Connect with us

Actualitate

Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham România

Publicat

pe

Alocuțiune susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham 

Nicolae-Ionel Ciucă: Stimate domnule Ionuț Simion, președinte al AmCham România,

Stimate domnule David Muniz, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Aș dori, încă de la început, să transmit recunoștință pentru întărirea prezenței americane pe Flancul Estic. E un gest care arată în plus coeziunea și unitatea în interiorul Alianței Nord-Atlantice și decizia de a întreprinde ce este necesar pentru ca toate țările aliate să se simtă apărate și protejate de orice situație conflictuală.

Salut inițiativa Camerei de Comerț Americane în România de a organiza acest Forum de afaceri, demers ce vine în întâmpinarea dialogului deschis de Guvernul României cu reprezentanții mediului de business.

Asumarea principiilor transparenței, stabilității și predictibilității legislative, precum și a consultărilor active sunt factori determinanți pentru consolidarea încrederii investitorilor în economia României.

Mesajul pe care doresc să îl transmit în cadrul acestui Forum de afaceri este: ”Investim împreună, construim împreună!”

Dimensiunile economice și de securitate ale Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite ale Americii reprezintă un fundament solid pentru a face față provocărilor actuale. Alături, umăr la umăr, putem întări Flancul Estic al Uniunii Europene și Organizației Nord-Atlantice și vom descuraja amenințările într-o postură de apărare consolidată.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese economice remarcabile, iar reziliența în perioada pandemiei a reprezentat o provocare pentru noi toți.

Ca prioritate imediată, soluțiile Guvernului de răspuns la criza energetică au în vedere atât protejarea cetățenilor, cât și asigurarea condițiilor necesare sectoarelor economice să-și desfășoare activitatea în condiții de eficiență și competitivitate. Evaluăm permanent efectele implementării acestor măsuri și avem în vedere, în perspectiva datei de 1 aprilie, noi soluții legislative adaptate situației provocate de criza energetică.

Guvernul este în continuare angajat în accelerarea reformelor structurale și investirea eficientă a fondurilor naționale și europene. România este o destinație sigură de business, competitivă și orientată spre modernizare și dezvoltare!

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Prin bugetul pentru acest an am alocat cele mai consistente fonduri naționale destinate până acum investițiilor  – 88 miliarde de lei.

Acestora, se adaugă, pentru următorii ani, alte 80 de miliarde de euro, de care România va beneficia prin Cadrul Financiar Multianual și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domenii strategice.

Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, avem perspectiva unei dezvoltări sustenabile, axată pe modernizarea țării și creșterea calității vieții oamenilor.

Avem nevoie să lucrăm împreună, mediul privat și administrație, doi piloni importanți pentru asigurarea succesului acestui plan ambițios.

Implementarea proiectelor de investiții va fi însoțită de reformele asumate prin PNRR: reforma fiscală, a companiilor de stat, reformele din domeniile educație, sănătate și pensii, politica de decarbonizare și susținerea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Suntem preocupați de finalizarea la timp a procedurilor de achiziții publice pentru marile investiții, având în vedere calendarul foarte strâns al implementării acestui Plan.

Doamnelor și domnilor,

Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești în ansamblu reprezintă un pilon important în PNRR, dar și un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene avansate.

Guvernul va încuraja deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat, prin organizarea de parteneriate public-private, transfer de tehnologie și know-how către și dinspre firmele competente și competitive,  reutilizarea componentelor și promovarea tehnologiilor open-source.

Crearea cadrului necesar pentru tranziția la economia și societatea digitale, prin inovații și tehnologii relevante și competitive contribuie la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă socială și economică.

Voi face referire la cele mai importante proiecte în domeniul digitalizării, a căror perspectivă de finanțare este foarte bine conturată.

Implementarea Cloud-ului Guvernamental, un proiect major adaptat cerințelor utilizatorilor finali, firme și cetățeni, pentru care există alocare în PNRR de aproximativ 375 milioane de euro.

Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată, proiecte ce vor contribui la simplificarea relației cetățenilor cu statul și la creșterea calității şi accesibilității serviciilor publice.

Realizarea sistemului de e-Health și telemedicină, digitalizarea sistemului judiciar, implementarea unui sistem informatic integrat în domeniul mediului, implementarea proceselor de digitalizare în domeniul muncii și protecției sociale, al administrației publice, sunt de asemenea, proiecte care vor îmbunătăți radical serviciile publice oferite cetățenilor și mediului economic.

Oportunitatea investițiilor în domeniul digitalizării este armonios completată de perspectivele ce pot fi valorificate în sectoare industriale sustenabile precum industria auto, a echipamentelor electrice și subansamblelor, industria microelectronică, a semiconductorilor și componentelor microelectronice pentru tehnologii avansate.

Prin Ministerul Economiei, vor fi lansate proiecte cu o schemă de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență de 500 de milioane de euro pentru industria microelectronică.

România este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios, având în vedere tradiția în domeniu, continuată în mai multe centre de excelență, precum și faptul că sunt găzduite deja investiții industriale semnificative, de mare interes european, precum industria automobilului.

Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon, retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o oportunitate importantă.

Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic, oferind oportunități de finanțare de peste 16 miliarde de euro, până în 2030.

Provocările majore privind reducerea efectelor generate de schimbările climatice au nevoie de un set de soluții adecvate, iar în contextul Pachetului legislativ Fit For 55 prioritățile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităților de energie verde, atragerea de investiții strategice și crearea de ecosisteme industriale inovative.

Sprijinirea inovării industriale, prin canalizarea finanțării cercetării-dezvoltării-inovării prin intermediul unor clustere de excelență, pe termen lung, este, de asemenea, o pârghie esențială pentru a asigura creșterea competitivității economice.

Aceste direcții sunt incluse în viziunea Guvernului de modernizare a industriei românești, prin integrarea digitalizării, a inovării tehnologice și sociale, a eco-inovării și economiei circulare.

Stimați invitați,

România este ferm angrenată în procesul de dezvoltare a infrastructurii de transport, ca o condiție sustenabilă pentru asigurarea creșterii economice, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea mobilității în contextul unei piețe în continuă dinamică de creștere și competitivitate.

Pentru România, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă un obiectiv strategic pe termen mediu și lung, în toate sectoarele: transport rutier, transport feroviar, transport naval și transport aerian.

Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030,  reflectă concentrarea eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, astfel încât să conducă la crearea unei rețele naționale de transport, care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a României.

Din perspectiva politicilor europene și naționale, Programul are ca obiectiv recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier.

Onorată audiență,

Așa cum am subliniat la începutul intervenției mele, Guvernul înțelege importanța stabilității și predictibilității legislative, a transparenței și a dialogului.

Consultările avute cu reprezentanții mediului de afaceri au relevat așteptările investitorilor și soluțiile prin care Executivul poate stimula proiectele de investiții. Politicile fiscale avantajoase, acordarea ajutoarelor de stat sau a facilităților fiscale, forța de muncă de înaltă calificare reprezintă elemente care, împreună cu oportunitățile prezentate anterior, fac din România o destinație preferată de investitori.

Deschiderea negocierilor de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, ce reunește cele mai puternice state economice din lume, este o garanție în plus, menită să consolideze încrederea mediului de afaceri în economia României.

Doamnelor și domnilor,

Evaluările Consiliului  Investitorilor Străini arată că  că încurajarea investițiilor poate crește potențialul de dezvoltare economică a României de 4,5 ori până în anul 2040. Pentru România, investitorii americani reprezintă un reper strategic. Noi contăm pe dorința companiilor dumneavoastră de a fi parte din succesul pe care România îl poate cunoaște prin ancorarea sa durabilă în comunitatea democrațiilor consolidate.

Mesajul cu care aș dori să încheie intervenția mea este: Aveți încredere în România, în oportunitățile și avantajele competitive pe care economia noastră le oferă! Veniți să dezvoltăm împreună proiecte de viitor în digitalizare, energie curată și mediu, infrastructură, tehnologii avansate!

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la acest Forum de afaceri și doresc mult succes dezbaterilor!

Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul economic organizat de AmCham România

Nicolae-Ionel Ciucă: Am participat la o activitate organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham România). A fost un prilej foarte bun, prin care am putut să aflăm care sunt intenţiile oamenilor de afaceri, membri ai acestei organizaţii, şi, desigur, a fost o oportunitate foarte bună pentru noi să transmitem care sunt viziunea şi liniile de efort la nivel guvernamental pentru a putea obţine beneficiile maxime pentru cetăţenii români în tot ceea ce reprezintă consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite şi, de asemenea, să putem stabili liniile prin care noi putem să întărim încrederea investitorilor americani în mediul de afaceri din România.

Am folosit, de asemenea, acest prilej pentru a mulţumi încă o dată pentru decizia părţii americane de a trimite o mie de militari pentru consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic. Am făcut acest lucru pentru că am considerat că, în actualul context, partea aceasta de măsuri asiguratorii, care sunt rezultatul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, se completează foarte bine cu măsurile economice și cu investițiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în România. Chiar i-am rugat, la final, – pentru că am răspuns întrebărilor dumnealor -, să îmi răspundă, nu mie, ci Guvernului, la o întrebare foarte simplă: care este intenția de investiții viitoare în România? Urmează ca răspunsul la această întrebare să ajungă la guvern, după ce vor fi colectate toate răspunsurile. Vă mulțumesc.

Reporter: Ştim când vor ajunge cei 1.000 de militari americani în România?

Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt elemente tehnice, pe care comandanții militari le vor aplica prin planurile de operaționalizare.

Reporter: Cam în câte zile vin?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu știu să vă spun.

Reporter: Aţi discutat şi despre facturile la energie? Cum vedeţi faptul că sunt compensaţii doar de 15 lei, aceasta ar fi media, a anunţat chiar unul dintre marii furnizori?

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect, a fost un subiect ridicat și la întâlnirea de astăzi. Am stabilit cu dumnealor că, la nivelul Guvernului, în urma deciziilor care au fost luate, ultima fiind cea din 15 ianuarie, prin care să asigurăm măsurile compensatorii pentru lunile februarie și martie, să lucrăm împreună, ceea ce am și făcut, întrunindu-ne pentru prima dată în Comitetul interministerial, pentru a căuta soluții împreună cu dumnealor și cu consumatorii. Le-am spus foarte clar că în centrul preocupărilor Guvernului sunt cetățeanul și menținerea deschisă a activităților economice. Avem nevoie să ne păstrăm locurile de muncă, avem nevoie să funcționeze toate întreprinderile mici și mijlocii și chiar întreprinderile mari. Pentru toate acestea, avem nevoie de o soluție care să fie înțeleasă și asumată, atât de Guvern, cât și de către furnizori, distribuitori, producători și, desigur, mediul de afaceri.

Reporter: Vom vedea piaţa reglementată de la 1 aprilie? Pentru că, totuşi, au existat neînţelegeri în coaliţie, totuşi PNL este de acord cu această măsură.

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu vă pot răspunde la această întrebare, pentru că, v-am spus, ne-am întâlnit săptămâna trecută, săptămâna aceasta colectăm datele de la toţi participanţii la Comitetul interministerial. Săptămâna viitoare urmează ca, pe baza analizei datelor colectate, să avem o nouă întâlnire. Ar fi prematur să furnizez…

Reporter: TVA-ul rămâne redus la 5% pentru energie de la data de 1 aprilie?

Nicolae-Ionel Ciucă: Este, de asemenea, neîncheiată decizia. Vă mulţumesc!

Actualitate

Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale

Publicat

pe

De

Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.

Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice

Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.

Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale

CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.

Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă

Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.

Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic

Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.

Citeste in continuare

Actualitate

Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.

Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate

Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.

Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia

Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.

Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare

Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.

Citeste in continuare

Actualitate

Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România

Publicat

pe

De

Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.

Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări

Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.

Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.

Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall

Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.

Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.

Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare

Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.

Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv17 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusiv2 zile ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv2 zile ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv2 zile ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv2 zile ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv2 zile ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv2 zile ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv3 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv3 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv3 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv4 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv4 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv4 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv