Anchete
SITUAȚII CRITICE IN PENITENCIARE!?
Nu știm să răspundem la această intrebare, cu toate ca suntem asaltați cu fel de fel de intrebări, din toate părtile, dezvaluie FPP:
- Știți de ce s-au deschis camerele de comandă din 16 unități penitenciare și camera de coordonare a incidentelor critice din ANP ?
- Sunt informații că deținuții pregătesc ample revolte?
- Stiți daca dacă de fapt asta e un exercitiu mascat de verificare a comunicării dintre camerele de comandă din unități si camera de comandă din ANP ca urmare a razboiului ce se pregăteste la granița României?
- Se pensionează vre-un lot de șmecheri si trebuie să aibă ore suplimentare si rsld?
Acestea sunt doar unele dintre intrebările care ne sunt adresate zilnic de către angajații sistemului penitenciar.
Răspunsul nostru este unul cât se poate de clar:
NU, nu știm mai mult decât se scurge printre degete!
Nu există o comunicare reală intre ANP și sindicate in ceea ce privește situațiile sensibile care afectează starea de confort psihic a oamenilor, le modifică programul și le generează volum de muncă suplimentar.
Referitor la acest subiect știm doar că directorii de unități au primit ordinul de deschidere a camerelor de comandă pe whatsapp , cât și ordinul de retragere a punctelor de lucru exterioare, motivul putând fi oricare.
Am luat legătura cu câțiva directori pentru a ne lămuri:
” La momentul asta nu pre se știe mare lucru, așa ni s-a cerut, asteptăm indicații de la dg.”
Și intre timp camerele au fost inchise, deținutii lasați la muncă, iar după câteva zile s-a revenit la starea inițială, camerele de comandă deschise, puncte de lucru exterioare inchise.
In lipsa comunicării, ca să găsim răspunsuri pentru membrii noștri de sindicat, pentru că incepuse să fie planificati in camera de comandă și nimeni nu știa ce să le spună ce au de făcut ( stai si tu acolo si dacă te sună cineva de la ANP le spui câte cazuri de covid sunt in unitate) am inceput să gândim logic, raportându-ne la procedurile aprobate, specifice camerelor de comandă și ne-am uitat și in jurul nostru, la politica actuală de gestionare a situație covid și nu numai și am dedus:
- Conform manualelor de proceduri camerele de comandă se deschid pentru gestionarea unor situații critice in unitătile penitenciare , iar in acestea iși desfăsoară activitatea niște echipe speciale care au roluri clar definite.
- in eventualitatea declanșării razboiului penitenciarele isi continuă misiunea lor de custodiere a detinutilor, deci nu vor fi implicate in mod direct in razboi,
- conform declarațiilor oficialilor guvernului situația covid este una incurajatoare, se ia in calcul renunțarea la starea de alerta incepând cu 15 Martie 2022 ( Surse guvernamentale au declarat vineri, 11 februarie, că este analizată posibilitatea de a ridica starea de alertă instituită în urmă cu aproape 2 ani și prelungită de atunci, succesiv, în fiecare lună. În 15 februarie ar urma să se facă o analiză pentru a vedea de când se iau primele măsuri de relaxare, în condițiile în care de vinerea trecută numărul de cazuri scade constant. Renunțarea la starea de alertă este „luată în discuție, se analizează”, potrivit Digi24. Guvernul se uită la indicatori precum incidența, dar și cum evoluează boala în alte țări, în context internațional.În urmă cu două zile, premierul Nicolae Ciucă a declarat, la Antena 3, că după 15 februarie ar putea să fie ridicate anumite restricții, în funcție de evoluția pandemiei.„Nu vreau să mă antepronunț, am discutat cu domnul ministru Rafila și dânsul a spus că după 15 februarie, în funcție de datele pe care o să le avem atunci, vom putea să discutăm de măsurile care pot fi luate la nivelul guvernului”, a precizat premierul.La rândul său, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a declarat recent că este posibil ca la finalul lunii martie să revenim la normalitate.Dacă starea de alertă instituită la începutul pandemiei ar fi ridicată, atunci ar dispărea toate restricțiile existente. Altfel spus, masca de protecție ar putea să nu mai fie obligatorie. Prima dată, starea de alertă în România a fost instituită pe 15 mai 2020, la terminarea stării de urgență, iar de atunci a fost prelungită succesiv, în fiecare lună).
Neoficial știm:
- Prin rotație ofițerii sunt planificați in camerele de comandă din unitățile penitenciare, intr-un program de 12 singura misiune fiind aceea de a număra cazurile de covid din unitate și de la raporta la ANP atunci când sunt sunați,
- Prin rotație ofiteri din ANP sunt olanificati in camera privind gestionarea incidentelir critice din ANP aceștia având rolul să colecteze ” guvizii” din penitenciare,
- Tot prin rotație, zilnic, ofiteri din ANP merg in toate unitățile in toate penitenciarele unde sunt deschise camerele de comandă si verifică dacă materialele de protectie si igienizare sunt distribuire si folosite si dacă starea de curătenie este corespunzătoare.
- In paralel conducerea ANP si ce a unitătilor Penitenciare este olanificată zilnic la continuitate intr-un program de 12 ore, inclusiv in zilele de sâmbătă și duminică.
Fără să avem informații, dar analizând după gradul de desfăsurare al forțelor putem concluziona că sistemul penitenciar se află intr-o gravă situație de criză, nici măcar la revoltele din 2016 nu au fost deschise camerele de comandă și nu a fost mobilizată atâta resursă umană.
Să fie Coviduț asa de rău pe final de a băgat groaza in conducerea ANP, sau in spatele acestui demers fără precedent se află altceva?

Incă nu știm dar, analizând principiul managementului eficient deducem că:
- Conducerea ANP și conducerile penitenciarelor vor avea o remunerație deloc de neglijat generată de rsld-urile din zilele de sâmbătă și duminică ( e bataie pe aceste planificări) și plata orelor suplimentare,
- Foarte multi ofițeri sunt transformați in centralisti care au singura misiune de a număra ” guvizii” și de a-i raporta la ANP, in timp ce problemele reale au inceput să ne acapareze ( traficul de medicamente, substante interzise, telefoane , agresiuni intre detinuti, cresterea numărului de tentative de suicid etc) iar specialiștii, sunt blocați in astfel de preocupari, inclusiv psihologii, asistenții sociali, educatorii , ofiteri achizitii, logistică, medical etc.
Ofiterul pentru sănătate și securitare in muncă, de asta a auzit careva?
Nu cumva acesta ar trebui să aibă un rol important in această situatie si să fie sprijinit de către personalul medical și operativ?
Directorul adjunct pază a fost deturnat de la adevărata lui misiune si transfirnat in comandantul comandamentului anticovid, un fel de colonelul Gheorghită, blocat in activităti medicale, pazei fiindu- i amputa cel mai important pion si ne mirăm de ce au crescut evenimentele. La fel se intâmpla si in cazul ofiterilor specialiști care au fost inrolati in aceasta ” gravă situație de criză”.
O să urmarim cu interes si numărul de ore suplimentare si sumele de bani generate din acestea si rsld, in ce cuantum și in buzunarele cui intră, că există o presiune teribilă de a se reduce acestea , dar de la agenti, chiar și cu consecinta afectării siguranței personale și a siguranței deținerii pentru că smecheria e să le tii in pricendul de 3 % , iar dacă crești acum pentru ofiterii și conducerile implicate in ” mega criză guvid” , trebuie să compensezi de undeva și de unde o poți face?
Exact, de la agenti.
Nu ar strica ca la sfărșitul acestei ” lupte” să fie cuantificat raportul beneficii- cost, dezvaluie cei de la FPP! (Irinel I.).
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale



