Administratie
Comandantul Institutului Medico-Militar, colonel Mihail-Silviu Tudosie, spune că instituţia, cu o tradiţie de peste 100 de ani, instruieşte şi formează tineri medici militari care, ulterior, vor asigura resursa umană necesară dezvoltării sistemului sanitar militar
Institutul Medico-Militar (IMM) s-a aflat în prima linie a luptei cu pandemia, continuând să-și îndeplinească misiunea pe acest front.
În toată această perioadă pandemică, studenţii militari, la fel ca predecesorii lor, şi-au arătat disponibilitatea de a fi acolo unde este nevoie de ei, fiind pregătiți să facă față, cu succes, oricărei situaţii de criză cu care se confruntă omenirea.
La debutul pandemiei, când a fost instituită starea de urgenţă, oficial, a fost solicitată participarea studenţilor la acţiuni de voluntariat, în limita competenţelor fiecăruia. Au fost alături de DSP Bucureşti, în call center, unde lucrau în ture de zi şi de noapte, chiar dacă se aflau în sesiune.
Trecuseră în sistem online, unii au plecat acasă, în provincie, iar alţii au rămas în Bucureşti. Pentru modul în care s-au achitat de sarcini, ulterior au fost premiaţi de şeful Direcţiei medicale a MApN, cu Emblema de Onoare a Medicinei Militare, spune comandantul.
În toamna lui 2020, la debutul valului al II-lea, au fost constituite echipe de intervenţie medicală pentru sprijinirea medicilor din secţiile ATI. Au fost selectaţi studenţi din anii clinici, terminali, pregătiţi pentru a putea să intre ca element de sprijin în aceste unităţi medicale.

Colonel Mihail-Silviu Tudosie.
După apariția vaccinului anti-Covid, la solicitarea ministrului apărării naţionale, studenţi ai IMM au participat la maratoanele vaccinării, primind aprecieri din partea tuturor celor implicaţi.
În martie 2020, erau un pic speriaţi, ca noi toţi de altfel, dar nu s-au gândit nicio clipă să facă un pas în spate. În viaţă, orice experienţă de acest gen constituie o lecţie învăţată, iar astfel de momente au rolul de a te căli şi a te pregăti pentru viitoarele provocări ale carierei, continuă colonelul Tudosie.
Acesta consideră că instituţia pe care o conduce este una de tradiţie, iar, fără medicină militară, nicio armată din lume nu poate exista. IMM este instituţia care generează aceste resurse pentru sistemul militar, în domeniul pregătirii medicale militare, încheie interlocutorul.
Studenta plutonier-major Elena Arsene este în anul al IV-lea, la Facultatea de Medicină Generală. În liceu, şi-a stabilit ca ţintă medicina, dar nu neapărat cea militară. Planificarea viitorului a suferit modificări atunci când mai mulţi colegi din ani terminali au fost admişi la IMM.
M-am întâlnit cu mulţi dintre ei, iar, când mi-au vorbit despre mediul în care intraseră, năzuinţele mele s-au regăsit imediat în imaginea creionată pe bazele spuselor lor. Cred că momentul decisiv a fost acela în care am aflat de la ei că există un respect impus pentru reguli, dar, totodată, prin ceea ce faci, poţi atrage acelaşi respect din partea celorlalţi, spune studenta.
Impactul cu mediul militar nu a fost unul abrupt, explicându-i-se, mai întâi ce înseamnă un regulament militar, cum trebuie îndeplinit un ordin al superiorului. Cu fiecare zi trecută, a observat că relaţia cu colegii de serie devine una în care interacţiunile sunt dominate de spirit de echipă şi coeziune, dincolo de ceea ce trăise până atunci în viaţa civilă.

Studenta plutonier-major Elena Arsene,
Când ne pregătim toţi pentru examene, când mergem în anumite stagii, nu se stârnesc competiţii artificiale între noi, ne susţinem reciproc, ne sprijinim. Pandemia ne-a adus şi mai aproape unul de altul, chiar dacă a fost o perioadă dificilă.
Chiar dacă nu am luat parte fizic la cursurile tematice, am stat în cămin fiind permanent în contact unii cu ceilalţi. Această pandemie a dorit parcă să ne transmită că trebuie să ne bucurăm la maximum de timpul petrecut în compania oamenilor, continuă studenta.
După cei şase ani de institut, îşi doreşte să îmbrăţişeze specializarea cardiologie, propunându-şi de pe-acum participarea într-o misiune internaţională.
Actuala sesiune de examene reprezintă o perioadă motivantă şi ofertantă, cunoştinţele acumulate nefiind altceva decât doze zilnice de energie, atât de necesare continuării drumului împlinirii educaţionale.
Acum avem şansa să descoperim frumuseţile medicinei, pentru că ni se înfăţişează, treptat, specializările pentru care putem opta, şi astfel studiem ramura medicală în toată splendoarea ei, încheie Arsene.
Maria Ilie, studentă în anul I tot la Medicină Generală, a păşit în acest mediu convinsă că medicina militară îmbină perfect empatia cu disciplina şi rigorile medicinei, atribute regăsite din plin la IMM.
A ratat admiterea la un colegiu militar, dar pasiunea pentru medicină moştenită din familie i-a purtat paşii universitari într-un domeniu la care a visat continuu în cei patru ani de liceu.
Convingerea cu care îmi vorbeşte de relaţiile interumane extrem de solide legate în acest mediu îmi confirmă că viitorul medic militar va avea parte, într-adevăr, de respectul semenilor pe care îi va trata de pe o poziţie a cărei consolidare începe încă de pe acum, de pe băncile facultăţii.

Studenta Maria Ilie.
În medicină, protocoalele trebuie respectate cu sfinţenie, iar aici, în mediul militar, învăţăm, înainte de toate, cât de importantă este respectarea regulilor. În plus, atunci când ai respect pentru cel de lângă tine, simţi că răsplata este pe măsură. Evident, poţi judeca şi critic, dar nu de pe poziţii de frondă, spune studenta.
Deocamdată, fiind în an preclinic, nu are imaginea totală a specializării pe care ar vrea să o urmeze, dar spune că i-ar plăcea medicina internă. Chiar dacă perioada pandemică a adus mult stres şi incertitudine, a simţit aproape sprijinul colegilor alături de care s-a aflat în cămin.
Fratele meu este student la Drept, iar, atunci când mă întreabă despre mediul militar, încerc să îl conving că se poate supraspecializa şi îmi poate urma exemplul. Recent, a făcut un stagiu de practică la Parchetul Militar şi mi-a spus că este foarte încântat de mediul plăcut de lucru de acolo, a încheiat Ilie.
Studentul sublocotenent Ștefan Politic este în an terminal la Facultatea de Medicină Generală. În liceu, impulsionat de leadershipul familial impus de profesia teologică a tatălui său, avea zile în care se visa ba viitor infanterist, ba viitor student la medicină. În final, la IMM a îmbinat ambele aspirații.
La primul contact cu mediul medico-militar a construit un model inițial de expectativă emoțională, iar, după două săptămâni petrecute alături de colegi, a ieșit din carapacea defensivă autoimpusă, convins fiind că alegerea a fost cea corectă.

Studentul sublocotenent Ștefan Politic.
M-am adaptat și încerc continuu să mă perfecționez. Aici, mai pregnant decât oriunde, se construiește sentimentul solid de apartenență la grup, spune studentul. 2022 este un an solicitant, urmează examenul de rezidențiat, iar specializarea aleasă este chirurgie ortopedică.
Este conștient că pandemia a schimbat modul în care trebuie abordate problemele urgente de sănătate publică.
Pandemii au mai existat, vor mai fi, dar nu putem decât să învățăm din greșeli și să nu le mai repetăm. Noi ne-am legat de țară, prin jurământ, și vom fi la datorie, acolo unde este nevoie de noi.
După șase ani petrecuți aici, despărțirea de acest loc va fi grea, dar viața ne oferă şi astfel de momente, nu putem rămâne blocați în amintiri.
Acestea nu se vor pierde, iar, pentru mine, practica pe care am făcut-o în teren, la unitatea militară unde am fost repartizat, reprezintă, poate, momentul de maximă intensitate al perioadei studențești, a încheiat Politic. (Liviu Anghel).
Administratie
Reforma sănătății prin PNRR: Noi investiții masive în spitale sigure, digitalizare și îngrijirea nou-născuților
Ministerul Sănătății accelerează procesul de modernizare a infrastructurii medicale din România, raportând progrese semnificative în implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 13–17 iulie 2026, au fost semnate noi acte adiționale care deblochează fonduri esențiale pentru siguranța pacienților și eficiența actului medical.
Conform unui raport de activitate publicat de Ministerul Sănătății, investițiile din ultima săptămână vizează piloni critici ai sistemului public, de la combaterea infecțiilor intraspitalicești până la extinderea serviciilor medicale în mediul rural. Unul dintre proiectele de anvergură se desfășoară la Spitalul Municipal Sighetu Marmației, unde o investiție de peste 32,9 milioane lei este dedicată reducerii riscului de infecții nosocomiale. Din această sumă, peste 26,7 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă prin PNRR, obiectivul fiind crearea unor condiții de spitalizare la standarde europene.
Servicii medicale de proximitate și sprijin pentru comunitățile vulnerabile
O altă direcție prioritară a Ministerului Sănătății vizează reducerea decalajelor dintre mediul urban și cel rural prin dezvoltarea Centrelor Comunitare Integrate. Sursa citată precizează că au fost actualizate contractele pentru unități medicale din localități precum Tutova și Ferești (Vaslui), Susani (Vâlcea), Dulcești (Neamț) și Frasin (Suceava).
Aceste centre sunt concepute să aducă prevenția și asistența medicală primară mai aproape de cetățeni, eliminând barierele geografice care împiedicau accesul rapid la tratament. „Aceste investiții înseamnă acces mai ușor la servicii medicale și sprijin pentru oamenii care au nevoie de un sistem de sănătate mai aproape de casa lor”, subliniază reprezentanții instituției.
Investiții vitale pentru micii pacienți: Modernizarea secțiilor de terapie intensivă neonatală
Sănătatea nou-născuților aflați în stare critică beneficiază de o atenție specială în actualul calendar de finanțare. Proiecte în valoare de peste 39 milioane lei sunt în plină desfășurare pentru extinderea și modernizarea compartimentelor de terapie intensivă neonatală.
Printre beneficiarii acestor fonduri se numără Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor și unități medicale din județul Brașov, unde se dezvoltă conceptul „Terapie intensivă neonatală – Împreună cu părinții”. Aceste inițiative nu vizează doar dotarea cu echipamente de ultimă generație, ci și crearea unui mediu care să permită implicarea familiei în procesul de recuperare a celor mai mici pacienți.
Tehnologia în slujba omului: Digitalizarea infrastructurii spitalicești la nivel național
Ultima componentă a actualizărilor recente vizează transformarea digitală a marilor spitale din țară. Ministerul Sănătății a confirmat continuarea investițiilor în sisteme informatice performante la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași, Spitalul Clinic Filantropia și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara.
Eforturile de digitalizare se extind și către spitalele din Baia Mare, Medgidia, Vișeu de Sus și Călărași. Obiectivul final al acestor investiții este eficientizarea fluxurilor medicale și reducerea birocrației, astfel încât personalul medical să poată aloca mai mult timp îngrijirii directe a pacienților. În viziunea Ministerului Sănătății, PNRR trebuie să înceteze să fie doar o listă de cifre și să devină o realitate palpabilă, resimțită de fiecare cetățean care trece pragul unui spital.
Administratie
Gastronomia bihoreană cucerește Europa: „Loște cu curechi” în cursa pentru statutul de specialitate tradițională garantată
Patrimoniul culinar al României face un pas decisiv către recunoașterea internațională. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat oficial transmiterea către Comisia Europeană a dosarului pentru produsul „Loște cu curechi de Bihor”, în vederea obținerii prestigiosului sistem de calitate Specialitate Tradițională Garantată (STG).
Conform datelor furnizate de MADR, demersul a fost inițiat și documentat de către Asociația Agenția de Management al Destinației Bihor. Acest preparat emblematic pentru regiunea Transilvaniei își propune să devină un ambasador al tradițiilor locale, oferind protecție juridică și promovare europeană unei rețete care a supraviețuit probei timpului. Denumirea „Loște cu curechi” reunește termeni regionali specifici județului Bihor, desemnând faimoșii tăieței lați amestecați cu varză călită.
Esența tradiției rurale din Bihor: Simplitatea ingredientelor locale transformată în deliciu european
Secretul acestui preparat, care a fascinat generații întregi în gospodăriile bihorene, rezidă în onestitatea ingredientelor și în tehnica de preparare manuală. Potrivit sursei citate, „Loște cu curechi de Bihor” este definit prin simbioza perfectă dintre tăiețeii preparați manual din făină, apă, ouă și sare, și varza (curechiul) călită cu grijă în ulei de floarea-soarelui, asezonată cu piper și zahăr.
Procesul tehnologic respectă cu sfințenie pașii transmiși din bătrâni: aluatul este întins, zvântat și tăiat în fâșii late, oferind o textură inconfundabilă care, după fierbere, se omogenizează perfect cu varza călită. Rezultatul este un preparat cald, caracterizat printr-un echilibru gustativ specific, care reflectă identitatea gastronomică a nord-vestului țării.
Protejarea patrimoniului culinar național: Strategia României pentru promovarea valorilor autentice la nivel internațional
Înregistrarea acestui produs în sistemul european de calitate STG nu reprezintă doar o victorie simbolică, ci și un instrument economic și cultural esențial. Prin acest demers, Ministerul Agriculturii urmărește să protejeze metodele tradiționale de producție împotriva imitațiilor și să crească vizibilitatea produselor românești pe piața globală.
MADR subliniază că înregistrarea unui număr cât mai mare de astfel de specialități în sistemele europene este vitală pentru conservarea identității naționale. Odată cu recunoașterea de către Comisia Europeană, „Loște cu curechi de Bihor” va deveni un reper al excelenței culinare românești, demonstrând că rețetele simple din vatra satului pot sta cu mândrie alături de marile specialități ale gastronomiei mondiale.
Administratie
Mobilizare de urgență în Valea Doftanei: Virgiliu Nanu coordonează refacerea zonelor afectate de inundații
În fața distrugerilor provocate de fenomenele meteorologice extreme, administrația județeană Prahova a declanșat o intervenție rapidă pentru sprijinirea comunităților lovite de ape. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a mers astăzi personal în zonele afectate din Valea Doftanei pentru a evalua pagubele și a accelera măsurile de asistență.
Conform unei declarații transmise de Virgiliu Daniel Nanu, instituțiile județene sunt într-o stare de mobilizare totală. Deși natura nu poate fi controlată, liderul administrației a punctat că reacția autorităților trebuie să fie promptă și eficientă în sprijinul cetățenilor. „Nu putem opri ploile, dar putem interveni acolo unde oamenii au nevoie de ajutor”, a declarat Nanu, conform sursei citate, subliniind mandatul de intervenție imediată al Consiliului Județean.
Evaluare directă la fața locului: Prioritate absolută pentru infrastructura distrusă și familiile sinistrate
Vizita președintelui CJ Prahova în Valea Doftanei, efectuată alături de echipele de specialiști, a avut ca scop identificarea celor mai rapide soluții tehnice pentru refacerea drumurilor și a podurilor avariate. Dincolo de infrastructură, prioritatea declarată rămâne siguranța și sprijinirea familiilor care au avut de suferit în urma inundațiilor.
Virgiliu Daniel Nanu a asigurat locuitorii că autoritățile nu vor părăsi zona până când situația nu va fi complet remediată. „Prioritatea noastră este ca accesul să fie refăcut cât mai repede, iar comunitatea să primească sprijinul de care are nevoie. Consiliul Județean Prahova va fi prezent aici atât timp cât va fi nevoie”, a întărit oficialul, reconfirmând angajamentul pe termen lung al instituției pe care o conduce.
Parteneriat strategic pentru comunitate: Colaborarea dintre Consiliul Județean și Primăria Valea Doftanei
Eficiența intervenției de la Valea Doftanei este susținută de o coordonare strânsă între autoritățile locale și cele de la nivelul județului. În acest context, Virgiliu Daniel Nanu a evidențiat eforturile depuse de primarul Lucian Vileford, apreciind implicarea acestuia încă din primele momente ale declanșării crizei.
Concluzionând vizita din teren, președintele CJ Prahova a transmis un mesaj de pragmatism administrativ, subliniind că rezultatele concrete sunt singurele care contează pentru cetățeni. „În astfel de momente, vorbele ajută prea puțin. Contează intervenția rapidă, colaborarea dintre instituții și deciziile luate la fața locului”, a punctat Nanu, explicând necesitatea prezenței sale directe în punctele critice din Valea Doftanei.
-
Exclusivacum 3 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 3 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 2 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum o ziCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară



