Connect with us

Exclusiv

Timp de aproape 2 ani Nicu Marcu – șeful de la ASF, a fost complice prin acțiuni și inacțiuni cu frauda de la City Insurance

Publicat

acum 5 ani

pe

Apoi, folosind pretextul fraudei favorizate de personaje din ASF, a fost complice cu explozia tarifelor RCA și cu ,,naționalizarea” fraudei, la buget. A se citi CARTELUL. Vă reamintesc că tarifele RCA s-au majorat încă din septembrie, de pe o săptămână pe alta, cu până la 70%, fără să existe motivele daunalității, care ar fi putut explica, cât e cât, situația. Iar ASF a dormit liniștit ca vechiul Camenco Petrovici de la CEC (noul Camenco este Marcu), favorizând CARTELUL. Cartel la care au vegheat încă 5 luni, până când păpușarii, i-au dat metaforic un pumn în bot contabilului de ocol silvic, văzându-i nu doar incompetența (pe asta o știau de când l-au numit acolo) ci faptul că prin acțiunile și inacțiunile lui pune reflectoare pe ceea ce metaforic numesc ,,matca” – respectiv beneficiarii reali ai fraudelor din asigurări. Pentru că, oricine se întreabă acum, precum Toma Caragiu: ,,Mă cine naiba îl ține pe ĂSTA în brațe”. Răspunsul este simplu și îl găsiți, mai jos, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

Intervenția intempestivă a ministerului de finanțe pentru plafonarea tarifelor RCA nu face decât să consemneze două lucruri: i) eșecul de supraveghere al șefilor de la ASF, motiv pentru care trebuie revocați; ii) guvernul a constatat de facto că șefii ASF sub complicii ai cartelului din piața asigurărilor, pe care l-au favorizat, în detrimentul românilor.

Deocamdată, șeful ASF, Nicu Marcu, a rămas cu salariul de până la 200.000 de Euro pe an, ca să facă #nimicpentrupopulatie. Nu uitați că până în 7 februarie 2022, Nicu Marcu sufla vânt în pânzele cartelului, susținând mincinos că ,,nu poate interveni, în sensul impunerii primelor de asigurare”.

Grupul de interese pe care îl consider nelegitim și care a sprijinit pentru interese personale și de grup diverse personaje dovedite toxice prin prisma destabilizării pieței asigurărilor, de prin diverse unitățăți ,,cu caimac” sau ,,ocol silivic” – gen Negrițoiu și Marcu (când spun gen este evident că nu mă refer la grad, întrucât niciunul nici altul în mod evident nu au calități personale care să îi lanseze în postură de ofițeri de informații, având în vedere că nici măcar Mugur Isărescu nu a depășit statutul de turnător), i-a luat comanda lui Nicu Marcu.

În acest fel, fostul șeful ASF de la unitatea ocol silvic, a rămas deocamdată doar cu salariul, devenind chiar periculos de incompetent prin neștiința pieței asigurărilor, chiar pentru grup. De aceea grupul a intervenit prin Ministerul finanțelor (deja vu ca în cazul Astra și Carpatica), venind cu fumigena ,,plafonării” – în fapt praf în ochi, așa cum am arătat AICI.

Timp de aproape 2 ani Nicu Marcu – șeful de la ASF, a fost complice prin acțiuni și inacțiuni cu frauda de la City Insurance. Apoi, folosind pretextul fraudei favorizate de personaje din ASF, a fost complice cu explozia tarifelor RCA și cu ,,naționalizarea” fraudei, la buget. A se citi CARTELUL. Vă reamintesc că tarifele RCA s-au majorat încă din septembrie, de pe o săptămână pe alta, cu până la 70%, fără să existe motivele daunalității, care ar fi putut explica, cât e cât, situația. Iar ASF a dormit liniștit ca vechiul Camenco Petrovici de la CEC (noul Camenco este Marcu), favorizând CARTELUL. Cartel la care au vegheat încă 5 luni, până când păpușarii, i-au dat metaforic un pumn în bot contabilului de ocol silvic, văzându-i nu doar incompetența (pe asta o știau de când l-au numit acolo) ci faptul că prin acțiunile și inacțiunile lui pune reflectoare pe ceea ce metaforic numesc ,,matca” – respectiv beneficiarii reali ai fraudelor din asigurări. Pentru că, oricine se întreabă acum, precum Toma Caragiu: ,,Mă cine naiba îl ține pe ĂSTA în brațe”. Răspunsul este simplu:

,,Matca” a văzut practic următoarea dezvoltare. Cam oricine vede acum ceea ce vă arătam eu încă din debutul favorizării cartelizării, respectiv din 9 septembrie 2021:

Încă din urmă cu 5 luni (septembrie 2021) atrăgeam atenția public, în Ziarul Bursa, asupra mecanismelor de protecție a fraudei de la City Insurance. Și asupra acțiunilor și inacțiunilor care vor duce la explozia asigurărilor RCA, din culpa șefilor ASF, care, prin acțiuni și inacțiuni au vegheat și ei la decapitalizarea brumei de economii românești, care a mai rămas.

Acest articol l-am publicat în urmă cu 5 luni, în 20 septembrie 2021, în ziarul Bursa, AICI, și îl reiau acum. Pentru ca nimeni să nu mai pretindă că vai – nu și-au dat seama și vai, nu putea lua măsuri încă din septembrie 2021, măsuri care ar fi stopat fraudarea asiguraților prin tarife rezultate din complicitatea ASF-asigurători, la scutul mătcii.

Realitatea complicității ASF cu frauda de la City Insurance. De la Mișu Negrițoiu la Nicu Marcu. Parchetul să se sesizeze, Parlamentul să revoce (I).

Nicu Marcu pentru noi este Camenco Petrovici doi. La fel cum CEC-ul, condus de Camenco Petrovici, a păcălit populația prin falsa garantare a Fondului Național de Investiții (FNI), la fel și Nicu Marcu a păcălint populația prin falsa garantare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a capitalului (și bonității) City Insurance, societate care se dovedește că a fraudat sute de milioane de Euro din banii asiguraților în timp ce era mângâiată pe creștet de către ASF.

Din prima zi în care Nicu Marcu a fost numit Președinte ASF (28 iunie 2020) el a acționat in scopul acoperirii fraudei de la City Insurance prin mangaierea pe creștet a City Insurance și neobligarea în mod real de a aduce capital.

Astfel Nicu Marcu a oferit mai mult de un an societății City Insurance timp în care societatea, cu cotă de piață de 45% pe piața RCA, a încasat miliarde de lei ca prime, a plătit mai puțin de jumătate din sumele încasate ca despăgubiri și a sifonat restul. Sub atenta privire și supraveghere a lui Nicu Marcu.

Mai mult decât atât, Nicu Marcu, prin promovarea psihotică a inițiativei de ,,decontare directă obligatorie” în polițele RCA (în fapt intenția de a scumpi asigurările cu până la 20% și a lua populației și companiilor până la un miliard de lei în fiecare an, cu scopul de a direcționa aceste sume către acționarii infractori care prezentaseră încă din 2017 extrase de cont false, și astfel, pentru a nu îi mai obliga să aducă capital), Nicu Marcu a devenit complice la frauda de sute de milioane de Euro din ultimul an și la acoperirea fraudei de alte sute de milioane din anii trecuți. 

,,Privatizarea profiturilor și naționalizarea pierderilor”.

Despre tentativa ticlăloasă de introducere a obligativității decontării directe am scris încă din 31 ianuarie 2021, iar argumentele prezentate de mine au fost de natură să împiedice și această fraudă din banii asiguraților, în fapt o mizerabilă accperire a sifonărilor din asigurări, de către populație.

Simultan cu achiesarea prin această inițiativă la interesele grupurilor care sifonau banii asiguraților, Nicu Marcu a primit asigurări că va primi imunitate pentru complicitatea de a nu supraveghea în mod real piața asigurărilor.

În acest sens, nefrecventabilul deputat Florin Roman, cu școală la Atheneum, cursuri la Colegiul Național de Apărare și fost secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA, precursorul ASF) din perioada în care Astra Asigurări fura banii asiguraților, a promovat o inițiativă ticăloasă prin care urmărea să îi ofere imunitate lui Nicu Marcu, spre exemplu, în cazul eșecului de supraveghere a liderului pieței asigurărilor, aflată acum în anticamera falimentului. Am scris și am contribuit la respingerea acestei inițiative ticăloase încă din februarie 2021.

Un an și patru luni de complicitate pentru ca City să mai încaseze peste 3 miliarde de lei sub mandatul lui Marcu și să sifoneze jumătate.

În baza acestor (false) garanții, Nicu Marcu, cel care și-a luat imediat după numire, ca șef de cabinet pe fostul directorul adjunct al SRI, generalul Voinescu (fost lucrător al Securității comuniste anti-NATO) a acordat, de facto, garanții grupului infracțional de la City Insurance și mai ales timp, pentru a mai sifona încă alte sute de milioane de Euro.

În mod real, timp de aproape un an de la numire (iunie 2020 – iunie 2021), Nicu Marcu nu a luat nicio măsură reală pentru a opri sifonarea banilor asiguraților.

Din contră, precum ,,fidejusorul” Camenco Petrovici din cazul FNI, a oferit falsa garanție asiguraților că City (despre care acum susține că avea indicii că este infractoare încă din februarie 2021) este o companie solidă. Complicitatea s-a manifestat multiplu:

  • cunoscând că extrasul de cont prezentat de City este falsificat (el susține că ASF a avut indicii încă din februarie 2021, dar în fapt, am convingerea că ASF știa sau trebuia să știe încă din martie 2017), a permis în continuare City Insurance să emită polițe RCA. Astfel, în 2020, City Insurance a emis polițe (marea majoritate RCA) de 2,3 miliarde de lei (cu 17% mai mult decât în 2019), din care 3 sferturi (1,7 miliarde lei) reprezintă RCA Doar din introducerea ticăloasă a decontării directe, Nicu Marcu ar fi asigurat astfel City Insurance, prin scumpirea de 20%, o sumă anuală de cel puțin 350 de milioane de lei pe care Nicu Marcu a vrut să o ia de la populație și companii și să o de acționarilor falsificatori. Suma ar fi fost suficientă pentru ,,ștergerea urmelor” extrasului de cont falsificat.
  • City Insurance a mers chiar și mai bine în Trimestrul I 2021, în timp ce sifona banii asiguraților pe baza unui extras de cont falsificat, despre care ASF știa. City Insurance a emis din ianuarie până în martie 2021 polițe de 648 de milioane de lei (în creștere cu 20% față de trimestrul I 2020). Sub ,,supravegherea” lui Nicu Marcu, care știa despre extrasul de cont falsificat.
  • Extrapolând 2 trimestre de la cunoașterea realității extrasului de cont falsificat, până la jumătatea lunii septembrie când ASF a anunțat declanșarea procedurii de faliment, City a încasat (deși ASF cunoștea că este infractoare), peste 2 miliarde  de lei, în timp ce ASF aștepta ca investitori fantomă să aducă 150 de milioane de Euro, capital.
  • Făcând totalul, pe perioada ,,supravegherii” lui Nicu Marcu, City Insurance a încasat peste 3 miliarde de lei (600 de milioane de Euro), dintre care aproape un miliard de lei (200 de milioane de Euro) de la momentul în care ASF a știut de la autoritățile elvețiene că City este o societate infractoare și prin urmare, Nicu Marcu a fost complice la delapidare, fals, uz de fals, spălare de bani și evaziunea fiscală a acționarilor.
  • Dacă nu ar fi fost complice, Nicu Marcu ar fi trebuit să suspende de îndată emiterea de polițe RCA de către City Insurance (legislația îi permite), încă de la momentul în care a cunoscut că City, ca și Astra, folosește falsuri fără de care nu ar fi fost niciodată o societate de asigurare. 
  • Complicitatea lui Nicu Marcu s-a manifestatat și prin decizia din iunie 2021, când a trecut în administrare specială a Fondului de Garantare al Asiguraților City Insurance în loc să suspende activitatea de emitere de polițe RCA de către City. Astfel, Nicu Marcu a mai oferit încă 4 luni acționarilor infractori, timp în care, extrapolând rezultatele din trimestrul I (rezultatele pe trimestrul II nu sunt disponibile) City Insurance a mai încasat de la asigurați încă 864 de milioane de lei (172 de milioane de lei)
  • Judecând după rezultatele anului 2020 (când City a încasat prime de 2,3 miiarde de lei) și a plătit pagube de 1,4 miliarde de lei) diferența de 40% (900 milioane de lei) punând-o în diverse buzunare. Astfel, pe parcursul mandatului lui Nicu Marcu, mandat care are deja 5 trimestre (cu 5 trimestre mai mult decât ar merita fostul contabil de ocol silvic, șomer până la 28 de ani, plagiator și hoț de TVA prin achiziție trucată și escrocând Poșta Română), Nicu Marcu a fost complice la transferul în diverse alte buzunare (foarte puțin la salariații City) a peste 1,1 miliarde de lei, reprezentând diferența extrapolată dintre primele încasate și despăgubirile plătite. Sumă care i se poate imputa lui, care încasează ca Președinte ASF venituri lunare de cel puțin 15.000 de Euro.
  • Așa cum Mișu Negrițoiu căuta pentru Astra Asigurări acționari în China și Elveția (în fapt oferind timp acționarilor infractori de la Astra pentru a face pierdute sumele sifonate – 200 de milioane de Euro), așa și Nicu Marcu a oferit timp pentru a se pierde urma banilor, în timp ce societatea despre care Nicu Marcu și ASF știau că este infractoare, încasa noi sume, sub mângâierea pe creștet de către Nicu Marcu și ASF.
  • În timp ce City Insurance încasa în continuare prime de asigurare (sub administrarea din iunie a Fondului De Garantare a Asiguraților), un nou tip de sifonare a sumelor se producea. Către cine au fost făcute plăți din Fondul de Garantare a Asiguraților în cele 4 luni, în care FGA decidea unde se duc sumele încasate prin prime? Au existat companii agreate? Au existat companii care au cumpărat creanțe de la creditorii City, cu discount și cu plăți cvasi-imediate din FGA? Informațiile mele spun că da și voi reveni.
  • Acum, prin terminațiile guvernamentale ale grupului infracțional care a sifonat banii asiguraților prin City Insurance, Nicu Marcu încearcă promovarea unei ordonanțe de urgență prin care Fondul de Garantare al Asiguraților să contribuie la spălarea banilor sifonați de la City Insurance, în loc să meargă pe firul banilor. Se devoalează astfel că și în ultimul moment înainte de revocare, Nicu Marcu acționează ca și complice pentru nerecuperarea sumelor sifonate de acționarii City Insurance.  

Și încă ceva:

  1. În Germania, Felix Hufeld, Președintele BAFIN (Autoritatea de Supraveghere din Germania) a demisionat imediat după scandalul în care s-a dovedit că societatea Wirecard, supravegheată de BAFIN, a fraudat investitorii. La fel și Elisabeth Rogele (a doua în comandă după Hufeld), pentru eșecul în supraveghere. Echivalentul lui Nicu Marcu și a Doinei Dascălu, prim-vicepreședinte.
  2. Markus Braun, fostul șef al Wirecard a fost deja arestat de două ori (prima oară a ieșit pentru o cauțiune de 5 milioane de Euro iar în 22 iulie 2020 a fost arestat a doua oară). Împreună cu el și alți 2 membrii ai board-ului Wirecard.
  3. Procurorii germani i-au arestat sub motivul că șefii Wirecard au conspirat să obțină împrumuturi frauduloase de 3,2 miliarde de Euro.
  4. În Germania, nici Hufeld și nici Rogele nu a încercat ticăloșii gen decontare directă obligatorie, astfel încât să fie complici precum Nicu Marcu la frauda de la City Insurance. Dacă încercau sau închideau ochii (cu știința comiterii de către infracțiuni de către City), erau arestați de îndată. Cum ar fi fost ca Hufeld și Rogele să fi impus un soi de decontare obligatorie a plăților on-line făcute pentru cazionouri și site-uri de pornografie (așa a început Wirecard), prin Wirecard, ceea ce de facto a încercat Nicu Marcu prin ,,decontarea directă obligatorie” în cazul polițelor RCA, serviciu auxiliar și care nu are nicio legătură cu activitatea de asigurare a societăților ,,supravegheate” de ASF?
  5. Am demonstrat că ASF, deși pretinde că știa doar din februarie 2021 că City Insurace a falsificat un extras de cont, a oferit timp pentru majorarea fraudei de la City Insurance și pentru majorarea pagubei. În Germania ar fi fost arestați imediat. Chiar și pe legislația din România ar fi trebuit să se afle măcar sub control judiciar.
  6. În episodul următor, pe care îl voi publica mâine, voi arăta indiciile că ASF știa și ar fi trebuit să știe încă din martie 2017 (sub mandatul lui Mișu Negrițoiu și a celor pe care i-a adus prin ,,concurs” la ASF – directorul supravegherii, directorul juridic, etc.) că extrasul de cont prezentat de către acționarii City este fals. În martie 2017, protocolul cu SRI (unde director adjunct era George Voinescu – actualul director de cabinet al lui Nicu Marcu) și ASF (unde Președinte era Mișu Negrițoiu, fost lucrător în comerțul exterior al Securității), avea deja aproape 3 ani. Protocolul a fost semnat inclusiv pentru verificarea unor aspecte gen extrase de cont false. Voi prezenta într-unul din episoadele următoare că în fapt, acest protocol, a fost folosit inclusiv pentru ștergerea urmelor falsificării de documente bancare chiar de către funcționari ai ASF.
  7. Dacă Autoritatea de Supraveghere Financiară condusă de Mișu Negrițoiu a certificat în martie 2017 extrasul de cont falsificat în ciuda informațiilor SRI sau în baza lor, este un subiect pe care îl discutăm în episodul următor.
  8. Cu certitudine, Mișu Negrițoiu s-a uitat pe acest document exact cum a făcut banca pe care o conducea fie ca director fie ca Președinte pe documentele falsificate de prin care ING Bank România când aceasta încălca embargoul impus de SUA și de Departamentul de Stat Iran-ului, ajutând infracțional Iranul aflat sub embargou să importe, prin falsificarea documentelor de proveniență, bunuri interzise.

Până atunci, o altă complicitate la scutul ASF se devoalează. Prin lipsa de supraveghere reală a ASF, asigurătorii au majorat deja prețul polițelor RCA cu până la 70%, invocând pretextul minicinos că din cauza falimentul City, așa cum am arătat aici.

Iar Florin Cîțu, care a declarat sâmbătă că ,,Aș vrea să văd dacă falimentul a fost ascuns – aici sunt alte probleme. Dacă situația a fost ascunsă atunci ar fi o problemă” ar trebui înainte ca să semneze o OUG prin care să acopere fructele infracționale ale rețelei de la City Insurance și care include funcționari din ASF, să procedeze ca premier și parlamentar (poate) viitor Președinte PNL, la demararea de urgență a revocării lui Nicu Marcu, Președinte ASF. Oare Florin nu își pune întrebarea de ce a simțitit nevoia Mișu Negrițoiu, care a văzut și verificat în 2017 extrasul de cont falsificat de City, să îl atace zilele trecute? De ce îl atacă Alexandru Nazare, fost ministru de finanțe demis de Florin și cel care a promovat ticăloșia ,,decontării directe obligatorii”, fără succes totuși? De ce Nicu Marcu, ajuns președinte ASF pe cârdășia PSD-Pro Romania susținută de Ludovic Orban (în urma unui troc în care socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, a devenit vicepreședinte al Curții de Conturi pe locul lăsat liber de Marcu)? Dacă Florin nu acționează acum devine evident complice al grupului infracțional care a devealizat City Insurance. (Cristina T.).

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN

Publicat

acum 10 ore

pe

octombrie 17, 2026

De

Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul român are o mare grijă: să nu rămână neexploatate, nepăzite și nespălate… punctele de lansare a rachetelor antigrindină.

Că doar n‑om lăsa iodura de argint nesupravegheată, în timp ce legea zace, leșinată, sub biroul cui trebuie.

Când DNA-ul bate la ușă, mafia antigrindină deschide… SICAP-ul

Prinși cu „mâța în sac” de fermieri, de Incisiv de Prahova, de fostul ministru Barbu și cu un dosar penal cald la DNA Structură Centrală, băieții deștepți ai norilor ar fi putut, în mod normal, să pună frână.

În România, „normalul” e altul.

Când orice om sănătos la cap ar opri motorul, mafia antigrindină calcă accelerația direct în portalul de achiziții publice și începe marele târg național:

– Cine dă mai mult pentru exploatarea norilor, paza gardurilor și spălatul punctelor de comandă?

Răspuns: toți. Dar pe bani publici.

Bestiarul antigrindină: ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY TEAM & prietenii

Nu e glumă, e România:

În loc să ai institute de cercetare, universități, laboratoare independente, ai:

  • ICEWOLFS TEAM – haite strategice, specializate în prinderea grindinii de ceafă, cu colțul de argint.
    • Maramureș: 17.000.639 RON
    • Mureș: 5.032.012 RON
    • Timiș: 5.194.815 RON
  • DARK STONE SECURITY – piatra de temelie a securității norilor, că altfel îți sare grindina gardul:
    • GC SUD: 4.839.108 RON
    • Oltenia: 9.305.892 RON
    • Moldova 1 Iași: 8.214.018 RON
  • LEGENDARY TEAM SECURITY – legenda spune că apără Moldova 2 Vrancea cu trupul de grindină:
    • Moldova 2 Vrancea: 9.934.523 RON
  • ELECTROMECANICA PLOIEȘTI S.A. – veșnica firmă de casă, reciclată cu succes din „fabrica de rachete” în „paznicul rachetelor”:
    • UCCG Prahova: 5.982.230 RON

Total, doar pentru „exploatare operațională”, „cercetare în vederea omologării” și paza punctelor:

65.503.237 RON.
Adică peste 65 de milioane de lei ca să ții în viață un sistem:

  • cu acorduri de mediu expirate,
  • cu „studii” plagiate din conspirații HAARP,
  • cu cadru legal expirat la final de 2024, după cum recunoaște inclusiv CSAT.

Sistem suspendat „de drept”, bani foarte activi „de fapt”.

TERRA CLEAN sau cum se spală iodura cu mopul

Nu doar nori trebuie păziți. Trebuie și… șters pe jos.

În timp ce fermierii fac calcule la litru de motorină, la tonă de producție pierdută și la rată la bancă, Republica Iodurată are alte priorități esențiale:

„Servicii de curățenie în Punctele de comandă (PC) ale Unităților de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG)”

Semnat cu sfințenie de:

  • TERRA CLEAN SERVICE+2, Malcoci, Tulcea – campion mondial la mop strategic:
    • 1.234.346 RON
    • 822.897 RON
    • 771.466 RON
    • 720.035 RON

Total: 3.548.744 RON doar ca să strălucească gresia, în timp ce argintul intră în sol, ape și lanț trofic fără ca cineva să măsoare ceva.

Adunăm frumos:

  • ~65,5 milioane RON pe exploatare, pază, omologări și alte „operațiuni speciale”
    • ~3,5 milioane RON pe curățenie
      = aproape 69 de milioane de lei.

69 de milioane pentru ca:

  • rachetele să fie lansate,
  • punctele păzite,
  • camerele lustruite,

în timp ce:

  • studiile de impact lipsesc,
  • acordurile de mediu sunt istorie,
  • cadrul legal e expirat,
  • DNA-ul scotocește prin facturi,
  • fermierii își numără crăpăturile din pământ, nu banii din cont.

„Negociere fără publicare prealabilă”: traducere din birocratic în română

Toate aceste minunății apar sub formula magică:

„Negociere fără publicare prealabilă”.

Adică:

  • nu concurs real,
  • nu alergare serioasă între ofertanți,
  • nu transparență,
  • ci o șușanea oficializată, cu antet și ștampilă.

În timp ce:

  • CSAT spune că sistemul e „instrument strategic”, dar recunoaște că HG‑ul a expirat;
  • ANM nu certifică eficiența;
  • Europa civilizată a renunțat la rachete;
  • GNM nu are inventar, nu are controale și se sprijină pe mantra „toată UE folosește iodură de argint” – contrazisă chiar de documentele lor.

La noi, când normativul moare, mafia antigrindină îi face parastas direct cu… noi acorduri‑cadru.

Republica Iodurată pe scurt: argint în nori, aur în conturi

Imaginea, pusă negru pe alb:

  • Grindina: pericol climatic.
  • Iodura de argint: substanță periculoasă, fără studii reale de impact, aruncată de 20 de ani în atmosferă.
  • Legea: pusă pe „suspendat”, ca HG‑ul.
  • CSAT: recunoaște că sistemul e o struțo-cămilă juridică expirată.
  • DNA: deschide dosar penal.
  • APM Prahova & Garda de Mediu: nu știu, nu monitorizează, nu întreabă.
  • Garda Națională de Mediu: „toți din UE fac la fel”, în timp ce jumătate de Europă a renunțat.
  • Operatorii privați: ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY, ELECTROMECANICA – sug banii statului pe exploatare și pază.
  • TERRA CLEAN: dă cu mopul peste tot, mai puțin peste iodura din câmp.
  • Fermierii: „Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului”, după cum bine ați scris – și sponsorii involuntari ai Republicii Iodurate S.A.

Nu avem:

  • studii de dispersie;
  • monitorizarea reală a argintului în sol și apă;
  • evaluări cumulative;
  • consultări publice reale;
  • asumare de răspundere.

Avem:

  • rachete,
  • contracte,
  • acorduri-cadru,
  • „negocieri fără publicare”,
  • firme cu nume de joc video și note de plată reale.

Antigrindina ca afacere de pază & curățenie

Din toate licitațiile, rămâne următoarea poezie:

  • Seceta o suportă fermierul,
  • Iodura o înghite pământul,
  • Factura o încasează băieții cu „Security” și „Team” în coadă,
  • Legea e spălată la TERRA CLEAN și uscată la „negociere fără publicare”.

Sistemul antigrindină, prezentat ca scut al agriculturii, s-a transformat în:

  • o rețea de pază privată pentru rachete,
  • o rețea de curățenie pentru puncte de comandă,
  • o conductă de bani publici spre firme alese cu grijă,

în timp ce fermierii sunt invitați politicos de CSAT:

  • să-și facă asigurări,
  • să mai tacă,
  • să accepte că „așa e strategia”.

Ultima ironie: fermierii plătesc, mafia se spală

Fermierul român plătește:

  • impozite,
  • accize,
  • TVA la motorină,
  • contribuții peste contribuții,

ca statul:

  • să-i tragă rachete peste cap,
  • să nu-i măsoare iodura din sol,
  • să-i răspundă cu generalități,
  • să-i spună că „toată UE face la fel”,
  • să continue licitațiile ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Și, peste toate, să-i bage în cap ideea că:

  • el e „beneficiarul”,
  • în timp ce, în realitate, e doar decorul viu al unei afaceri cu garduri, betoane, pază, mopuri și rachete de argint.

Epilog – Pamflet cu iodură, siguranță națională și mop

În „Republica Antigrindină”:

  • securitatea națională e pretext,
  • siguranța alimentară e colaterală,
  • mediul e cobai,
  • fermierul e prostul de serviciu,
  • iar banul public e tras „la indigo” pe acord-cadru.

Când istoria va întreba:

„Cine a tras iodură de argint peste câmpuri, a mințit fermierii cu ‘protecție’, a sfidat legea și apoi a mai avut și tupeul să bage zeci de milioane în noi contracte, după ce au apărut plagiatul, dosarul DNA, răspunsurile CSAT și notificările oficiale?”

Răspunsul va fi simplu:

  • aceeași mafie antigrindină,
  • cu aceiași paznici ai norilor,
  • cu aceleași instituții-mască,
  • cu aceiași fermieri plătind nota de plată.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă concluzia:

Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului.

Restul e doar:

Citeste in continuare

Exclusiv

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații

Publicat

acum 11 ore

pe

octombrie 17, 2026

De

Dacă în Episodul 2  (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam, Episodul 3 este rezervat „comandantului de scenă” din noaptea de 06.05.2024:
agentul-șef adjunct Mataiche Marian, zis „Rambo de Boldești”.

Omul care, pe hârtie, se luptă cu monștri.
Pe filmare, se vede luptându-se cu… realitatea.

  1. Mataiche, capul formației: șef de echipaj, șef de poveste

În dosarele:

  • 4319/284/P/2024,
  • 2377/284/P/2024,
  • 1483/284/P/2026,
  • și conex în 13542/281/2024,

numele lui Mataiche Marian apare constant, la braț cu:

  • Picior Florin-Alexandru,
  • Burlan Marius-Daniel,
  • Stanciu Mihai-Cătălin,
  • Achim Petronel,
  • Dumitrache Silviu-Ionuț.

Nu este „simplu executant”.
Este omul care:

  • coordonează intervenția,
  • poartă unul dintre body-cam-uri,
  • semnează și avizează procese-verbale,
  • depune declarații de martor care ajung temei pentru:
    • reținerea lui D.F.V. 24 de ore,
    • punerea în mișcare a acțiunii penale pentru ultraj și tulburarea ordinii publice.

Pe scurt, fără Mataiche, legenda „huliganului care atacă poliția” nu prinde contur.

  1. Varianta Mataiche: „Rambo” în mijlocul mulțimii ostile

În declarațiile și actele semnate sau girate de Mataiche, tabloul e același ca-n epopeea lui Picior, dar cu mai multe efecte speciale:

  • F.V. este:
    • agresiv,
    • „scăpat de sub control”,
    • gata să lovească polițiștii cu pumnii și cu bicicleta;
  • grupul lui D.F.V. (inclusiv Coman și Tolbașu) este prezentat ca:
    • factor de tulburare gravă a ordinii publice,
    • pericol iminent pentru integritatea polițiștilor,
  • folosirea sprayului iritant-lacrimogen:
    • apare ca măsură absolut necesară,
    • este pusă în scenă ca reacție la „atacuri și amenințări cu moartea”.

În această narațiune:

  • polițistul Mataiche:
    • gestionează eroic o situație limită,
    • veghează la „siguranța comunității”,
    • consemnează totul cu grijă părintească în procesul-verbal.

Pe foaie, el e Rambo.
Pe filmare, e mai degrabă regizorul unui film prost, contrazis de propriul making-of.

  1. Intră din nou în scenă stick-ul: body-cam Mataiche vs. Mataiche-martorul

Așa cum reiese din:

  • plângerea penală a lui D.F.V. (parte a dosarului 4319/284/P/2024),
  • ordonanțele de reunire și extindere emise de procurorul Andreia Dascălu (19.03.2026 și 15.04.2026),
  • lucrările Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova,

body-cam-ul lui Mataiche este una dintre probele cheie.

Pe el se vede:

  • succesiunea reală a momentelor:
    • consumul de alcool și discuțiile tensionate;
    • intervenția polițiștilor;
    • folosirea sprayului iritant-lacrimogen de către Picior;
    • reacția ulterioară a lui D.F.V. (bicicleta aruncată după ce este pulverizat).

În schimb, în declarațiile semnate sau asumate de Mataiche:

  • narațiunea:
    • mută centrul de greutate pe „agresivitatea nemotivată” a lui D.F.V.;
    • amplifică amenințările (până la „te omor, nu mai scapi de mine”);
    • toarnă deasupra un sos gros de „teamă pentru integritatea corporală” a agenților.

Plângerea penală demontează acest scenariu, explicând că:

  • anumite afirmații ale polițiștilor (inclusiv ale lui Mataiche) sunt mincinoase,
  • alte aspecte esențiale au fost omitese voit,
  • per ansamblu, declarațiile lor:
    • „nu reprezintă toate aspectele relevante despre care aveau cunoștință”,
    • duc la denaturarea adevărului judiciar.

Cu alte cuvinte, Mataiche se uită la film, apoi povestește alt film.

  1. Procurorul traduce: de la „eroism” la suspiciune de fals, inducere în eroare și purtare abuzivă

În Ordonanța de reunire din 19.03.2026, procurorul Andreia Dascălu:

  • unește dosarele 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026,
  • reține că polițiștii din Boldești-Scăeni:
    • au consemnat „aspecte contrare realității” cu privire la evenimentele din 06.05.2024;

În Ordonanța de extindere a urmăririi penale in rem din 15.04.2026, se deschide cercetare pentru:

  • fals intelectual,
  • inducerea în eroare a organelor judiciare,
  • purtare abuzivă,
  • abuz în serviciu,
  • și, în mod special, mărturie mincinoasă (art. 273 alin. 1 Cod penal).

Numele lui Mataiche Marian se află în același grup cu ceilalți:

  • Picior Florin-Alexandru,
  • Burlan Marius-Daniel,
  • Stanciu Mihai-Cătălin,
  • Achim Petronel,
  • Dumitrache Silviu-Ionuț,

toți fiind indicați ca polițiști care:

„au dat declarații, în calitate de martori, făcând mai multe afirmații mincinoase și nereprezentând toate aspectele relevante despre care aveau cunoștință”.

Adică exact opusul a ceea ce scrie pe site-ul MAI la „valori fundamentale”: adevăr, imparțialitate, respectarea legii.

  1. Ce „uită” Rambo în declarații: sprayul, ordinea reală a faptelor, ce se aude (și ce nu) pe film

Din analiza tehnică descrisă în plângerea penală:

  • se confruntă:
    • declarațiile lui Mataiche,
    • procesele-verbale întocmite sub coordonarea sa,
    • imaginile de pe body-cam (al lui și al lui Picior),
    • declarațiile martorilor civili.

Rezultatul este același tipar, pe care îl vedeam și la Picior:

  1. Folosirea sprayului
    • în declarații: reacție la un atac iminent, necesară și proporțională;
    • pe film: agentul se apropie, pulverizează, tensionează conflictul, iar „amenințările” descrise ulterior nu apar așa cum sunt povestite.
  2. Bicicleta lui D.F.V.
    • în documentele poliției: „armă” cu potențial letal, justificând intervenția;
    • în înregistrare: este luată după ce D.F.V. este pulverizat și este aruncată pe trotuar, în direcția lui Picior, fără să lovească pe nimeni.
  3. Amenințările cu moartea
    • în declarațiile polițiștilor (grup în care se înscrie și Mataiche):
      • „te omor, nu mai scapi de mine”,
      • „ne vedem pe stradă și te omor”, etc.;
    • în sonorul înregistrărilor: există injurii și replici murdare, dar formulările exacte atribuite lui D.F.V. nu apar.

Asta face ca:

  • fix acele pasaje cele mai „emoționale” din actele scrise de polițiști
    să fie și cele mai vulnerabile juridic:
    nu se aud, nu se văd, nu există în realitatea brută înregistrată.
  1. Alzheimer selectiv, episod Mataiche: își amintește ce-l avantajează, uită ce-l înfundă

În plângerea penală, avocatul lui D.F.V. arată clar:

  • polițiștii (inclusiv Mataiche):
    • „au denaturat adevărul” în declarații,
    • „au omis să spună ce știau” despre succesiunea reală a faptelor,
    • au formulat afirmații „contrare realității surprinse de camerele video”.

Consecințele nu sunt teoretice:

  • aceste declarații:
    • au dus la reținerea pe nedrept a lui D.F.V.,
    • au stat la baza acțiunii penale pentru ultraj,
    • au creat un prejudiciu moral și juridic concret.

În paralel, atitudinea structurii de comandă (Achim Petronel) – care:

  • refuză primirea plângerii lui D.F.V. împotriva lui Picior și colegilor –

completează tabloul „boala Alzheimer în uniformă”:

  • când e vorba să povestească ce a făcut cetățeanul – memoria polistului și a șefului e impecabilă;
  • când e vorba de ce au făcut ei – se instalează ceața.

La Mataiche, această ceață apare fix acolo unde filmarea este mai clară.

  1. Rambo, dar cu pixul: de la „erou de intervenție” la suspect de mărturie mincinoasă

Din combinația:

  • declarațiilor,
  • proceselor-verbale,
  • imaginilor de pe body-cam,
  • ordonanțelor Parchetului,

rezultă profilul lui Mataiche „Rambo”:

  1. Șef de echipaj care:
    • giră procese-verbale ce nu corespund în totalitate realității înregistrate;
    • validează o versiune a faptelor în care:
      • polițiștii sunt victime,
      • cetățeanul este agresor absolut.
  1. Martor „cheie” care:
    • susține amenințări și acte de violență care:
      • nu se regăsesc pe body-cam așa cum sunt descrise;
    • omite să menționeze că:
      • sprayul este folosit într-un mod discutabil,
      • succesiunea faptelor este alta decât cea consemnată inițial.
  1. Polițist care, împreună cu ceilalți, ajunge sub lupa Parchetului pentru:
    • fals intelectual,
    • purtare abuzivă,
    • abuz în serviciu,
    • inducerea în eroare a organelor judiciare,
    • mărturie mincinoasă.

Pe românește:
Rambo nu mai e doar personaj de film în comunicatele IPJ, e și personaj de dosar penal în actele Parchetului.

  1. De ce episodul „Mataiche Rambo” e esențial pentru serial

Acest episod nu e doar un „portret de polițist”.
Este veriga care explică:

  • cum se construiește, cu complicitatea mai multor agenți:
    • o poveste judiciară falsă,
    • menită să acopere o intervenție abuzivă;
  • cum se folosește:
    • autoritatea uniformei,
    • greutatea cuvântului de „martor polițist”,
    • pentru a acoperi:
      • pulverizarea abuzivă a sprayului,
      • umflarea acuzațiilor de ultraj;
    • cum ajung:
      • plângerea penală a victimei (D.F.V.),
      • imaginile body-cam,
      • și analiza juridică detaliată,

să întoarcă povestea pe dos, iar „Ramboul” serii să apară, în acte, ca posibil autor de:

  • denaturare a adevărului,
  • declarații mincinoase,
  • abuz împotriva cetățeanului pe care ar fi trebuit să-l protejeze.
  1. Concluzie: Mataiche „Rambo” – primul general al frontului fals intelectual

Scena crimei: spray-ul, petrecerea și realitatea din body-cam

Într-un context alarmant ce denunță violarea drepturilor cetățenești, investigatiile recente ale ziarului „Incisiv de Prahova” scot la iveală abuzurile comise de polițiștii din Boldesti Scaieni și complicitatea conducerii IPJ Prahova. Un om de afaceri se află în control judiciar pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, după ce a fost reținut ilegal timp de 24 de ore, într-un scandal în care poliția a intervenit arbitrar.

Pe 6 mai 2024, o petrecere de ziua de naștere, organizată în centrul orașului Boldesti Scaieni, a devenit pretextul ideal pentru o răzbunare personală orchestrată de agentul principal de poliție Mataiche Marian. Acesta a fost motivat de resentimente personale legate de trecutul soției sale, care a avut o relație premergătoare căsătoriei cu unul dintre participanți. Într-o tentativă de a mușamaliza aceste abuzuri, alții din cadrul poliției au oferit informații false într-un dosar penal, ceea ce exacerbează problema.

Imagini în premieră, în EXCLUSIVITATE, nerestaurate:

Rămâne de văzut dacă acest caz va atrage atenția asupra nevoii urgente de reforme în cadrul forțelor de ordine și dacă justiția va prevala, aducând responsabilitate celor care au abuzat de puterea lor.

După Episoadele 2 și 3, tabloul arată așa:

  • Picior Florin-Alexandru – agentul-spray, surprins de propriul body-cam,
  • Mataiche Marian – șeful de echipaj, „Rambo” de hârtie, al cărui body-cam spune altceva decât declarațiile lui,

amândoi:

  • parte din dosarele 4319/284/P/2024, 2377/284/P/2024, 1483/284/P/2026,
  • vizați prin ordonanțele Parchetului pentru fapte precum:
    • fals intelectual,
    • purtare abuzivă,
    • inducere în eroare a organelor judiciare,
    • abuz în serviciu,
    • mărturie mincinoasă.

În universul IPJ Prahova, boala Alzheimer în uniformă are deci două forme:

  • forma „spray” – Picior: nu-și amintește ce se vede pe film;
  • forma „Rambo” – Mataiche: vede filmul, dar povestește altul complet. Vom reveni. (Cristina T.).

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

M.A.I. – 12,5% anticorupție – marea majorare care se acordă doar în teorie și se taie la practică

Publicat

acum 11 ore

pe

octombrie 17, 2026

De

Cum a ajuns Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți să fie palma financiară peste fața celor care previn corupția, dar nu o și „bat la cap” la pachet.

Actul I – Curtea de Apel București: „Recursul IPJ Teleorman, admis. Polițiștii, respinși. Următorul!”

Pe 15 octombrie 2026, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a ridicat solemn de pe scaun și a pronunțat Hotărârea nr. 3385/2026 în dosarul nr. 1714/87/2024.

Pe scurt:

  • Recursul IPJ Teleorman – admis,
  • acțiunea celor 13 polițiști – respinsă pentru perioada de după 11 septembrie 2021,
  • restul pretențiilor mai vechi – prescrise, exact cum decisese Tribunalul Teleorman.
    Hotărârea? Definitivă. Adică bătută în cuie… cel puțin până se bagă Curtea Constituțională cu ranga numită „excepția de neconstituționalitate”.

Cei 13 polițiști nu cereau luna de pe cer. Cereau majorarea de 12,5% pentru activitățile anticorupție. Adică pentru că își fac treaba tocmai ca să nu se fure, să nu se „ungă” și să nu se vândă uniforma la kilogram, la negru.

Răspunsul sistemului:
„Mulțumim pentru prevenire, dar portofelul rămâne la noi. Veniți eventual când combateți și în regim de show TV.”

Actul II – ICCJ scrie, instanțele aplică: „Fă și prevenire, și combatere, altfel 12,5% rămâne poveste”

Curtea de Apel București a făcut ceea ce sistemul știe cel mai bine: a ridicat din umeri și a arătat cu degetul spre Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret:

  • a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (3) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017,
  • în interpretarea dată prin Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți.

Adică problema mare nu e la București – e la Decizia nr. 60/2024, care spune că majorarea de 12,5% se acordă doar celor care:

„desfășoară atât activități de prevenire, cât și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu”.

Cu alte cuvinte:

  • dacă previi corupția – nu e de ajuns;
  • dacă o și combati – poate, discutăm;
  • dacă doar îți faci treaba zilnic să nu se transforme unitatea în bazar – ghinion salarial.

Curtea Constituțională este chemată să se uite dacă această interpretare nu calcă în picioare articole grele din Constituție:

  • art. 1 alin. (4) și (5) – separația puterilor în stat și obligația de a respecta Constituția și legile;
  • art. 20 – tratatele internaționale privind drepturile omului;
  • art. 41 – dreptul la muncă și la protecția socială a muncii;
  • art. 126 alin. (3) – rolul Înaltei Curți de a asigura interpretarea unitară a legii, nu reinterpretarea bonusurilor până dispar.

Pe românește: se întreabă dacă nu cumva Înalta Curte a făcut din pix ceea ce Parlamentul n-a îndrăznit să scrie chiar atât de „restrictiv”.

Actul III – „Judecăm acum, vedem mai târziu ce zice Constituția”

Sindicatul „Diamantul” a încercat logica simplă:

„Haideți să suspendăm judecata până când Curtea Constituțională spune dacă norma, în interpretarea dată de Înalta Curte, e sau nu constituțională.”

Răspunsul instanței:

  • Cererea de suspendare – respinsă,
  • recursul – judecat până la capăt,
  • recursul IPJ Teleorman – admis,
  • acțiunea polițiștilor – respinsă ca neîntemeiată pentru perioada de după 11 septembrie 2021, adică exact perioada pentru care Tribunalul Teleorman le dăduse câștig de cauză.

Explicația cinică:
„Cât timp Decizia nr. 60/2024 produce efecte, noi, instanțele, suntem obligate să o aplicăm. Nu contează că e contestată la Curtea Constituțională, important e să respingem acum. Pentru rest există reviste de specialitate și seminarii.”

Actul IV – Dacă CCR bagă bisturiul, se deschide din nou dosarul

Aici intră în scenă partea de drept procesual civil pentru cunoscători – și pentru cei care își numără banii lipsă din fluturaș:

Dacă Curtea Constituțională va admite excepția de neconstituționalitate, Sindicatul „Diamantul” anunță clar planul:

  • va formula cerere de revizuire a hotărârii Curții de Apel,
  • în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 Cod procedură civilă,
  • în termen de 3 luni de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, conform art. 511 alin. (3) C. proc. civ.

Ce înseamnă asta, tradus din juridică în română:

O hotărâre definitivă, ca aceea a Curții de Apel București, poate fi rejudecată dacă, după pronunțarea ei, Curtea Constituțională declară neconstituțională chiar norma folosită ca să te lase fără bani.

La rejudecare, instanța nu va mai putea aplica interpretarea restrictivă din Decizia nr. 60/2024. Adică nu va mai putea spune cu nonșalanță: „faci doar prevenire? nu-ți dăm 12,5%, îți dăm 0% și un zâmbet amar.”

Actul V – A fost odată ca niciodată: curți de apel care mai și recunoșteau muncă

Înainte de Decizia nr. 60/2024, lumea nu era perfectă, dar măcar câteva Curți de Apel mai vedeau logica elementară:

  • Cluj, Constanța, Iași, Bacău – printre instanțele care recunoșteau majorarea de 12,5% și polițiștilor care făceau doar prevenire a corupției.

Adică, în acele vremuri aproape mitice:

  • dacă tu, polițist, preveneai corupția,
  • instanța spunea: „da, pentru asta e tocmai majorarea de anticorupție, ia 12,5% și vezi-ți de treabă.”

Acum, după interpretarea restrictivă, mesajul oficial este:

  • „Nu e de ajuns să nu se fure; trebuie să și prinzi hoțul personal, cu camera pe tine și cu proces-verbal în mână, altfel nouă nu ne iese la procent.”

Dacă CCR admite excepția, discuția se întoarce în acel punct de normalitate:

  • reclamanții au șanse reale să obțină câștig de cauză,
  • iar sumele datorate vor fi mai mari, pentru că:
    • perioada pentru care se datorează majorarea continuă să curgă,
    • sumele se actualizează cu inflația,
    • și poartă dobândă legală penalizatoare până la plata efectivă.

Pe scurt: dacă acum li se refuză cu eleganță 12,5%, mai târziu statul riscă să plătească majorare + inflație + dobândă penalizatoare. Excelentă strategie bugetară.

Actul VI – Final de episod: așteptăm Curtea Constituțională

În acest episod:

  • IPJ Teleorman – recurs admis,
  • cei 13 polițiști – trimiși acasă cu „definitivă” în brațe,
  • Curtea de Apel București – spală pe mâini, invocând Decizia nr. 60/2024,
  • Curtea Constituțională – urmează să decidă dacă interpretarea care îngustează brutal dreptul la majorare e compatibilă cu art. 1, art. 20, art. 41 și art. 126 din Constituție.

Sindicatul Profesional al Polițiștilor „Diamantul” anunță că:

  • va face public termenul stabilit la Curtea Constituțională,
  • și va reveni cu detalii după motivarea hotărârii.

Până atunci, în România, lecția de dreptul muncii pentru polițiștii anticorupție sună cam așa:

„Preveniți corupția, combateți-o, scrieți rapoarte, munciți în plus. De 12,5% vorbim după ce se pronunță CCR, după ce cerem revizuire, după ce trec ani, după ce se calculează inflația și dobânda penalizatoare. Până atunci, anticorupție pro bono.” (Cristina T.).

Sursă: S.P.R. „Diamantul” (Sindicatul Profesional al Polițiștilor „Diamantul”).

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv10 ore ago

Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN

Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul...
Exclusiv11 ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații

Dacă în Episodul 2  (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam,...
Exclusiv11 ore ago

M.A.I. – 12,5% anticorupție – marea majorare care se acordă doar în teorie și se taie la practică

Cum a ajuns Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți să fie palma financiară peste fața celor care previn corupția, dar...
Exclusiv11 ore ago

Polițist la facultate: ai uitat de concediu în anul I? Nu-i nimic, vine MAI cu scutirea!

Studenți pe șest, cu bocancul în bibliotecă Sindicatul Europol a întrebat, politicos și la obiect, Ministerul Afacerilor Interne: „Ce facem...
Exclusiv11 ore ago

Guvernarea prin FARAise: România, vândută la Washington și taxată la ghișeu

În timp ce românului i se predică austeritate de la tribuna Parlamentului, în birourile de la București și în firmele...
Exclusivo zi ago

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
Exclusivo zi ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Exclusivo zi ago

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
Exclusivo zi ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume

Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Exclusivo zi ago

Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic

Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
Exclusivo zi ago

„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu

„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră

În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)

Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
Exclusiv2 zile ago

IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”

Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
Exclusiv2 zile ago

ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe

Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv