Anchete
Afacerea Veolia Energie, cel mai mare tun din istoria Ploieștiului/PHON.RO a furat startul/TUN de 18 MILIOANE DE EURO
Primarul Volosevici le umple buzunarele francezilor
Primarul Ploiestiului, Andrei Volosevici – avocat de profesie, din motive inca necunoscute, a favorizat operatorul francez Veolia punandu-l in postura de a beneficia in mod nesperat si nejustificat de o suma de aproape 18 milioane de euro, dezvaluie cei de la PHON.RO.
In fapt, colegii au furat startul , noi avand inca de ieri documentele cu care vom reveni si se poate recunosate de catre cei cu care am discutat pe subiect.
Noi am fost „ocupati” de ilegalitatile de la Politia Locala Ploiesti condusa de prietenul primarului. Pe langa investigatia colegilor de la PHON.RO noi vom reveni cu documente si aratam pe unde s-a dus asa zisul „parandarat”, pe anumite studii „efectuate” privind „satisfacerea” clientilor Veolia. Schema utilizata de Volosevici este aceeasi ca la Petrolul Ploiesti.
Pentru a-si ascunde faptele, edilul capitalei judetului Prahova incearca cu disperare, zilele acestea, sa-i determine pe consilierii municipali – sub pretextul fals ca raman concetatenii fara apa calda si caldura – sa adopte un proiect de Hotarare de Consiliul Local prin care sa-si asume o datorie stearsa pana acum cateva luni de 9.612.000 euro si 24.411.558 lei, sume la care se adauga penalitati de intarziere de ordinul milioanelor de lei.
Inceputul
Epopeea serviciului de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem de productie -transport si distributie pentru municipiul Ploiesti a inceput in anul 2003. Atunci, Consiliul Judetean Prahova si Municipiul Ploiesti, proprietarii sistemului, au decis sa incredinteze gestiunea serviciului catre un operator care urma sa fie constituit impreuna cu un investitor selectat.
In 2004, au selectat un operator privat, societatea Dalkia Romania SRL , actuala Veolia Energie Romania SA – membra a grupului Veolia, lider mondial in domeniu, sa gestioneze aceasta activitate. La 29.04.2004, din partea CJ Prahova semna presedintele Mircea Cosma, sef al organizatiei judetene a PSD, iar din partea Ploiestiului primarul Emil Calota, seful PSD Ploiesti, actual membru ALDE, consilier judetean in legislatura aceasta. Contractul avea valabilitate 15 ani, pana in 2019.
Continuarea
In 2019, luati pe “nepregatite” de finalizarea “brusca” a contractului, decidentii politici de la acea vreme. in frunte cu liderii lor, Bogdan Toader, presedintele CJ Prahova (presedintele organizatiei judetene PSD) si Adrian Dobre, primarul Ploiestiului (presedintele PNL Ploiesti) au decis semnarea actului aditional nr.4/25.04.2019, la contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica. Au vorbit la acel moment de necesitatea acestui act pentru asigurarea serviciului pana la data de 15 mai 2022. Lasand la o parte incapacitatea Primariei Ploiesti si a CJ Prahova de la acea vreme de a organiza o noua procedura de licitatie, actul aditional respectiv s-a dovedit a fi un document prin care institutiile mai sus amintite au recunoscut in mod direct datorii catre Veolia neasumate prin contractul sau documentele de pana atunci.
Astfel la art 2.1.1 se specifica “ Concedentul (n.r. CJ Prahova si Primaria Ploiesti) confirma investitiile realizate de Concesionar pe durata initiala a Concesiunii, iar Concesionarul (n.r. Veolia) confirma (sub rezerva executarii intocmai de catre Concedent a obligatiilor prevazute in acest Act Aditional) ca nu are pretentii si nu solicita vreo compensare, prin Tarif sau in alt mod, a investitiilor de 9.612.000 euro realizate peste obligatia contractuala…”
Mai mult, la art 6 “Alte prevederi”, la primul punct, 6.1 “Concesionarul (n.r. Veolia) confirma (sub rezerva executarii intocmai de catre Concedent a obligatiilor prevazute in acest Act Aditional) ca renunta la despagubirile solicitate Concedentului prin adresele…., in suma totala de 24.411.558 lei”.
Cele doua renuntari de peste 15 milioane de euro, certificate de CJ Prahova si CL Ploiesti, erau conditionate, in principal, de plata banilor datorati de Primaria Ploiesti pentru subventie si de actualizarea tarifelor de cate ori prevedea contractul, cu aviizul ANRE (Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei).
Continuarea Continuarii
In 2020, un alt primar si un alt presedinte de Consiliu Judetean preiau fraiele in Ploiesti si Prahova. La judet, Iulian Dumitrescu unul dintre cei mai puternici liberali din Romania (chiar primul dupa unii legati la reteaua de informatii) devine presedinte, iar la Ploiesti se intoarce un fost primar (2008-2012), Andrei Liviu Volosevici, reintors in PNL dupa un scurt periplu prin PMP si ALDE. Ambii s-au blindat cu consilieri personali din zone ale statului de drept, retrasi din activitate sau apropiati activilor. Asta, zice-se, pentru a nu gresi. (n.r. vom reveni pe acest subiect)
Despre Volo, cum ii spun ploiestenii, se vorbeste mult. Cele mai ciudate actiuni ale sale, in actualul mandat, privesc grupul Veolia prezent in Ploiesti prin Apa Nova si Veolia Energie. Modul prin care incearca presarea consilierilor locali sa voteze prelungirea contractului cu Apa Nova – ce expira peste vreo trei ani (n.r. si aici o sa revenim) si nepunerea in aplicare a contractului cu Veolia Energie, cu daune imense pentru bugetul Ploiestiului, este pus pe seama vizitei ambasadorului francez la Ploiesti si a orelor petrecute de catre reprezentantul Veolia, Jorj Madalin Mihailovici, in compania lui Volosevici.
In fapt, in calitate de ordonator principal de credite, primarul Volosevici, in executarea atributiilor de serviciu, trebuia sa urmareasca indeplinirea obligatiilor asumate prin actul aditional nr.4/25.04.2019, in relatia cu Veolia Energie. Cea mai importanta, fiind aceea a platii subventiilor datorate si asumate prin hotararile Consiliului Local si inclusiv prin bugetul local aprobat.
In data de 27 oct 2021, Veolia notifica atat Primarul Ploiestiului cat si Presedintele CJ Prahova cu privire la “Declaratie de Reziliere a Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termica…” Astfel, Veolia notifica data incetarii inainte de termen a Contractului de Concesiune pentru “data de 31 martie 2022 ora 24:00… “. Desi avocat, primarul Volosevici nu reactioneaza in niciun fel…
Motivul principal este retinut in adresa de reziliere “…., in special nerespectarea de catre Concedent (n.r.primaria Ploiesti, in speta) a Obligatiei Esentiale prevazuta de art 3.3 litera (iii) din Actul Aditional nr.4 prin neplata la scadenta a Facturilor Subventie…”. Practic nici Volosevici si nici persoanele imputernicite de acesta nu au semnat platile desi aveau prevedere bugetara, preferand sa faca plati catre alte entitati.
Motivele secundare de reziliere tin de ajustarea tarifului si neaplicarea imediata a tarifului ajustat. Cel putin, consilierii locali ce alcatuiesc majoritatea aflata la guvernare (PNL-USR) trebuiau sa sustina si sa voteze proiectele de hotarari initiate. Unii dintre consilieri sustin, sub protectia anonimatului (nu vor sa fie exclusi din partid), ca nu au fost informati de impactul prorogarii unor hotarari ce vizau tarifele practicate de Veolia.
Un alt repros al Veolia, un ultim punct pe lista, e cel cu privire la investitiile asumate si nerealizate: “In plus de nerespectarea Obligatiilor Esentiale (n.r. amintite mai sus): Concedentul nu si-a indeplinit obligatiile de investitii asumate prin Actul Aditional nr.4…”
Pentru neachitarea facturilor la termen, Veolia Energie vrea si penalitati. Mai vrea si bani pentru “prejudiciul inregistrat de Concesionar urmare a nerespectarii de catre Concedent a Obligatiilor Esentiale”. Si, mai mult (sic!), vrea si “valoarea nerecuperata si/sau solicitata de Concesionar in urma modificarii pretului combustibilului. Toate aceste sume, necomunicate noua pana acum, estimate la cateva milioane de lei se adauga la cele doua sume amintite in preambulul articolului (9.612.000 euro si 24.411.558 lei).
La toate pretentiile francezilor, avocatul Volosevici – primarul Ploiestiului nu a protestat in niciun fel. Mai mult, a convocat o sedinta de indata a Consiliului Local pentru luni, 14 martie, ce avea ca scop aprobarea de catre consilierii municipali a unui acord de continuitate a contractului pentru 43 de zile. In fapt, primarul Volosevici incearca prin acest document doua artificii ce i-ar diminua eventuala raspundere penala (crede domnia sa) daca vreo institutie si-ar indrepta atentia asupra prejudiciului urias cauzat prin neindeplinirea atributiilor de serviciu. Astfel, asumarea documentului de catre Consiliul Local si acceptarea datoriilor i-ar da un atu in fata procurorilor, “ a aprobat legislativul, eu sunt executiv…”.
Al doilea obiectiv al Primarului Andrei Liviu Volosevici este cel de obtinere a semnaturii presedintelui CJ Prahova pe acest document pentru atragerea raspunderii in solidar a Consiliului Judetean Prahova. Eventual si a raspunderii penale.
Fara final, deocamdata…
Actul propus de primarul Volosevici spre a fi votat de consilierii locali si, mai nou – spun surse din interiorul PNL – si de consilierii judeteni, intr-o sedinta comuna, stipuleaza la punctul 18.3, valoarea totala estimata a sumelor pe care Concedentul le datoreaza Veolia Energie la “Data Incetarii” este de 123.580.366 lei a care se adauga 25.252.050 lei Subventie Guvernamentala si la care se mai adauga 9.612.000 euro investitii neasumate prin contract, dar “recunoscute”. Practic, Veolia Energie, trebuie sa incaseze aproape 200.000.000 milioane de lei. Curat, murdar!!!
Tehnic..
Despre partea tehnica, productia de energie electrica cu o turbina pe gaz si una pe abur cumparate de Veolia printr-o inginerie financiara, despre certificate verzi, combustibil si energie verde vom reveni dupa ce vom intra in posesia tuturor datelor.
La închiderea editiei, am primit la redactie pozitia Consiliului Județean Prahova comunicată Veolia prin care nu recunoaște sumele cerute de operatorul francez. În acest caz, totul pică pe umerii lui Volosevici…
În fapt, pe umerii ploieștenilor, mai dezvaluie sursa indicata. (Cristina T.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 24 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 24 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Exclusivacum 24 de oreOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



