Featured
Președintele Klaus Iohannis: „România este alături de Republica Moldova și de cetățenii săi, așa cum am fost mereu! Este mesajul puternic pe care l-am transmis la Chișinău”
„Efortul doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului și al tuturor autorităților, precum și mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea celor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina sunt impresionante.
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 16 martie 2022, la Chișinău, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:
Președintele României, Klaus Iohannis:
Bună ziua!
Stimată doamnă Președinte Maia Sandu,
Vă mulțumesc pentru primirea de astăzi și pentru discuția foarte consistentă, cordială, și cred că și productivă.
Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de așteptat, asupra consecințelor agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. România și Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face față cât mai eficient acestor efecte.
De aceea, am venit astăzi la Chișinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi, așa cum a fost mereu! Pe noi puteți să contați!
Și pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunității noastre europene și euroatlantice.
În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităților Republicii Moldova, precum și pentru mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina.
Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate și umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetățenii Republicii Moldova.
De la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici în Republica Moldova.
Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chișinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situații de Urgență.
De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistența cuvenită și necesară.
Astfel, am realizat peste 73 de transporturi rutiere și 11 feroviare în ultima săptămână. Dorim ca aceste demersuri să contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.
În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat idei concrete și modalități suplimentare de aprofundare a coordonării deja foarte bune și eficiente dintre autoritățile din România și cele din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul celor care se îndreaptă către noi pentru a primi ajutor.
În România, la Suceava, avem deja din 9 martie operaționalizat hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea și transportul donațiilor internaționale în sprijinul Ucrainei. În funcție de necesități și de evoluția situației, acest centru poate și va fi folosit și pentru a direcționa asistență concretă către Republica Moldova.
De asemenea, am avut oportunitatea să discut cu doamna Președinte Maia Sandu pe tema securității energetice a Republicii Moldova, un subiect de importanță centrală pe agenda noastră bilaterală care, iată, capătă o relevanță sporită în noul context.
Am asigurat-o pe doamna Președinte Maia Sandu de sprijinul nostru atât în plan bilateral, cât și în demersurile de mobilizare a asistenței internaționale, inclusiv a Uniunii Europene, pentru acest proces complex și vital.
Pot să vă spun că Romania face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluții viabile și avantajoase, în interesul Republicii Moldova.
De asemenea, foarte important, cred, ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenței financiare și tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina.
Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum și în intervențiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles, la care s-a discutat, evident, și despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune și curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl așteaptă și îl merită.
Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituțiilor europene și al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova.
Noi știm din propria noastră experiență că drumul către integrarea europeană nu este deloc ușor. Dar fiecare drum, oricât de lung și greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea și înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova față de valorile europene, față de construirea unui stat de drept și a unei societăți democratice și echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chișinău.
Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică și socială ale Republicii Moldova și acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor.
Situația tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chișinău, sprijinul deplin al României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și fără afectarea parcursului său pro-european.
În încheiere, vreau să vă asigur, doamnă Președinte, o dată în plus, de sprijinul deplin al României, al meu personal și de deschiderea totală pentru o coordonare strânsă în depășirea provocărilor cu care ne confruntăm în această situație.
Vă mulțumesc!
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu:
Vă mulțumesc pentru vizita Dumneavoastră în aceste momente de grea cumpănă pentru regiunea noastră și pentru întreaga lume.
Mi-ar fi plăcut să ne întâlnim în circumstanțe mai fericite. Republica Moldova și România au în desfășurare proiecte bilaterale ambițioase, avem despre ce să discutăm.
Din păcate, pe 24 februarie, Federația Rusă a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei. Ne-am trezit cu toții într-o lume sumbră, incertă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși.
Republica Moldova a condamnat ferm agresiunea militară asupra Ucrainei și a chemat la pace din prima oră a acțiunilor militare. Tot din primele ore, țara noastră a oferit ajutor umanitar țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului.
Aproape 340 de mii de persoane au trecut frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova de la începutul războiului; aproape 100 de mii de refugiați rămân în continuare în țara noastră: femei, copii, vârstnici, speriați, obosiți, debusolați. Asistăm la o adevărată dramă umană. Trebuie să ajutăm acești oameni și vom face asta în continuare.
Mii de familii din toate regiunile țării găzduiesc oaspeți din Ucraina. Acest efort a adus împreună angajații serviciilor de stat, oameni din administrația publică locală, activiști, voluntari care s-au mobilizat să ajute refugiații. E un efort semnificativ pentru o țară mică, cu venituri modeste.
Pentru că fluxul refugiaților nu contenește, am solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să examineze posibilitatea relocării refugiaților din Ucraina pe teritoriul lor. Apreciez decizia promptă a autorităților române de a deschide coridor verde pentru transferul refugiaților care pleacă în UE direct de la frontiera moldo-ucraineană.
Totodată mulțumesc autorităților de la București pentru ajutorul umanitar oferit pentru gestionarea fluxului de refugiați. Primul lot de ajutoare: 17 tone de produse alimentare, produse de igienă, paturi, jucării, a ajuns pe 4 martie și a fost distribuit primăriilor și centrelor de plasament care găzduiesc persoane refugiate din Ucraina; cel de-al doilea lot, de 55 de tone, a ajuns astăzi la Chișinău.
Vreau să mulțumesc și pentru decizia Guvernului de la București de a acorda Republicii Moldova peste 155 de tone de motorină, 150 de tone de benzină pentru a acoperi necesitățile de transport ale instituțiilor implicate în gestionarea fluxului de refugiați, dar și 5000 de tone de păcură pentru a sprijini securitatea energetică a Moldovei, afectată de războiul din Ucraina. România este, din nou, alături de noi în vremuri dificile.
Domnule Președinte,
Vizita dumneavoastră continuă tradiția relațiilor excelente dintre Republica Moldova și România, relansate la sfârșitul anului 2020. Vizita vine la doar o lună după desfășurarea, la Chișinău, a ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia au fost trasate proiecte comune care vor apropia și mai mult țările noastre. Iar unele decizii adoptate pe 11 februarie deja aduc beneficii cetățenilor noștri.
Menționez aici acordul privind serviciile roaming. Republica Moldova a aprobat acest acord, iar mai mulți operatori au implementat deja noile tarife; astfel sute de mii de moldoveni se pot bucura de tarife mai mici la roaming atunci când vizitează România.
Acum, mai mult decât oricând, Moldova are nevoie de proiecte de infrastructură, de consolidarea independenței sale energetice, de sprijin pentru comunitățile locale. Ieri am promulgat legea ce vizează fondul de sprijin din partea României în valoare de 100 de milioane de euro. Aceste resurse, puse la dispoziție de Guvernul României pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova, vor sprijini dezvoltarea comunităților Republicii Moldova, vor crea locuri de muncă și vor transforma infrastructura comunităților noastre. Vreau, de asemenea, să avansăm rapid în construcția podului de la Ungheni.
România a fost alături de noi în momentele critice din toamna trecută, în timpul crizei gazelor, oferindu-ne păcură și grăbind punerea în funcțiune a gazoductului Iași-Chișinău. Sper că Memorandumul privind cooperarea în domeniul securității energetice, semnat în luna februarie de Guvernele celor două țări, va grăbi interconectarea energetică a Moldovei și României și conectarea țării noastre la proiectele energetice majore din țara dumneavoastră. Astăzi a fost anunțată decizia de interconectare a Republici Moldova și Ucrainei la sistemul european și, în acest sens, proiectele noastre energetice sunt și mai importante.
Domnule Președinte,
Noua realitate din regiune ne cere să acționăm ferm și hotărât. Pe 4 martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, confirmând astfel caracterul ireversibil al integrării europene a țării noastre și atașamentul față de valorile europene. Mizăm pe susținerea României pentru acceptarea cererii Republicii Moldova. Viitorul european al țării noastre este incontestabil, iar parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri.
Solicităm, de asemenea, sprijinul României pentru deschiderea piețelor europene pentru toate categoriile de produse moldovenești, care nu mai pot intra pe piața ucraineană, rusă sau belarusă din cauza războiului din Ucraina. Acceptarea produselor noastre pe piața UE în aceste condiții va constitui un sprijin direct și semnificativ pentru agricultorii moldoveni.
Domnule Președinte,
România a fost mereu alături de Republica Moldova, ajutându-ne să trecem mai ușor prin diverse crize și să realizăm proiecte importante pentru țara noastră.
Ne-ați sprijinit în depășirea pandemiei de Covid-19. Donațiile de vaccinuri și de echipamente, schimburile de echipe de medici pentru gestionarea pandemiei ne-au ajutat să salvăm mii de vieți. Vă mulțumim.
Anul trecut, România a oferit agricultorilor noștri 6000 de tone de motorină, care i-au ajutat să depășească urmările secetei din anul 2020. În plină criză energetică, Guvernul României ne-a oferit păcură pentru a produce energie termică.
În numele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, vă mulțumesc pentru acest ajutor frățesc.
Sunt convinsă că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim și greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina.
Trăim vremuri grele, în care solidaritatea, grija, ajutorul reciproc trebuie să prevaleze. Numai așa putem depăși tragedia și distrugerile războiului, numai așa ne putem revendica umanitatea.
Îndemn comunitatea internațională, toate țările democratice, să ne concentrăm eforturile pentru a obține încetarea atacului militar, oprirea luptelor și restabilirea păcii în Ucraina. E ceea ce ne dorim cu toții. E ceea ce merită, în special, cetățenii ucraineni.
Administratie
Prahova pe două roți: traseul Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, promovat de șeful CJ
43 de kilometri de efort și peisaj
Președintele Consiliului Județean Prahova și lider al PSD Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a ales bicicleta pentru a descoperi, din nou, județul pe care îl administrează. Traseul parcurs: Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, un drum de aproximativ 43 de kilometri, cu porțiuni de urcare solicitante, aer curat și priveliști care reamintesc cât de valoroase sunt locurile aflate la doar câțiva pași de noi.
Un județ cu potențial pentru sport și turism
Potrivit lui Virgiliu Daniel Nanu, Prahova are un potențial deosebit pentru mișcare, sport și turism, iar traseele cicloturistice precum cel spre Barajul Paltinu ar trebui descoperite și promovate mult mai intens. Oficialul prahovean subliniază că astfel de rute nu sunt doar o invitație la activitate fizică, ci și o ocazie de a redescoperi frumusețea naturală a județului.
Administratie
Un număr care poate salva o viață: 17 mai, Ziua Internațională a Telefonului Copilului
Dincolo de ecran: frica pe care nu o vede nimeni
În fiecare zi, există un moment în care un copil închide telefonul și rămâne singur. Singur cu frica. Cu amenințările. Cu umilința. Cu șantajul.
În spatele unui ecran, durerea nu se vede, dar ea continuă să existe, tăcută, adâncă, greu de rostit.
116111 – linia la care suferința capătă glas
De Ziua Internațională a Telefonului Copilului, marcată anual la 17 mai, este readusă în prim-plan importanța unei linii de sprijin care, pentru mulți copii, este singura punte către ajutor.
Asociația Telefonul Copilului, prin numărul 116111, oferă consiliere, ascultare și intervenție atunci când un copil are nevoie de cineva care să îl audă la timp, înainte ca frica să se transforme în tragedie.
Un apel care poate schimba destinul
Uneori, un singur apel nu schimbă doar cursul unei zile. Poate schimba un destin. Poate salva o viață.
Ziua Internațională a Telefonului Copilului devine astfel nu doar o dată în calendar, ci un moment de recunoaștere pentru munca nevăzută a specialiștilor care răspund la 116111 și un apel public la responsabilitate față de protecția copilului.
La mulți ani Telefonului Copilului și Asociației Telefonul Copilului – și cât mai multe vieți auzite la timp!
📞 116111 – Telefonul Copilului (Asociația Telefonul Copilului)
Exclusiv
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el
Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00
Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.
Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.
Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.
De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ
Fotografia e simplă și devastatoare:
- coșul e gol sau aproape gol;
- gunoiul e pe jos, în jur;
- iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.
Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:
- tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
- administrație locală paralizată;
- cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.
Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.
„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară
În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:
- gunoaiele sunt „la comun”;
- peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
- singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.
Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.
Când pui alături:
- mormanele de gunoi dintre blocuri,
- tarifele „coafate” din listele de întreținere,
- și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.
Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie
Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.
În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:
- lipsă de control;
- lipsă de întreținere a spațiilor publice;
- lipsă de rușine.
Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.
Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț
Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:
- nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
- absența patrulelor de control;
- indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.
În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:
- gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
- tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
- nimeni nu răspunde pentru nimic.
Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț
Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.
Concluzia anilor în care:
- tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
- bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
- administrația a preferat comunicate în loc de controale;
- iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.
Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.
Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”
Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:
- ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
- dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;
Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:
- performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
- și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.
Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.
Vom reveni. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



