Connect with us

Actualitate

Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham România

Publicat

pe

Alocuțiune susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham 

Nicolae-Ionel Ciucă: Stimate domnule Ionuț Simion, președinte al AmCham România,

Stimate domnule David Muniz, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Aș dori, încă de la început, să transmit recunoștință pentru întărirea prezenței americane pe Flancul Estic. E un gest care arată în plus coeziunea și unitatea în interiorul Alianței Nord-Atlantice și decizia de a întreprinde ce este necesar pentru ca toate țările aliate să se simtă apărate și protejate de orice situație conflictuală.

Salut inițiativa Camerei de Comerț Americane în România de a organiza acest Forum de afaceri, demers ce vine în întâmpinarea dialogului deschis de Guvernul României cu reprezentanții mediului de business.

Asumarea principiilor transparenței, stabilității și predictibilității legislative, precum și a consultărilor active sunt factori determinanți pentru consolidarea încrederii investitorilor în economia României.

Mesajul pe care doresc să îl transmit în cadrul acestui Forum de afaceri este: ”Investim împreună, construim împreună!”

Dimensiunile economice și de securitate ale Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite ale Americii reprezintă un fundament solid pentru a face față provocărilor actuale. Alături, umăr la umăr, putem întări Flancul Estic al Uniunii Europene și Organizației Nord-Atlantice și vom descuraja amenințările într-o postură de apărare consolidată.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese economice remarcabile, iar reziliența în perioada pandemiei a reprezentat o provocare pentru noi toți.

Ca prioritate imediată, soluțiile Guvernului de răspuns la criza energetică au în vedere atât protejarea cetățenilor, cât și asigurarea condițiilor necesare sectoarelor economice să-și desfășoare activitatea în condiții de eficiență și competitivitate. Evaluăm permanent efectele implementării acestor măsuri și avem în vedere, în perspectiva datei de 1 aprilie, noi soluții legislative adaptate situației provocate de criza energetică.

Guvernul este în continuare angajat în accelerarea reformelor structurale și investirea eficientă a fondurilor naționale și europene. România este o destinație sigură de business, competitivă și orientată spre modernizare și dezvoltare!

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Prin bugetul pentru acest an am alocat cele mai consistente fonduri naționale destinate până acum investițiilor  – 88 miliarde de lei.

Acestora, se adaugă, pentru următorii ani, alte 80 de miliarde de euro, de care România va beneficia prin Cadrul Financiar Multianual și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domenii strategice.

Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, avem perspectiva unei dezvoltări sustenabile, axată pe modernizarea țării și creșterea calității vieții oamenilor.

Avem nevoie să lucrăm împreună, mediul privat și administrație, doi piloni importanți pentru asigurarea succesului acestui plan ambițios.

Implementarea proiectelor de investiții va fi însoțită de reformele asumate prin PNRR: reforma fiscală, a companiilor de stat, reformele din domeniile educație, sănătate și pensii, politica de decarbonizare și susținerea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Suntem preocupați de finalizarea la timp a procedurilor de achiziții publice pentru marile investiții, având în vedere calendarul foarte strâns al implementării acestui Plan.

Doamnelor și domnilor,

Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești în ansamblu reprezintă un pilon important în PNRR, dar și un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene avansate.

Guvernul va încuraja deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat, prin organizarea de parteneriate public-private, transfer de tehnologie și know-how către și dinspre firmele competente și competitive,  reutilizarea componentelor și promovarea tehnologiilor open-source.

Crearea cadrului necesar pentru tranziția la economia și societatea digitale, prin inovații și tehnologii relevante și competitive contribuie la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă socială și economică.

Voi face referire la cele mai importante proiecte în domeniul digitalizării, a căror perspectivă de finanțare este foarte bine conturată.

Implementarea Cloud-ului Guvernamental, un proiect major adaptat cerințelor utilizatorilor finali, firme și cetățeni, pentru care există alocare în PNRR de aproximativ 375 milioane de euro.

Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată, proiecte ce vor contribui la simplificarea relației cetățenilor cu statul și la creșterea calității şi accesibilității serviciilor publice.

Realizarea sistemului de e-Health și telemedicină, digitalizarea sistemului judiciar, implementarea unui sistem informatic integrat în domeniul mediului, implementarea proceselor de digitalizare în domeniul muncii și protecției sociale, al administrației publice, sunt de asemenea, proiecte care vor îmbunătăți radical serviciile publice oferite cetățenilor și mediului economic.

Oportunitatea investițiilor în domeniul digitalizării este armonios completată de perspectivele ce pot fi valorificate în sectoare industriale sustenabile precum industria auto, a echipamentelor electrice și subansamblelor, industria microelectronică, a semiconductorilor și componentelor microelectronice pentru tehnologii avansate.

Prin Ministerul Economiei, vor fi lansate proiecte cu o schemă de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență de 500 de milioane de euro pentru industria microelectronică.

România este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios, având în vedere tradiția în domeniu, continuată în mai multe centre de excelență, precum și faptul că sunt găzduite deja investiții industriale semnificative, de mare interes european, precum industria automobilului.

Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon, retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o oportunitate importantă.

Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic, oferind oportunități de finanțare de peste 16 miliarde de euro, până în 2030.

Provocările majore privind reducerea efectelor generate de schimbările climatice au nevoie de un set de soluții adecvate, iar în contextul Pachetului legislativ Fit For 55 prioritățile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităților de energie verde, atragerea de investiții strategice și crearea de ecosisteme industriale inovative.

Sprijinirea inovării industriale, prin canalizarea finanțării cercetării-dezvoltării-inovării prin intermediul unor clustere de excelență, pe termen lung, este, de asemenea, o pârghie esențială pentru a asigura creșterea competitivității economice.

Aceste direcții sunt incluse în viziunea Guvernului de modernizare a industriei românești, prin integrarea digitalizării, a inovării tehnologice și sociale, a eco-inovării și economiei circulare.

Stimați invitați,

România este ferm angrenată în procesul de dezvoltare a infrastructurii de transport, ca o condiție sustenabilă pentru asigurarea creșterii economice, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea mobilității în contextul unei piețe în continuă dinamică de creștere și competitivitate.

Pentru România, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă un obiectiv strategic pe termen mediu și lung, în toate sectoarele: transport rutier, transport feroviar, transport naval și transport aerian.

Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030,  reflectă concentrarea eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, astfel încât să conducă la crearea unei rețele naționale de transport, care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a României.

Din perspectiva politicilor europene și naționale, Programul are ca obiectiv recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier.

Onorată audiență,

Așa cum am subliniat la începutul intervenției mele, Guvernul înțelege importanța stabilității și predictibilității legislative, a transparenței și a dialogului.

Consultările avute cu reprezentanții mediului de afaceri au relevat așteptările investitorilor și soluțiile prin care Executivul poate stimula proiectele de investiții. Politicile fiscale avantajoase, acordarea ajutoarelor de stat sau a facilităților fiscale, forța de muncă de înaltă calificare reprezintă elemente care, împreună cu oportunitățile prezentate anterior, fac din România o destinație preferată de investitori.

Deschiderea negocierilor de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, ce reunește cele mai puternice state economice din lume, este o garanție în plus, menită să consolideze încrederea mediului de afaceri în economia României.

Doamnelor și domnilor,

Evaluările Consiliului  Investitorilor Străini arată că  că încurajarea investițiilor poate crește potențialul de dezvoltare economică a României de 4,5 ori până în anul 2040. Pentru România, investitorii americani reprezintă un reper strategic. Noi contăm pe dorința companiilor dumneavoastră de a fi parte din succesul pe care România îl poate cunoaște prin ancorarea sa durabilă în comunitatea democrațiilor consolidate.

Mesajul cu care aș dori să încheie intervenția mea este: Aveți încredere în România, în oportunitățile și avantajele competitive pe care economia noastră le oferă! Veniți să dezvoltăm împreună proiecte de viitor în digitalizare, energie curată și mediu, infrastructură, tehnologii avansate!

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la acest Forum de afaceri și doresc mult succes dezbaterilor!

Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul economic organizat de AmCham România

Nicolae-Ionel Ciucă: Am participat la o activitate organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham România). A fost un prilej foarte bun, prin care am putut să aflăm care sunt intenţiile oamenilor de afaceri, membri ai acestei organizaţii, şi, desigur, a fost o oportunitate foarte bună pentru noi să transmitem care sunt viziunea şi liniile de efort la nivel guvernamental pentru a putea obţine beneficiile maxime pentru cetăţenii români în tot ceea ce reprezintă consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite şi, de asemenea, să putem stabili liniile prin care noi putem să întărim încrederea investitorilor americani în mediul de afaceri din România.

Am folosit, de asemenea, acest prilej pentru a mulţumi încă o dată pentru decizia părţii americane de a trimite o mie de militari pentru consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic. Am făcut acest lucru pentru că am considerat că, în actualul context, partea aceasta de măsuri asiguratorii, care sunt rezultatul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, se completează foarte bine cu măsurile economice și cu investițiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în România. Chiar i-am rugat, la final, – pentru că am răspuns întrebărilor dumnealor -, să îmi răspundă, nu mie, ci Guvernului, la o întrebare foarte simplă: care este intenția de investiții viitoare în România? Urmează ca răspunsul la această întrebare să ajungă la guvern, după ce vor fi colectate toate răspunsurile. Vă mulțumesc.

Reporter: Ştim când vor ajunge cei 1.000 de militari americani în România?

Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt elemente tehnice, pe care comandanții militari le vor aplica prin planurile de operaționalizare.

Reporter: Cam în câte zile vin?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu știu să vă spun.

Reporter: Aţi discutat şi despre facturile la energie? Cum vedeţi faptul că sunt compensaţii doar de 15 lei, aceasta ar fi media, a anunţat chiar unul dintre marii furnizori?

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect, a fost un subiect ridicat și la întâlnirea de astăzi. Am stabilit cu dumnealor că, la nivelul Guvernului, în urma deciziilor care au fost luate, ultima fiind cea din 15 ianuarie, prin care să asigurăm măsurile compensatorii pentru lunile februarie și martie, să lucrăm împreună, ceea ce am și făcut, întrunindu-ne pentru prima dată în Comitetul interministerial, pentru a căuta soluții împreună cu dumnealor și cu consumatorii. Le-am spus foarte clar că în centrul preocupărilor Guvernului sunt cetățeanul și menținerea deschisă a activităților economice. Avem nevoie să ne păstrăm locurile de muncă, avem nevoie să funcționeze toate întreprinderile mici și mijlocii și chiar întreprinderile mari. Pentru toate acestea, avem nevoie de o soluție care să fie înțeleasă și asumată, atât de Guvern, cât și de către furnizori, distribuitori, producători și, desigur, mediul de afaceri.

Reporter: Vom vedea piaţa reglementată de la 1 aprilie? Pentru că, totuşi, au existat neînţelegeri în coaliţie, totuşi PNL este de acord cu această măsură.

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu vă pot răspunde la această întrebare, pentru că, v-am spus, ne-am întâlnit săptămâna trecută, săptămâna aceasta colectăm datele de la toţi participanţii la Comitetul interministerial. Săptămâna viitoare urmează ca, pe baza analizei datelor colectate, să avem o nouă întâlnire. Ar fi prematur să furnizez…

Reporter: TVA-ul rămâne redus la 5% pentru energie de la data de 1 aprilie?

Nicolae-Ionel Ciucă: Este, de asemenea, neîncheiată decizia. Vă mulţumesc!

Actualitate

HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA

Publicat

pe

De

Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.

Construcția ar putea începe în 2027

Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.

Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.

Automatizare și tehnologii digitale

Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.

HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.

Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene

Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.

Parteneriate în industria de apărare

HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.

Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.

Citeste in continuare

Actualitate

Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35

Publicat

pe

De

Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.

Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.

Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției

Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.

Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.

Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.

Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță

Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.

Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.

În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.

Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.

Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.

Congresul poate impune condiții suplimentare

Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.

Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.

Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.

Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului

Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.

Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.

Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.

Citeste in continuare

Actualitate

Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera

Publicat

pe

De

Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.

Manevre comune, cu obiective strategice

Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.

Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.

Trei premiere pentru forțele australiene

Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.

O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.

Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas

Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.

Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.

Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.

Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență

Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.

O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.

Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.

Un octombrie aglomerat pentru armata australiană

Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.

În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv10 ore ago

Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești

Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...

Exclusiv10 ore ago

M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina

Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...

Exclusiv10 ore ago

„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit

Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...

Exclusivo zi ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...

Exclusivo zi ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...

Exclusivo zi ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...

Exclusiv2 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...

Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...

Exclusiv2 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...

Exclusiv2 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...

Exclusiv3 zile ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv3 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv