Anchete
SITUAȚII CRITICE IN PENITENCIARE!?
Nu știm să răspundem la această intrebare, cu toate ca suntem asaltați cu fel de fel de intrebări, din toate părtile, dezvaluie FPP:
- Știți de ce s-au deschis camerele de comandă din 16 unități penitenciare și camera de coordonare a incidentelor critice din ANP ?
- Sunt informații că deținuții pregătesc ample revolte?
- Stiți daca dacă de fapt asta e un exercitiu mascat de verificare a comunicării dintre camerele de comandă din unități si camera de comandă din ANP ca urmare a razboiului ce se pregăteste la granița României?
- Se pensionează vre-un lot de șmecheri si trebuie să aibă ore suplimentare si rsld?
Acestea sunt doar unele dintre intrebările care ne sunt adresate zilnic de către angajații sistemului penitenciar.
Răspunsul nostru este unul cât se poate de clar:
NU, nu știm mai mult decât se scurge printre degete!
Nu există o comunicare reală intre ANP și sindicate in ceea ce privește situațiile sensibile care afectează starea de confort psihic a oamenilor, le modifică programul și le generează volum de muncă suplimentar.
Referitor la acest subiect știm doar că directorii de unități au primit ordinul de deschidere a camerelor de comandă pe whatsapp , cât și ordinul de retragere a punctelor de lucru exterioare, motivul putând fi oricare.
Am luat legătura cu câțiva directori pentru a ne lămuri:
” La momentul asta nu pre se știe mare lucru, așa ni s-a cerut, asteptăm indicații de la dg.”
Și intre timp camerele au fost inchise, deținutii lasați la muncă, iar după câteva zile s-a revenit la starea inițială, camerele de comandă deschise, puncte de lucru exterioare inchise.
In lipsa comunicării, ca să găsim răspunsuri pentru membrii noștri de sindicat, pentru că incepuse să fie planificati in camera de comandă și nimeni nu știa ce să le spună ce au de făcut ( stai si tu acolo si dacă te sună cineva de la ANP le spui câte cazuri de covid sunt in unitate) am inceput să gândim logic, raportându-ne la procedurile aprobate, specifice camerelor de comandă și ne-am uitat și in jurul nostru, la politica actuală de gestionare a situație covid și nu numai și am dedus:
- Conform manualelor de proceduri camerele de comandă se deschid pentru gestionarea unor situații critice in unitătile penitenciare , iar in acestea iși desfăsoară activitatea niște echipe speciale care au roluri clar definite.
- in eventualitatea declanșării razboiului penitenciarele isi continuă misiunea lor de custodiere a detinutilor, deci nu vor fi implicate in mod direct in razboi,
- conform declarațiilor oficialilor guvernului situația covid este una incurajatoare, se ia in calcul renunțarea la starea de alerta incepând cu 15 Martie 2022 ( Surse guvernamentale au declarat vineri, 11 februarie, că este analizată posibilitatea de a ridica starea de alertă instituită în urmă cu aproape 2 ani și prelungită de atunci, succesiv, în fiecare lună. În 15 februarie ar urma să se facă o analiză pentru a vedea de când se iau primele măsuri de relaxare, în condițiile în care de vinerea trecută numărul de cazuri scade constant. Renunțarea la starea de alertă este „luată în discuție, se analizează”, potrivit Digi24. Guvernul se uită la indicatori precum incidența, dar și cum evoluează boala în alte țări, în context internațional.În urmă cu două zile, premierul Nicolae Ciucă a declarat, la Antena 3, că după 15 februarie ar putea să fie ridicate anumite restricții, în funcție de evoluția pandemiei.„Nu vreau să mă antepronunț, am discutat cu domnul ministru Rafila și dânsul a spus că după 15 februarie, în funcție de datele pe care o să le avem atunci, vom putea să discutăm de măsurile care pot fi luate la nivelul guvernului”, a precizat premierul.La rândul său, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a declarat recent că este posibil ca la finalul lunii martie să revenim la normalitate.Dacă starea de alertă instituită la începutul pandemiei ar fi ridicată, atunci ar dispărea toate restricțiile existente. Altfel spus, masca de protecție ar putea să nu mai fie obligatorie. Prima dată, starea de alertă în România a fost instituită pe 15 mai 2020, la terminarea stării de urgență, iar de atunci a fost prelungită succesiv, în fiecare lună).
Neoficial știm:
- Prin rotație ofițerii sunt planificați in camerele de comandă din unitățile penitenciare, intr-un program de 12 singura misiune fiind aceea de a număra cazurile de covid din unitate și de la raporta la ANP atunci când sunt sunați,
- Prin rotație ofiteri din ANP sunt olanificati in camera privind gestionarea incidentelir critice din ANP aceștia având rolul să colecteze ” guvizii” din penitenciare,
- Tot prin rotație, zilnic, ofiteri din ANP merg in toate unitățile in toate penitenciarele unde sunt deschise camerele de comandă si verifică dacă materialele de protectie si igienizare sunt distribuire si folosite si dacă starea de curătenie este corespunzătoare.
- In paralel conducerea ANP si ce a unitătilor Penitenciare este olanificată zilnic la continuitate intr-un program de 12 ore, inclusiv in zilele de sâmbătă și duminică.
Fără să avem informații, dar analizând după gradul de desfăsurare al forțelor putem concluziona că sistemul penitenciar se află intr-o gravă situație de criză, nici măcar la revoltele din 2016 nu au fost deschise camerele de comandă și nu a fost mobilizată atâta resursă umană.
Să fie Coviduț asa de rău pe final de a băgat groaza in conducerea ANP, sau in spatele acestui demers fără precedent se află altceva?

Incă nu știm dar, analizând principiul managementului eficient deducem că:
- Conducerea ANP și conducerile penitenciarelor vor avea o remunerație deloc de neglijat generată de rsld-urile din zilele de sâmbătă și duminică ( e bataie pe aceste planificări) și plata orelor suplimentare,
- Foarte multi ofițeri sunt transformați in centralisti care au singura misiune de a număra ” guvizii” și de a-i raporta la ANP, in timp ce problemele reale au inceput să ne acapareze ( traficul de medicamente, substante interzise, telefoane , agresiuni intre detinuti, cresterea numărului de tentative de suicid etc) iar specialiștii, sunt blocați in astfel de preocupari, inclusiv psihologii, asistenții sociali, educatorii , ofiteri achizitii, logistică, medical etc.
Ofiterul pentru sănătate și securitare in muncă, de asta a auzit careva?
Nu cumva acesta ar trebui să aibă un rol important in această situatie si să fie sprijinit de către personalul medical și operativ?
Directorul adjunct pază a fost deturnat de la adevărata lui misiune si transfirnat in comandantul comandamentului anticovid, un fel de colonelul Gheorghită, blocat in activităti medicale, pazei fiindu- i amputa cel mai important pion si ne mirăm de ce au crescut evenimentele. La fel se intâmpla si in cazul ofiterilor specialiști care au fost inrolati in aceasta ” gravă situație de criză”.
O să urmarim cu interes si numărul de ore suplimentare si sumele de bani generate din acestea si rsld, in ce cuantum și in buzunarele cui intră, că există o presiune teribilă de a se reduce acestea , dar de la agenti, chiar și cu consecinta afectării siguranței personale și a siguranței deținerii pentru că smecheria e să le tii in pricendul de 3 % , iar dacă crești acum pentru ofiterii și conducerile implicate in ” mega criză guvid” , trebuie să compensezi de undeva și de unde o poți face?
Exact, de la agenti.
Nu ar strica ca la sfărșitul acestei ” lupte” să fie cuantificat raportul beneficii- cost, dezvaluie cei de la FPP! (Irinel I.).
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
Anchete
Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.
Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.
Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei
Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.
În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.
Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi
Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.
În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.
O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate
Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.
Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM
Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.
Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.
CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal
În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.
Decizia a fost adoptată în unanimitate.
Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.
O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.
Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 18 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 18 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



