Institutul Medico-Militar (IMM) s-a aflat în prima linie a luptei cu pandemia, continuând să-și îndeplinească misiunea pe acest front.

În toată această perioadă pandemică, studenţii militari, la fel ca predecesorii lor, şi-au arătat disponibilitatea de a fi acolo unde este nevoie de ei, fiind pregătiți să facă față, cu succes, oricărei situaţii de criză cu care se confruntă omenirea.

La debutul pandemiei, când a fost instituită starea de urgenţă, oficial, a fost solicitată participarea studenţilor la acţiuni de voluntariat, în limita competenţelor fiecăruia. Au fost alături de DSP Bucureşti, în call center, unde lucrau în ture de zi şi de noapte, chiar dacă se aflau în sesiune.

Trecuseră în sistem online, unii au plecat acasă, în provincie, iar alţii au rămas în Bucureşti. Pentru modul în care s-au achitat de sarcini, ulterior au fost premiaţi de şeful Direcţiei medicale a MApN, cu Emblema de Onoare a Medicinei Militare, spune comandantul.

În toamna lui 2020, la debutul valului al II-lea, au fost constituite echipe de intervenţie medicală pentru sprijinirea medicilor din secţiile ATI. Au fost selectaţi studenţi din anii clinici, terminali, pregătiţi pentru a putea să intre ca element de sprijin în aceste unităţi medicale.

După apariția vaccinului anti-Covid, la solicitarea ministrului apărării naţionale, studenţi ai IMM au participat la maratoanele vaccinării, primind aprecieri din partea tuturor celor implicaţi.

În martie 2020, erau un pic speriaţi, ca noi toţi de altfel, dar nu s-au gândit nicio clipă să facă un pas în spate. În viaţă, orice experienţă de acest gen constituie o lecţie învăţată, iar astfel de momente au rolul de a te căli şi a te pregăti pentru viitoarele provocări ale carierei, continuă colonelul Tudosie.

Acesta consideră că instituţia pe care o conduce este una de tradiţie, iar, fără medicină militară, nicio armată din lume nu poate exista. IMM este instituţia care generează aceste resurse pentru sistemul militar, în domeniul pregătirii medicale militare, încheie interlocutorul.

Studenta plutonier-major Elena Arsene este în anul al IV-lea, la Facultatea de Medicină Generală. În liceu, şi-a stabilit ca ţintă medicina, dar nu neapărat cea militară. Planificarea viitorului a suferit modificări atunci când mai mulţi colegi din ani terminali au fost admişi la IMM.

M-am întâlnit cu mulţi dintre ei, iar, când mi-au vorbit despre mediul în care intraseră, năzuinţele mele s-au regăsit imediat în imaginea creionată pe bazele spuselor lor. Cred că momentul decisiv a fost acela în care am aflat de la ei că există un respect impus pentru reguli, dar, totodată, prin ceea ce faci, poţi atrage acelaşi respect din partea celorlalţi, spune studenta.

Impactul cu mediul militar nu a fost unul abrupt, explicându-i-se, mai întâi ce înseamnă un regulament militar, cum trebuie îndeplinit un ordin al superiorului. Cu fiecare zi trecută, a observat că relaţia cu colegii de serie devine una în care interacţiunile sunt dominate de spirit de echipă şi coeziune, dincolo de ceea ce trăise până atunci în viaţa civilă.

Când ne pregătim toţi pentru examene, când mergem în anumite stagii, nu se stârnesc competiţii artificiale între noi, ne susţinem reciproc, ne sprijinim. Pandemia ne-a adus şi mai aproape unul de altul, chiar dacă a fost o perioadă dificilă.

Chiar dacă nu am luat parte fizic la cursurile tematice, am stat în cămin fiind permanent în contact unii cu ceilalţi. Această pandemie a dorit parcă să ne transmită că trebuie să ne bucurăm la maximum de timpul petrecut în compania oamenilor, continuă studenta.

După cei şase ani de institut, îşi doreşte să îmbrăţişeze specializarea cardiologie, propunându-şi de pe-acum participarea într-o misiune internaţională.

Actuala sesiune de examene reprezintă o perioadă motivantă şi ofertantă, cunoştinţele acumulate nefiind altceva decât doze zilnice de energie, atât de necesare continuării drumului împlinirii educaţionale.

Acum avem şansa să descoperim frumuseţile medicinei, pentru că ni se înfăţişează, treptat, specializările pentru care putem opta, şi astfel studiem ramura medicală în toată splendoarea ei, încheie Arsene.

Maria Ilie, studentă în anul I tot la Medicină Generală, a păşit în acest mediu convinsă că medicina militară îmbină perfect empatia cu disciplina şi rigorile medicinei, atribute regăsite din plin la IMM.

A ratat admiterea la un colegiu militar, dar pasiunea pentru medicină moştenită din familie i-a purtat paşii universitari într-un domeniu la care a visat continuu în cei patru ani de liceu.

Convingerea cu care îmi vorbeşte de relaţiile interumane extrem de solide legate în acest mediu îmi confirmă că viitorul medic militar va avea parte, într-adevăr, de respectul semenilor pe care îi va trata de pe o poziţie a cărei consolidare începe încă de pe acum, de pe băncile facultăţii.

În medicină, protocoalele trebuie respectate cu sfinţenie, iar aici, în mediul militar, învăţăm, înainte de toate, cât de importantă este respectarea regulilor. În plus, atunci când ai respect pentru cel de lângă tine, simţi că răsplata este pe măsură. Evident, poţi judeca şi critic, dar nu de pe poziţii de frondă, spune studenta.

Deocamdată, fiind în an preclinic, nu are imaginea totală a specializării pe care ar vrea să o urmeze, dar spune că i-ar plăcea medicina internă. Chiar dacă perioada pandemică a adus mult stres şi incertitudine, a simţit aproape sprijinul colegilor alături de care s-a aflat în cămin.

Fratele meu este student la Drept, iar, atunci când mă întreabă despre mediul militar, încerc să îl conving că se poate supraspecializa şi îmi poate urma exemplul. Recent, a făcut un stagiu de practică la Parchetul Militar şi mi-a spus că este foarte încântat de mediul plăcut de lucru de acolo, a încheiat Ilie.

Studentul sublocotenent Ștefan Politic este în an terminal la Facultatea de Medicină Generală. În liceu, impulsionat de leadershipul familial impus de profesia teologică a tatălui său, avea zile în care se visa ba viitor infanterist, ba viitor student la medicină. În final, la IMM a îmbinat ambele aspirații.

La primul contact cu mediul medico-militar a construit un model inițial de expectativă emoțională, iar, după două săptămâni petrecute alături de colegi, a ieșit din carapacea defensivă autoimpusă, convins fiind că alegerea a fost cea corectă.

M-am adaptat și încerc continuu să mă perfecționez. Aici, mai pregnant decât oriunde, se construiește sentimentul solid de apartenență la grup, spune studentul. 2022 este un an solicitant, urmează examenul de rezidențiat, iar specializarea aleasă este chirurgie ortopedică.

Este conștient că pandemia a schimbat modul în care trebuie abordate problemele urgente de sănătate publică.

Pandemii au mai existat, vor mai fi, dar nu putem decât să învățăm din greșeli și să nu le mai repetăm. Noi ne-am legat de țară, prin jurământ, și vom fi la datorie, acolo unde este nevoie de noi.

După șase ani petrecuți aici, despărțirea de acest loc va fi grea, dar viața ne oferă şi astfel de momente, nu putem rămâne blocați în amintiri.

Acestea nu se vor pierde, iar, pentru mine, practica pe care am făcut-o în teren, la unitatea militară unde am fost repartizat, reprezintă, poate, momentul de maximă intensitate al perioadei studențești, a încheiat Politic. (Liviu Anghel).