin de 10 ani și gata
În timp ce unii magistrați își duc roba până la pensie și dincolo de ea, alții par să aibă termen de valabilitate mai scurt decât garanția unui televizor. Marți, 20 octombrie, Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat, în unanimitate, demisia procuroarei Cătălina-Ioana Șerboi, după nici măcar un deceniu de activitate ca magistrat definitiv, potrivit publicației Lumea Justiției.
Nu vorbim despre un nume oarecare, ci despre un caz-școală pentru categoria „intrări și ieșiri rapide din sistem, fără prea mare deranj la casierie”.
Procuror de Sector 3 cu bilet de ieșire în mână
Personajul principal al episodului: procuroarea Cătălina-Ioana Șerboi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București. Potrivit hotărârii citate de Lumea Justiției, Secția pentru procurori a CSM a decis:
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin demisie, a doamnei ȘERBOI CĂTĂLINA-IOANA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, începând cu data de 09.11.2026. (unanimitate)”.
Așadar, fără tensiuni, fără circ public, fără opoziții. Unanimitate. Ca și cum ar fi votat toți pentru pauză de publicitate.
De la poliție la parchet: traseul rapid, fără taxă de școlarizare
Fostă polițistă, Cătălina Șerboi a intrat în magistratură prin decretul prezidențial nr. 724 din 6 august 2018, în urma concursului de admitere în magistratură – nu prin Institutul Național al Magistraturii (INM). Detaliu esențial, subliniat și de Lumea Justiției: alegerea traseului profesional nu este doar vocațională, ci și contabilă.
Procuroarea a activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria (PJ Alexandria) până la 1 mai 2023, când CSM i-a aprobat transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 (PJS3), prin hotărârea nr. 327 din 4 aprilie 2023.
Pe scurt: intrare în sistem prin concurs, câțiva ani la Alexandria, apoi transfer în Capitală, iar după aceea – demisia planificată. Nu pare neapărat o tragedie profesională; mai degrabă un traseu calculat cu rigla, pixul și Legea 303 pe masă.
Marea șmecherie legală: cum să pleci fără să plătești „școala de magistrați”
Partea cea mai savuroasă – sau usturătoare, după gust – este următoarea: pentru că a intrat în sistem prin concurs de admitere în magistratură și nu ca absolventă INM, Cătălina Șerboi nu este obligată să plătească înapoi cheltuieli de școlarizare la plecare.
Dacă ar fi urmat ruta clasică – INM – povestea s-ar fi complicat financiar. Conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 42 alin. (1) și (2), absolvenții INM au o obligație clară:
„(1) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii sunt obligați să îndeplinească timp de 10 ani funcția de judecător sau de procuror.
(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Național al Magistraturii este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).”
Tradus în limbaj de pamflet: dacă vii prin INM, statul te ține la „abonament obligatoriu” 10 ani. Dacă pleci mai devreme, plătești ce ai „consumat” la formare. Dacă vii însă pe ușa concursului de admitere în magistratură, nu mai ai aceeași notă de plată la ieșire.
Rezultatul? O demisie comodă, elegantă și, mai ales, fără povara unei facturi groase de la stat pentru „cheltuieli de formare”.
Magistratura – vocație, chemare sau traseu cu ieșire de urgență?
Cazul Cătălinei-Ioana Șerboi ridică o întrebare tăioasă, pe care pamfletul nu are cum s-o ocolească: vorbim despre o carieră de magistrat ca despre o misiune de viață sau despre un job cu opțiune de „exit” imediat ce nu mai convine?
În teorie, magistrații sunt formați – și plătiți – ca să reziste în sistem, să ducă greul dosarelor, presiunea publică și responsabilitatea deciziilor. În practică, vedem și scenarii în care cineva intră, se plimbă prin două parchete, stă sub zece ani și apoi spune „Mulțumesc, a fost suficient”.
Iar când acest traseu este posibil fără să lași bani în urmă pentru formarea profesională, tentația de a privi magistratura ca pe o etapă temporară – nu ca pe o carieră de o viață – devine din ce în ce mai mare.
Concluzie acidă: sistemul plătește, unii doar trec
Demisia procuroarei Cătălina-Ioana Șerboi, aprobată în unanimitate de Secția pentru procurori a CSM și relatată de Lumea Justiției, este mai mult decât o simplă plecare din sistem. Este un exemplu viu al modului în care arhitectura legală a carierei de magistrat poate fi folosită cu maximă eficiență personală și minimă responsabilitate financiară la ieșire.
În timp ce unii magistrați se chinuie ani de zile să acopere lipsurile sistemului, alții par să fi descoperit varianta „magistratură demo”: intri, exersezi câțiva ani, apoi ieși înainte să ți se ceară să plătești nota. Sistemul rămâne, contribuabilul plătește, iar „plecările strategice” se strecoară, legal și zâmbind, printre articole și alineate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum o ziProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul în care barierele ilegale rezistă mai mult decât legea. IPJ Prahova, TCE și Bariera Omnia – anatomia unui oraș ținut în șantaj de „pile”




