Actualitate
Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham România

Alocuțiune susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham
Nicolae-Ionel Ciucă: Stimate domnule Ionuț Simion, președinte al AmCham România,
Stimate domnule David Muniz, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Aș dori, încă de la început, să transmit recunoștință pentru întărirea prezenței americane pe Flancul Estic. E un gest care arată în plus coeziunea și unitatea în interiorul Alianței Nord-Atlantice și decizia de a întreprinde ce este necesar pentru ca toate țările aliate să se simtă apărate și protejate de orice situație conflictuală.
Salut inițiativa Camerei de Comerț Americane în România de a organiza acest Forum de afaceri, demers ce vine în întâmpinarea dialogului deschis de Guvernul României cu reprezentanții mediului de business.
Asumarea principiilor transparenței, stabilității și predictibilității legislative, precum și a consultărilor active sunt factori determinanți pentru consolidarea încrederii investitorilor în economia României.
Mesajul pe care doresc să îl transmit în cadrul acestui Forum de afaceri este: ”Investim împreună, construim împreună!”
Dimensiunile economice și de securitate ale Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite ale Americii reprezintă un fundament solid pentru a face față provocărilor actuale. Alături, umăr la umăr, putem întări Flancul Estic al Uniunii Europene și Organizației Nord-Atlantice și vom descuraja amenințările într-o postură de apărare consolidată.
În ultimii ani, România a înregistrat progrese economice remarcabile, iar reziliența în perioada pandemiei a reprezentat o provocare pentru noi toți.
Ca prioritate imediată, soluțiile Guvernului de răspuns la criza energetică au în vedere atât protejarea cetățenilor, cât și asigurarea condițiilor necesare sectoarelor economice să-și desfășoare activitatea în condiții de eficiență și competitivitate. Evaluăm permanent efectele implementării acestor măsuri și avem în vedere, în perspectiva datei de 1 aprilie, noi soluții legislative adaptate situației provocate de criza energetică.
Guvernul este în continuare angajat în accelerarea reformelor structurale și investirea eficientă a fondurilor naționale și europene. România este o destinație sigură de business, competitivă și orientată spre modernizare și dezvoltare!
Doamnelor și domnilor,
Stimați invitați,
Prin bugetul pentru acest an am alocat cele mai consistente fonduri naționale destinate până acum investițiilor – 88 miliarde de lei.
Acestora, se adaugă, pentru următorii ani, alte 80 de miliarde de euro, de care România va beneficia prin Cadrul Financiar Multianual și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domenii strategice.
Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, avem perspectiva unei dezvoltări sustenabile, axată pe modernizarea țării și creșterea calității vieții oamenilor.
Avem nevoie să lucrăm împreună, mediul privat și administrație, doi piloni importanți pentru asigurarea succesului acestui plan ambițios.
Implementarea proiectelor de investiții va fi însoțită de reformele asumate prin PNRR: reforma fiscală, a companiilor de stat, reformele din domeniile educație, sănătate și pensii, politica de decarbonizare și susținerea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Suntem preocupați de finalizarea la timp a procedurilor de achiziții publice pentru marile investiții, având în vedere calendarul foarte strâns al implementării acestui Plan.
Doamnelor și domnilor,
Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești în ansamblu reprezintă un pilon important în PNRR, dar și un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene avansate.
Guvernul va încuraja deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat, prin organizarea de parteneriate public-private, transfer de tehnologie și know-how către și dinspre firmele competente și competitive, reutilizarea componentelor și promovarea tehnologiilor open-source.
Crearea cadrului necesar pentru tranziția la economia și societatea digitale, prin inovații și tehnologii relevante și competitive contribuie la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă socială și economică.
Voi face referire la cele mai importante proiecte în domeniul digitalizării, a căror perspectivă de finanțare este foarte bine conturată.
Implementarea Cloud-ului Guvernamental, un proiect major adaptat cerințelor utilizatorilor finali, firme și cetățeni, pentru care există alocare în PNRR de aproximativ 375 milioane de euro.
Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată, proiecte ce vor contribui la simplificarea relației cetățenilor cu statul și la creșterea calității şi accesibilității serviciilor publice.
Realizarea sistemului de e-Health și telemedicină, digitalizarea sistemului judiciar, implementarea unui sistem informatic integrat în domeniul mediului, implementarea proceselor de digitalizare în domeniul muncii și protecției sociale, al administrației publice, sunt de asemenea, proiecte care vor îmbunătăți radical serviciile publice oferite cetățenilor și mediului economic.
Oportunitatea investițiilor în domeniul digitalizării este armonios completată de perspectivele ce pot fi valorificate în sectoare industriale sustenabile precum industria auto, a echipamentelor electrice și subansamblelor, industria microelectronică, a semiconductorilor și componentelor microelectronice pentru tehnologii avansate.
Prin Ministerul Economiei, vor fi lansate proiecte cu o schemă de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență de 500 de milioane de euro pentru industria microelectronică.
România este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios, având în vedere tradiția în domeniu, continuată în mai multe centre de excelență, precum și faptul că sunt găzduite deja investiții industriale semnificative, de mare interes european, precum industria automobilului.
Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon, retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o oportunitate importantă.
Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic, oferind oportunități de finanțare de peste 16 miliarde de euro, până în 2030.
Provocările majore privind reducerea efectelor generate de schimbările climatice au nevoie de un set de soluții adecvate, iar în contextul Pachetului legislativ Fit For 55 prioritățile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităților de energie verde, atragerea de investiții strategice și crearea de ecosisteme industriale inovative.
Sprijinirea inovării industriale, prin canalizarea finanțării cercetării-dezvoltării-inovării prin intermediul unor clustere de excelență, pe termen lung, este, de asemenea, o pârghie esențială pentru a asigura creșterea competitivității economice.
Aceste direcții sunt incluse în viziunea Guvernului de modernizare a industriei românești, prin integrarea digitalizării, a inovării tehnologice și sociale, a eco-inovării și economiei circulare.
Stimați invitați,
România este ferm angrenată în procesul de dezvoltare a infrastructurii de transport, ca o condiție sustenabilă pentru asigurarea creșterii economice, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea mobilității în contextul unei piețe în continuă dinamică de creștere și competitivitate.
Pentru România, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă un obiectiv strategic pe termen mediu și lung, în toate sectoarele: transport rutier, transport feroviar, transport naval și transport aerian.
Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, reflectă concentrarea eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, astfel încât să conducă la crearea unei rețele naționale de transport, care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a României.
Din perspectiva politicilor europene și naționale, Programul are ca obiectiv recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier.
Onorată audiență,
Așa cum am subliniat la începutul intervenției mele, Guvernul înțelege importanța stabilității și predictibilității legislative, a transparenței și a dialogului.
Consultările avute cu reprezentanții mediului de afaceri au relevat așteptările investitorilor și soluțiile prin care Executivul poate stimula proiectele de investiții. Politicile fiscale avantajoase, acordarea ajutoarelor de stat sau a facilităților fiscale, forța de muncă de înaltă calificare reprezintă elemente care, împreună cu oportunitățile prezentate anterior, fac din România o destinație preferată de investitori.
Deschiderea negocierilor de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, ce reunește cele mai puternice state economice din lume, este o garanție în plus, menită să consolideze încrederea mediului de afaceri în economia României.
Doamnelor și domnilor,
Evaluările Consiliului Investitorilor Străini arată că că încurajarea investițiilor poate crește potențialul de dezvoltare economică a României de 4,5 ori până în anul 2040. Pentru România, investitorii americani reprezintă un reper strategic. Noi contăm pe dorința companiilor dumneavoastră de a fi parte din succesul pe care România îl poate cunoaște prin ancorarea sa durabilă în comunitatea democrațiilor consolidate.
Mesajul cu care aș dori să încheie intervenția mea este: Aveți încredere în România, în oportunitățile și avantajele competitive pe care economia noastră le oferă! Veniți să dezvoltăm împreună proiecte de viitor în digitalizare, energie curată și mediu, infrastructură, tehnologii avansate!
Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la acest Forum de afaceri și doresc mult succes dezbaterilor!
Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul economic organizat de AmCham România
Nicolae-Ionel Ciucă: Am participat la o activitate organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham România). A fost un prilej foarte bun, prin care am putut să aflăm care sunt intenţiile oamenilor de afaceri, membri ai acestei organizaţii, şi, desigur, a fost o oportunitate foarte bună pentru noi să transmitem care sunt viziunea şi liniile de efort la nivel guvernamental pentru a putea obţine beneficiile maxime pentru cetăţenii români în tot ceea ce reprezintă consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite şi, de asemenea, să putem stabili liniile prin care noi putem să întărim încrederea investitorilor americani în mediul de afaceri din România.
Am folosit, de asemenea, acest prilej pentru a mulţumi încă o dată pentru decizia părţii americane de a trimite o mie de militari pentru consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic. Am făcut acest lucru pentru că am considerat că, în actualul context, partea aceasta de măsuri asiguratorii, care sunt rezultatul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, se completează foarte bine cu măsurile economice și cu investițiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în România. Chiar i-am rugat, la final, – pentru că am răspuns întrebărilor dumnealor -, să îmi răspundă, nu mie, ci Guvernului, la o întrebare foarte simplă: care este intenția de investiții viitoare în România? Urmează ca răspunsul la această întrebare să ajungă la guvern, după ce vor fi colectate toate răspunsurile. Vă mulțumesc.
Reporter: Ştim când vor ajunge cei 1.000 de militari americani în România?
Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt elemente tehnice, pe care comandanții militari le vor aplica prin planurile de operaționalizare.
Reporter: Cam în câte zile vin?
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu știu să vă spun.
Reporter: Aţi discutat şi despre facturile la energie? Cum vedeţi faptul că sunt compensaţii doar de 15 lei, aceasta ar fi media, a anunţat chiar unul dintre marii furnizori?
Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect, a fost un subiect ridicat și la întâlnirea de astăzi. Am stabilit cu dumnealor că, la nivelul Guvernului, în urma deciziilor care au fost luate, ultima fiind cea din 15 ianuarie, prin care să asigurăm măsurile compensatorii pentru lunile februarie și martie, să lucrăm împreună, ceea ce am și făcut, întrunindu-ne pentru prima dată în Comitetul interministerial, pentru a căuta soluții împreună cu dumnealor și cu consumatorii. Le-am spus foarte clar că în centrul preocupărilor Guvernului sunt cetățeanul și menținerea deschisă a activităților economice. Avem nevoie să ne păstrăm locurile de muncă, avem nevoie să funcționeze toate întreprinderile mici și mijlocii și chiar întreprinderile mari. Pentru toate acestea, avem nevoie de o soluție care să fie înțeleasă și asumată, atât de Guvern, cât și de către furnizori, distribuitori, producători și, desigur, mediul de afaceri.
Reporter: Vom vedea piaţa reglementată de la 1 aprilie? Pentru că, totuşi, au existat neînţelegeri în coaliţie, totuşi PNL este de acord cu această măsură.
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu vă pot răspunde la această întrebare, pentru că, v-am spus, ne-am întâlnit săptămâna trecută, săptămâna aceasta colectăm datele de la toţi participanţii la Comitetul interministerial. Săptămâna viitoare urmează ca, pe baza analizei datelor colectate, să avem o nouă întâlnire. Ar fi prematur să furnizez…
Reporter: TVA-ul rămâne redus la 5% pentru energie de la data de 1 aprilie?
Nicolae-Ionel Ciucă: Este, de asemenea, neîncheiată decizia. Vă mulţumesc!
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 17 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!