Featured
Scandalul trimiterii de bani, în numele Guvernului României, în regiunile separatiste Donețk și Luhansk
Prioritatea absolută de la această oră a ministrului de Externe nu o reprezintă situația mai mult decât îngrijorătoare de la granița estică a României! Ci doar găsirea de îndată a unui țap ispășitor, care să își asume scandalul trimiterii de bani, în numele Guvernului României, în regiunile separatiste Donețk și Luhansk. Pentru că, totuși, cineva de la cel mai înalt nivel guvernamental trebuie să le dea o explicație și partenerilor din Uniunea Europeană, dar mai ales aliaților din NATO, de ce Ministerul Afacerilor Externe derulează încă – pentru că nu l-a anulat! – planul de trimitere de ajutoare financiare în regiunile controlate de separatiștii ruși în Ucraina invadată!
(Preluare National – Catalin Tache):


Mai ales că dezvăluirea din ”NAȚIONAL” a punctelor 13,65,66, 67 și 68 strecurate în ”Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2022” face înconjurul Cancelariilor occidentale, diplomații străini solicitând deja insistent explicații.

Dar mai ales al structurilor contrainformative aliate. Numai că degeaba mai încearcă Bogdan Aurescu să convingă pe secretarul de stat Daniela Gîtman sau pe directorul general adjunct al RoAid, Mihai Sandu să ”își ia fapta” în numele lui. Pentru că el și doar el și-a bătut joc de premierul României, pe care l-a pus să semneze ca primarul avizarea acestui document oficial absolut devastator pentru diplomația MAE și interesele geo-strategice ale statului român. Și astfel, pentru a îi ”curma chinul” ministrului de Externe, publicăm halucinanta ”NOTĂ de INFORMARE” pe care Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe i-a trimis-o spre aprobare prim-ministrului Nicolae Ionel Ciucă!
Avem documentul!
”Ministerul Afacerilor Externe. Nr. B3/32/14.02.2022. Aprob, Nicolae – Ionel Ciucă Prim – ministru. NOTĂ DE INFORMARE. De la : Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Tema: Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară aferent anului 2022.

Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, denumit în continuare Planul, constituie documentul de planificare a activităților în cadrul politicilor de dezvoltare și umanitare pentru anul aferent exercițiului financiar. În conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/ 2016, Planul se elaborează de către Ministerul Afacerilor Externe, după consultarea Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Implementarea Planului este realizată de către Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea M.A.E.

Provocările la nivel internațional în gestionarea unor probleme preexistente precum conflictele armate, sărăcia, consecințele severe ale schimbărilor climatice, migrația sau inegalitățile socio – economice profunde sunt, în prezent, exacerbate de pandemia de COVID -19. Aceste evoluții intensifică necesitățile urgente de asistență în domeniul dezvoltării și cel umanitar. În acest context, politica de cooperare internațională pentru dezvoltare constituie unul dintre instrumentele diplomatice capabile să reconfirme atașamentul României față de multilateralism și de principiile solidarității și responsabilității. Întreprinderea de acțiuni substanțiale în domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare este de natură să întărească profilul de donator internațional al țării noastre, alături de rolul României de vector în propagarea valorilor europene și euroatlantice și de susținere a stabilității în regiunea extinsă a Mării Negre, în Balcanii de Vest și în alte zone de interes. De asemenea, în acest mod se asigură convergența cu obiectivele de politică externă ale României atât în relațiile bilaterale, cât și în plan multilateral.

În ultimii doi ani, în contextul pandemiei de COVID – 19, Planul a dobândit o relevanță suplimentară în cadrul acțiunilor de politică externă ale țării noastre, iar asistența oficială pentru dezvoltare s-a dovedit a fi un mijloc de răpuns rapid și flexibil, în măsură să răspundă necesităților statelor partenere.
Prin acțiunile și proiectele prevăzute în Planul pentru anul în curs este urmărită consolidarea profilului României de donator în domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare în raport cu obiectivele de dezvoltare identificate la nivelul statelor partenere, precum și ca parte componentă din angajamentul României de implementare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
În baza alocărilor prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1238 din 28 decembrie 2022, Planul beneficiază de o alocare bugetară în valoare de 14.426.000 lei.
Acțiunile și proiectele care alcătuiesc Planul sunt în concordanță cu obiectivele strategice, prioritățile politice și obiectivele tematice descrise în Programul multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020 – 2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 995 din 18 noiembrie 2020. Astfel, în stabilirea acțiunilor și proiectelor pentru Planul dedicat anului în curs au fost avute în vedere ariile geografice de interes prioritar pentru România în materie de asistență oficială pentru dezvoltare, precum regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, Africa subsahariană, Asia Centrală și Asia de Sud – Est sau America Latină și Caraibi”.
28 decembrie 2022!
Acum, ce este drept, Nota de Informare pare o ”hârtie” oarecare, plină de tot felul de ”bla-bla”-uri generice. Numai că vorbim, totuși, de un document oficial! Trimis de ministrul de Externe direct premierului României, spre aprobare. Și prin care se alocă 15.000.000 de lei, bani nerambursabili! Iar pentru a înțelege cel mai bine ”seriozitatea” cu care îl tratează oficial ministrul de Externe pe premierul României este suficient de citit paragraful în care Bogdan Aurescu îl informează pe șeful Guvernului că banii vor fi alocați conform documentului ”publicat în Monitorul Oficial nr. 1238 din 28 decembrie 2022”!!! 28 decembrie 2022!!!
Astfel că Bogdan Aurescu ori călătorește în timp, ori nu îi pasă ce îi trimite spre avizare premierului, ori pur și simplu nu a făcut decât să își bată încă o dată joc de acesta! Ca atunci când l-a informat despre ”regiunea extinsă a Mării Negre”, în loc să îi specifice că banii pleacă de fapt în localități din regiunile Luhansk și Donețk, aflate sub controlul separatiștilor ruși! Sau atunci când se laudă că, în contextul pandemiei, Planul MAE a dovedit o ”relevanță suplimentară” și că s-ar fi ”răspuns rapid și flexibil pentru țările partenere”. Fără să îl mai informeze însă pe premierul Ciucă și despre raportul devastator al Curții de Conturi care, pentru aceiași doi ani invocați, solicită intempestiv recuperarea a peste 2.000.000 euro, bani cheltuiți ilegal!
Retrageți Planul!
Iar bătaia de joc continuă de o manieră rar întâlnită la acest nivel. Cu chiar punctul 3, unde stă scris negru pe alb că ”În concordanță cu art. 3 din Hotărârea Guvernului nr.687/2017, Planul aferent anului 2022 a fost avizat de Comitetul consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară la data de 10 februarie 2022”.
Numai că informațiile noastre, care pot fi lesne verificate, de la Cabinetul premierului arată că documentul a fost trimis la Guvern de-abia după două săptămâni! Cu mențiunea ”Planul se supune spre aprobare Guvernului, prin notă de informare”!
Astfel că, dacă ar fi voit, Bogdan Aurescu ar fi avut tot timpul să îndrepte ”gafa”, fără a îl mai pune pe premier în stânjenitoarea situație de a semna un document bazat pe astfel de documente publicate în ”Monitorul Oficial din 28 decembrie 2022” ! La fel cum, după ”lovitura” din 9 martie, același ministru de Externe putea retrage Planul și scoate barem din el punctele în care sunt prevăzute ajutoarele financiare pentru regiunile separatiste. Dar nu a făcut-o! De ce? Păi să îl întrebe premierul…
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Administratie
Ruta Istanbul – Vestul Europei, blocată în Teleorman: Acțiune de amploare a Poliției de Frontieră pentru stoparea migrației clandestine
O operațiune fulger, desfășurată prin cooperarea strategică a mai multor structuri de forță, a dus la capturarea a cinci cetățeni străini care încercau să tranziteze ilegal România cu scopul de a ajunge în vestul Europei. Intervenția subliniază vigilența autorităților române în securizarea frontierelor, într-un moment în care presiunea migraționistă rămâne o provocare constantă la granițele țării.
Intervenție coordonată: Poliția și Grănicerii, scut în fața fluxurilor ilegale
Succesul acestei acțiuni operative se datorează unei colaborări strânse între Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu — prin structurile din Giurgiu și Teleorman — și efectivele Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman, alături de Poliția orașului Videle. Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, intervenția a fost declanșată în urma unor informații operative precise referitoare la prezența unor persoane care corespundeau profilului de risc migraționist.
Echipele de intervenție au acționat sincronizat pe raza județului Teleorman, reușind identificarea și interceptarea grupului înainte ca acesta să își poată continua drumul către inima spațiului Schengen.
Călătorie clandestină în vagoane de marfă: Odiseea periculoasă a migranților din Pakistan și Egipt
În urma verificărilor preliminare efectuate de autorități, s-a stabilit că grupul era format din trei cetățeni din Pakistan și doi din Egipt. Aceștia nu dețineau documente de identitate valabile care să le permită tranzitul legal. Declarațiile acestora au scos la iveală o metodă de operare frecventă, dar extrem de periculoasă: migranții au fost îmbarcați ilegal într-un vagon de tren încă din Istanbul, având ca destinație finală state din vestul Europei.
Cazul a fost preluat pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de articolul 262 din Codul Penal. Dosarul urmează să fie înaintat unității de parchet competente pentru dispunerea măsurilor legale necesare.
Cooperare transfrontalieră activă: Migranții, predați autorităților bulgare
Eficiența gestionării acestui caz a fost completată de mecanismele de cooperare internațională dintre Poliția de Frontieră Română și omologii din Republica Bulgaria. În baza planurilor de acțiune comune, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu a fost organizată o întrevedere de urgență. În cadrul acestei întâlniri, cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților bulgare pentru continuarea procedurilor specifice.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reafirmat, cu această ocazie, angajamentul ferm de a continua acțiunile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, asigurând un management eficient și sigur al granițelor României. (Sava N.).
Administratie
Schimb de bune practici la frontiera estică a UE: Viitorii lideri ai administrației germane, în vizită de lucru la Poliția de Frontieră Română
Într-un demers care subliniază importanța cooperării polițienești europene, sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) a devenit, la data de 04/20/2026, epicentrul unui dialog profesional de înalt nivel. O delegație formată din studenți și cadre didactice de la Facultatea de Administrație Publică din Brühl, Republica Federală Germania, a trecut pragul instituției române pentru a studia mecanismele de securitate ale uneia dintre cele mai complexe frontiere externe ale Uniunii Europene.
Dincolo de teorie: Radiografia unei instituții vitale pentru securitatea europeană
Vizita, desfășurată sub egida programului educațional „Săptămâna proiect”, a oferit celor 17 participanți germani o perspectivă rară asupra modului în care România gestionează siguranța frontierelor. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, activitatea a vizat familiarizarea oaspeților cu arhitectura organizațională și activitățile operative de teren, punând un accent deosebit pe succesul cooperării internaționale în combaterea criminalității transfrontaliere.
Reprezentanții români au susținut o serie de expuneri tehnice, detaliind cadrul legislativ de funcționare, rezultatele operative recente și, esențial pentru contextul actual, mecanismele de schimb de informații la nivel european.
Tehnologie și tradiție: De la Centrul Operațional de Coordonare la patrulele canine
Un punct central al vizitei l-a reprezentat accesul delegației germane în Centrul Operațional de Coordonare. Aici, conform surselor oficiale din cadrul IGPF, studenții au putut observa în timp real capabilitățile tehnice de ultimă generație utilizate pentru monitorizarea fluxurilor migratorii și gestionarea situațiilor de criză.
Prezentarea nu s-a limitat doar la monitoare și sisteme informatice; oaspeții au asistat la o demonstrație de forță tehnologică și logistică, fiindu-le prezentate echipamentele de supraveghere, mijloacele de mobilitate terestră și un echipaj canin specializat. Pentru a completa imaginea de ansamblu, programul a inclus și o vizită la Muzeul Poliției de Frontieră, oferind o perspectivă istorică asupra evoluției acestei structuri esențiale a statului român.
Diplomație polițienească: Un parteneriat strategic consolidat între România și Germania
Dincolo de componenta didactică, întâlnirea de la București a servit drept platformă pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Dialogul activ dintre studenții din Brühl și experții români a demonstrat o dorință comună de armonizare a practicilor administrative și polițienești.
Oficialii Poliției de Frontieră Române și-au exprimat disponibilitatea totală pentru continuarea acestor schimburi de experiență, considerând vizita un pas important în întărirea legăturilor cu structurile de aplicare a legii din Republica Federală Germania. Activitatea se înscrie în calendarul „Săptămânii proiect”, ce se derulează în perioada 04/20–04/24/2026, și reflectă angajamentul Ministerului Afacerilor Interne de a menține România ca un pilon de stabilitate și expertiză în domeniul securității europene. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor



