Administratie
Comandantul Institutului Medico-Militar, colonel Mihail-Silviu Tudosie, spune că instituţia, cu o tradiţie de peste 100 de ani, instruieşte şi formează tineri medici militari care, ulterior, vor asigura resursa umană necesară dezvoltării sistemului sanitar militar

Institutul Medico-Militar (IMM) s-a aflat în prima linie a luptei cu pandemia, continuând să-și îndeplinească misiunea pe acest front.
În toată această perioadă pandemică, studenţii militari, la fel ca predecesorii lor, şi-au arătat disponibilitatea de a fi acolo unde este nevoie de ei, fiind pregătiți să facă față, cu succes, oricărei situaţii de criză cu care se confruntă omenirea.
La debutul pandemiei, când a fost instituită starea de urgenţă, oficial, a fost solicitată participarea studenţilor la acţiuni de voluntariat, în limita competenţelor fiecăruia. Au fost alături de DSP Bucureşti, în call center, unde lucrau în ture de zi şi de noapte, chiar dacă se aflau în sesiune.
Trecuseră în sistem online, unii au plecat acasă, în provincie, iar alţii au rămas în Bucureşti. Pentru modul în care s-au achitat de sarcini, ulterior au fost premiaţi de şeful Direcţiei medicale a MApN, cu Emblema de Onoare a Medicinei Militare, spune comandantul.
În toamna lui 2020, la debutul valului al II-lea, au fost constituite echipe de intervenţie medicală pentru sprijinirea medicilor din secţiile ATI. Au fost selectaţi studenţi din anii clinici, terminali, pregătiţi pentru a putea să intre ca element de sprijin în aceste unităţi medicale.
Colonel Mihail-Silviu Tudosie.
După apariția vaccinului anti-Covid, la solicitarea ministrului apărării naţionale, studenţi ai IMM au participat la maratoanele vaccinării, primind aprecieri din partea tuturor celor implicaţi.
În martie 2020, erau un pic speriaţi, ca noi toţi de altfel, dar nu s-au gândit nicio clipă să facă un pas în spate. În viaţă, orice experienţă de acest gen constituie o lecţie învăţată, iar astfel de momente au rolul de a te căli şi a te pregăti pentru viitoarele provocări ale carierei, continuă colonelul Tudosie.
Acesta consideră că instituţia pe care o conduce este una de tradiţie, iar, fără medicină militară, nicio armată din lume nu poate exista. IMM este instituţia care generează aceste resurse pentru sistemul militar, în domeniul pregătirii medicale militare, încheie interlocutorul.
Studenta plutonier-major Elena Arsene este în anul al IV-lea, la Facultatea de Medicină Generală. În liceu, şi-a stabilit ca ţintă medicina, dar nu neapărat cea militară. Planificarea viitorului a suferit modificări atunci când mai mulţi colegi din ani terminali au fost admişi la IMM.
M-am întâlnit cu mulţi dintre ei, iar, când mi-au vorbit despre mediul în care intraseră, năzuinţele mele s-au regăsit imediat în imaginea creionată pe bazele spuselor lor. Cred că momentul decisiv a fost acela în care am aflat de la ei că există un respect impus pentru reguli, dar, totodată, prin ceea ce faci, poţi atrage acelaşi respect din partea celorlalţi, spune studenta.
Impactul cu mediul militar nu a fost unul abrupt, explicându-i-se, mai întâi ce înseamnă un regulament militar, cum trebuie îndeplinit un ordin al superiorului. Cu fiecare zi trecută, a observat că relaţia cu colegii de serie devine una în care interacţiunile sunt dominate de spirit de echipă şi coeziune, dincolo de ceea ce trăise până atunci în viaţa civilă.
Studenta plutonier-major Elena Arsene,
Când ne pregătim toţi pentru examene, când mergem în anumite stagii, nu se stârnesc competiţii artificiale între noi, ne susţinem reciproc, ne sprijinim. Pandemia ne-a adus şi mai aproape unul de altul, chiar dacă a fost o perioadă dificilă.
Chiar dacă nu am luat parte fizic la cursurile tematice, am stat în cămin fiind permanent în contact unii cu ceilalţi. Această pandemie a dorit parcă să ne transmită că trebuie să ne bucurăm la maximum de timpul petrecut în compania oamenilor, continuă studenta.
După cei şase ani de institut, îşi doreşte să îmbrăţişeze specializarea cardiologie, propunându-şi de pe-acum participarea într-o misiune internaţională.
Actuala sesiune de examene reprezintă o perioadă motivantă şi ofertantă, cunoştinţele acumulate nefiind altceva decât doze zilnice de energie, atât de necesare continuării drumului împlinirii educaţionale.
Acum avem şansa să descoperim frumuseţile medicinei, pentru că ni se înfăţişează, treptat, specializările pentru care putem opta, şi astfel studiem ramura medicală în toată splendoarea ei, încheie Arsene.
Maria Ilie, studentă în anul I tot la Medicină Generală, a păşit în acest mediu convinsă că medicina militară îmbină perfect empatia cu disciplina şi rigorile medicinei, atribute regăsite din plin la IMM.
A ratat admiterea la un colegiu militar, dar pasiunea pentru medicină moştenită din familie i-a purtat paşii universitari într-un domeniu la care a visat continuu în cei patru ani de liceu.
Convingerea cu care îmi vorbeşte de relaţiile interumane extrem de solide legate în acest mediu îmi confirmă că viitorul medic militar va avea parte, într-adevăr, de respectul semenilor pe care îi va trata de pe o poziţie a cărei consolidare începe încă de pe acum, de pe băncile facultăţii.
Studenta Maria Ilie.
În medicină, protocoalele trebuie respectate cu sfinţenie, iar aici, în mediul militar, învăţăm, înainte de toate, cât de importantă este respectarea regulilor. În plus, atunci când ai respect pentru cel de lângă tine, simţi că răsplata este pe măsură. Evident, poţi judeca şi critic, dar nu de pe poziţii de frondă, spune studenta.
Deocamdată, fiind în an preclinic, nu are imaginea totală a specializării pe care ar vrea să o urmeze, dar spune că i-ar plăcea medicina internă. Chiar dacă perioada pandemică a adus mult stres şi incertitudine, a simţit aproape sprijinul colegilor alături de care s-a aflat în cămin.
Fratele meu este student la Drept, iar, atunci când mă întreabă despre mediul militar, încerc să îl conving că se poate supraspecializa şi îmi poate urma exemplul. Recent, a făcut un stagiu de practică la Parchetul Militar şi mi-a spus că este foarte încântat de mediul plăcut de lucru de acolo, a încheiat Ilie.
Studentul sublocotenent Ștefan Politic este în an terminal la Facultatea de Medicină Generală. În liceu, impulsionat de leadershipul familial impus de profesia teologică a tatălui său, avea zile în care se visa ba viitor infanterist, ba viitor student la medicină. În final, la IMM a îmbinat ambele aspirații.
La primul contact cu mediul medico-militar a construit un model inițial de expectativă emoțională, iar, după două săptămâni petrecute alături de colegi, a ieșit din carapacea defensivă autoimpusă, convins fiind că alegerea a fost cea corectă.
Studentul sublocotenent Ștefan Politic.
M-am adaptat și încerc continuu să mă perfecționez. Aici, mai pregnant decât oriunde, se construiește sentimentul solid de apartenență la grup, spune studentul. 2022 este un an solicitant, urmează examenul de rezidențiat, iar specializarea aleasă este chirurgie ortopedică.
Este conștient că pandemia a schimbat modul în care trebuie abordate problemele urgente de sănătate publică.
Pandemii au mai existat, vor mai fi, dar nu putem decât să învățăm din greșeli și să nu le mai repetăm. Noi ne-am legat de țară, prin jurământ, și vom fi la datorie, acolo unde este nevoie de noi.
După șase ani petrecuți aici, despărțirea de acest loc va fi grea, dar viața ne oferă şi astfel de momente, nu putem rămâne blocați în amintiri.
Acestea nu se vor pierde, iar, pentru mine, practica pe care am făcut-o în teren, la unitatea militară unde am fost repartizat, reprezintă, poate, momentul de maximă intensitate al perioadei studențești, a încheiat Politic. (Liviu Anghel).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 7 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare