Administratie
Cel mai straniu și mai spectaculos efect pervers al războiului economic este rolul pe care îl va juca de acum încolo China în echilibrul marilor puteri
Cel mai dur mecanism de sancțiuni economice aplicat vreodată în istorie generează efecte așteptate, dar și efecte neașteptate. În mod categoric, Federația Rusă nu s-a așteptat la așa ceva. Dar nici statele NATO nu s-au așteptat ca ecoul acestor măsuri de sancționare a Rusiei să se propage înapoi cu asemenea viteză și amplitudine. Nu este deloc exclus ca cea de-a treia parte, neimplicată în conflict, să fie de fapt beneficiara războiului economic.
Circulă în spațiul electronic o analiză extrem de bine concepută, conform căreia, reușind să profite de forța și de energia loviturii aplicate de adversar, Vladimir Putin ar fi pregătit un plan ingenios, la capătul căruia să preia de fapt activele deținute de occidentali în companiile rusești supuse sancțiunilor. Până la un punct, logica autorului anonim face sens. Să luăm de exemplu Raiffeisen Bank. Cea mai importantă instituție bancară austriacă, dar cu capital majoritar rusesc.
Sistemul de sancțiuni poate pune la pământ această bancă. În aceste condiții, valoarea ei de piață scade exponențial. Cineva poate cumpăra pe nimic ceea ce pare un cadavru. Un morman de gunoi. Autorul analizei de pe internet susține că Vladimir Putin a conceput un plan, prin care să achiziționeze pe mai nimic aproape tot ceea ce este practic abandonat de capitalul deținut de firmele statelor NATO. Ar fi ca un fel de naționalizare. O naționalizare extinsă inclusiv în ceea ce îi privește pe oligarhii ruși. Și că la capătul acestei operații, de fapt Federația Rusă ar ieși în câștig. Am studiat această ipoteză. Ea nu se confirmă în planul realității. Nu este decât unul dintre scenariile ingenios concepute ale propagandei de război. Dar ceva se întâmplă totuși cu aceste active.
Oligarhii ruși nu au posibilitatea să cumpere, decât în condiții extrem de complicate și prin mulți interpuși, activele pe care vesticii le vând pe mai nimic, în condițiile în care cotațiile pe bursă se prăbușesc, atunci când companiile sunt listate, ori valoarea lor se diminueză dramatic, atunci când sunt nelistate. În ceea ce privește riscul de a investi, dacă mai au resursele necesare, acesta este enorm, pentru că oricând poate interveni din nou blocajul. Este greu de presupus pe de altă parte că ar exista companii din Vest dispuse să aspire aceste aparente gunoaie, lipsite pentru o perioadă indefinită de timp de orice perspectivă de profit.
Iar când doi se ceartă, al treilea câștigă. În acest război economic necruțător, care se desfășoară între Federația Rusă și statele NATO, există o a treia parte, care stă în expectativă. China. China este cea care are o imensă oportunitate de a pătrunde atât pe piața vestică, cât și pe piața Federației Ruse, pentru a cumpăra masiv acțiuni sau părți sociale, care în prezent au ajuns la cote minime. Dar care în perspectivă vor crește.
Sâmbătă, Vladimir Putin a declarat că această blocadă economico-financiară concepută de statele NATO echivalează aproape – și a accentuat asupra cuvântului „aproape” – cu o declarație de război. Așa e. Ne aflăm și nu ne aflăm în prezența unei declarații de război. Dar totuși, războiul în plan economic se desfășoară. Și este necruțător. În final, va face mai multe victime decât războiul clasic, care se desfășoară în prezent în Ucraina. Să facem foarte pe scurt o trecere în revistă a costurilor.
Ucraina va rămâne pentru mult timp o țară distrusă, cu aproape întreaga infrastructură la pământ și cu aproape două milioane de cetățeni plecați în bejanie. Coloșii economici ai Federației Ruse s-au trezit cu picoarele prefăcute în lut și riscă să se prăbușească. Inclusiv coloșii energetici. Putin trebuie să scoată din buzunar, numai pentru a se mișca militar în Ucraina, trei miliarde de dolari pe zi, pe lângă alte pierderi colosale, cea mai importantă fiind prăbușirea rublei și inflația galopantă. Vestul Europei, la rândul său, nu mai beneficiază, începând de ieri, nici măcar de un metru cub de gaz rusesc.
După ce Nord Stream 2 nu a mai primit avizul tehnic pentru a funcționa, după ce statele NATO din Europa s-au raliat sistemului de sancțiuni conceput la Washington, sâmbătă Federația Rusă a decis închiderea conductei Yamal-Europa. Spre Germania, spre Austria, spre alte state dependente de gazul rusesc, nu mai vine nimic. Singura șansă, cel puțin într-o perspectivă imediată, este achiziționarea la prețuri mult mai mari a gazelor lichefiate furnizate de companiile americane. Dar, atenție, nici acestea nu sunt suficiente. Între timp, Federația Rusă face eforturi de a-și exporta gazele și petrolul rămase în surplus către China. Ceea ce înseamnă că, decuplându-se de Europa, Rusia lui Vladimir Putin devine dependentă de Beijing.
Iar la capitolul costuri, unul dintre efectele perverse ale războiului economic este că, într-o severă criză economică mondială, nu numai financiară, ci și de alimente, Uniunea Europeană se trezește în brațe numai până în prezent cu un milion și jumătate de refugiați din Ucraina, urmând ca acest număr să crească zi de zi. Nu se știe până unde. Iar acest uriaș val de refugiați, în general femei, copii și oameni vârstnici, va costa imens. Factura o vor plăti integral statele NATO.
Sufocându-se destul de rapid, Federația Rusă va trage după sine cu certitudine și Europa de Vest. Care, pentru a se salva, va sta la mâna Statelor Unite. Sau, dacă Statele Unite nu vor avea suficiente resurse, la mâna Chinei.
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
Ministerul Sănătății a virat peste 120,7 milioane de lei pentru investiții medicale prin PNRR
Ministerul Sănătății anunță că a finalizat astăzi plățile aferente investițiilor în infrastructura medicală finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 12–16 octombrie 2026, instituția a virat tranșe în valoare totală de peste 120,7 milioane de lei.
Fondurile sunt destinate proiectelor care urmăresc dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale din România, de la spitale publice și ambulatorii de specialitate până la măsuri pentru creșterea siguranței pacienților.
Finanțare pentru spitalele publice
O parte din bani susține investițiile în infrastructura spitalicească publică. Aceste fonduri contribuie la dezvoltarea și modernizarea unităților medicale, pentru ca spitalele să poată oferi servicii în condiții mai bune.
Modernizarea ambulatoriilor de specialitate
Plățile includ și finanțări pentru ambulatoriile de specialitate. Dezvoltarea acestor servicii poate sprijini accesul pacienților la consultații și îngrijire medicală în afara spitalizării.
Măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
O altă direcție de finanțare vizează reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale. Sumele sunt destinate achiziției de echipamente și materiale care contribuie la sporirea siguranței pacienților.
Investiții pentru servicii medicale mai sigure
Potrivit Ministerului Sănătății, tranșele virate în această perioadă susțin investiții în spitale mai bine dotate, servicii medicale modernizate și măsuri de protecție pentru pacienți.
Administratie
Vaccinurile antigripale pentru sezonul 2026–2027: ce produse sunt disponibile și când sunt așteptate noi doze
Pentru sezonul gripal 2026–2027, în România sunt autorizate și prezente pe piață patru vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere, potrivit informațiilor comunicate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Primele cantități din toate cele patru produse au fost distribuite la nivel național în a doua jumătate a lunii septembrie. În prezent, situația stocurilor diferă în funcție de tipul vaccinului: două produse se găsesc în cantități suficiente, în timp ce stocurile celor două vaccinuri injectabile utilizate pe scară largă s-au redus considerabil.
Patru vaccinuri autorizate pentru sezonul gripal
Vaccinurile disponibile în România sunt destinate unor categorii diferite de persoane și se administrează prin metode diferite. Fluenz este un vaccin cu administrare intranazală, destinat copiilor și adolescenților. Efluelda este destinat imunizării persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.
Celelalte două produse, Vaxigrip și Influvac, sunt vaccinuri injectabile. Potrivit ANMDMR, primele cantități distribuite în septembrie au fost consumate în cea mai mare parte.
Fluenz și Efluelda se găsesc în stocuri suficiente
În prezent, vaccinul intranazal Fluenz și vaccinul Efluelda, destinat persoanelor de peste 60 de ani, sunt disponibile în stocuri suficiente atât în farmacii, cât și la distribuitorii de medicamente.
Disponibilitatea efectivă poate varia de la o farmacie la alta, deoarece farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit de distribuție a medicamentelor.
Stocuri limitate pentru Vaxigrip și Influvac
Situația este mai restrânsă în cazul vaccinurilor injectabile Vaxigrip și Influvac. Cantitățile livrate în septembrie au fost utilizate în mare parte, iar în unele farmacii din țară mai există stocuri limitate.
Conform raportărilor disponibile la data comunicării, stocurile rămase însumează aproximativ 45.000 de doze din cele două produse. În funcție de cerere și de aprovizionarea fiecărei farmacii, disponibilitatea poate diferi la nivel local.
Peste 600.000 de doze sunt așteptate în următoarele săptămâni
Pentru a susține continuarea campaniei de imunizare, ANMDMR a derulat împreună cu cei trei producători procedurile necesare pentru noi livrări.
Potrivit calendarului anunțat, peste 350.000 de doze dintr-unul dintre vaccinurile injectabile urmează să fie distribuite la nivel național în cursul săptămânii viitoare. Ulterior, alte 250.000 de doze din celălalt produs ar urma să devină disponibile până la finalul lunii octombrie.
Alocările de vaccin sunt stabilite în avans
Vaccinurile antigripale presupun procese speciale de producție și control al calității, iar cantitățile alocate fiecărei țări sunt stabilite din timp. Pentru sezonul 2026–2027, României i-au fost alocate cantități mai mari decât cele utilizate în sezonul precedent, potrivit ANMDMR.
Agenția afirmă că aprovizionarea programată urmărește să asigure continuitatea campaniei și să permită vaccinarea persoanelor care doresc să se protejeze împotriva gripei sezoniere.
Peste 256.000 de persoane s-au vaccinat până la 11 octombrie
Conform raportărilor centralizate, până la 11 octombrie 2026, vaccinul antigripal fusese administrat unui număr de 256.000 de persoane. Noile livrări de vaccinuri injectabile sunt așteptate să completeze stocurile disponibile și să susțină imunizarea pe parcursul sezonului gripal.
Administratie
Producătorii vitivinicoli pot solicita finanțare până la 30 noiembrie 2026
Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol a fost prelungit până la 30 noiembrie 2026. Măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027, menite să sprijine modernizarea și sustenabilitatea producției de vin.
Două intervenții incluse în sesiune
Prelungirea se aplică intervențiilor:
- IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale”;
- IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), decizia a fost luată în urma solicitărilor organizațiilor de producători. Perioada suplimentară le oferă solicitanților mai mult timp pentru pregătirea documentațiilor tehnice necesare accesării fondurilor europene nerambursabile.
Accent pe modernizare și sustenabilitate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că prelungirea urmărește să le permită producătorilor să pregătească proiecte pentru investiții în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile. Un alt obiectiv al măsurii este utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile și creșterea competitivității sectorului vitivinicol.
Peste 5,9 milioane de euro solicitate până acum
Până în prezent, prin sistemul electronic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro.
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




