Actualitate
Povestea lui Mărgărit Ichim, din Valea Doftanei, artistul plastic care a „îmbrăcat“ cu mobilier bisericesc zeci de lăcaşuri de cult din ţară. Una dintre rachetele Simonei Halep îi poartă semnătura
Ne alegem meseria sau este ea cea care ne „cheamă“? Pentru Mărgărit Ichim, din Valea Doftanei, lucrurile s-au combinat. Când a fost să-şi aleagă drumul, a optat să fie tâmplar, doar că în urmă cu vreo 15 ani a descoperit sculptura. Fără studii, doar cu ce a „furat“ de pe la meşteri, prahoveanul s-a pus pe treabă. I-a ieşit din prima! A făcut o casetă de bijuterii. De atunci şi până acum, numele lui Mărgărit Ichim este pomenit în zeci şi zeci de biserici şi mănăstiri din Prahova, din Oltenia, dar şi din alte colţuri ale ţării. Cu harul sculptorului pe care-l consideră un dar divin, cu meseria de tâmplar în care este cunoscut ca fiind printre cei mai buni, cu o memorie fotografică de excepţie, dar şi cu multă ambiţie, prahoveanul a devenit unul dintre cei mai căutaţi meşteri în realizarea mobilierului bisericesc, şi nu numai. O lucrare de-a sa, o rachetă sculptată în lemn, se regăseşte şi în casa Simonei Halep, suvenir pe care campioana noastră l-a primit când a venit la Valea Doftanei.
În călătoria pe care ne-am propus-o în a descoperi 103 prahoveni emblematici pentru a marca cei 103 ani de la înfăptuirea Marii Uniri, drumurile ne poartă către oameni senzaţionali. Toţi cu poveşti de viaţă aparte, unele cutremurătoare, altele care te motivează să-ţi urmezi visul. Şi, nu, nu contează să fi urmat şcoli înalte, să te tragi dintr-o familie bună sau să stai pe teancuri de bani. Important este să-ţi găseşti calea, să-ţi urmezi chemarea interioară, să crezi în visul tău şi să oferi, la rându-ţi, din ceea ce-ai primit. În rândurile de mai sus se regăseşte şi Mărgărit Ichim, din Valea Doftanei, tâmplar de meserie, iar de 15 ani încoace, sculptor în lemn. Are 62 de ani, iar prin judeţ s-a făcut cunoscut ca unul dintre cei mai buni „stăpâni“ ai lemnului. Sculptura în lemn, spre care s-a aplecat după 40 de ani, i-a fost ca o chemare. De-a lungul timpului, a tot văzut lemnul modelat în fel şi chip, dar, deşi îi plăcea modul în care acesta căpăta personalitate, nu simţea că este momentul să încerce.
Până într-o zi, când odată cu realizarea unei cutii de bijuterii i s-a deschis o nouă cale. A fost momentul în care lucrările lui aveau să capete alte dimensiuni. De la simple obiecte cu diverse motive, Mărgărit Ichim s-a trezit cu nişte comenzi aparte. I s-a cerut să realizeze mobilier bisericesc. O provocare la care a răspuns cu reticenţă, dar în care a fost încurajat să încerce. Chiar dacă nu are studii în arta plastică, meşterul prahovean a ştiut că fiecare lucrare pe care o face trebuie să se încadreze în anumite tipare, cerute de sculptura şi pictura din fiecare lăcaş de cult. În cazul icoanelor se inspiră din cele pictate sau se sfătuieşte cu un prieten de la Brebu care are cunoştinţe temeinice în domeniu. Se perfecţionează în tehnicile acestei arte, dar nu intră niciodată în partea teoretică. „La mine e har, pur şi simplu, nu sunt şcolit“, a precizat meşterul din Valea Doftanei.
O icoană din lemn, o cruce, o catapeteasmă, o strană, o troiţă, un foişor sau simple suveniruri şi diverse obiecte pentru gospodărie sunt uşor de făcut atunci când ai şi o esenţă bună pentru modelat. Lucrează în orice fel de lemn, dar cel mai mult îi place stejarul. Şi dintre toate lucrările realizate, cea mai dificilă i s-a părut o scară interioară circulară. Dar meseria de tâmplar, combinată cu talentul cioplirii, cu răbdarea şi dorinţa lucrului bine făcut au condus la rezultatul aşteptat.
„Nimic fără Dumnezeu!“
Şi întotdeauna, înainte de a ciopli, spune „Tatăl Nostru!“. „Nu poţi lucra fără Dumnezeu în aşa ceva. Dacă Dumnezeu orânduieşte să faci un lucru, îţi va ieşi cu siguranţă, dacă nu, nu! Aşa a fost şi la mine cu sculptura. Este prezent în tot ceea ce fac. Sunt lucrări de care mă minunez şi eu cum îmi ies“, ne-a mărturisit nea Ichim.
Sunt situaţii în care îşi visează operele, iar în alte momente, când simte că este în impas, are „flash-uri“ cu imaginile finisate ale sculpturilor sale. Le consideră ca fiind semne, ca fiind răspunsuri pe care le primeşte la nedumeririle sale. De fiecare dată, le-a urmat şi n-a dat greş. Orele petrecute în atelier sunt unele de relaxare. Este prins cu totul în ceea ce face, încât a avut zile în care nu a văzut cum se aşterne afară stratul de omăt. „Lucrez în linişte. Am un radio în atelier, dar rar îi dau drumul pentru că simt că-mi distrage atenţia. Ţin minte că într-o iarnă am avut ceva de terminat şi m-am apucat dimineaţa, iar seara, când am ridicat ochii şi m-am uitat pe fereastră, era totul alb în jurul meu. Eu nu observasem până atunci ninsoarea, atât de prins am fost cu treaba mea“, ne-a povestit meşterul.
Modul impecabil în care lucrează şi preţul corect pe care îl cere i-au fost cel mai bun feedback, motiv pentru care prahoveanul a început să fie căutat de preoţi şi enoraşi din toată ţara, care vor să facă donaţii pentru lăcaşurile de cult. Una dintre operele sale, lucrată cu foiţă de aur, este catapeteasma de la Treznea (judeţul Sălaj). În Prahova, aproape că nu există comună sau oraş unde să nu-şi fi lăsat amprenta în biserici şi mănăstiri.
Şi mai are ceva nea Ichim. Un suflet mare şi o dorinţă aparte din a oferi celor din jurul din harul cu care a fost înzestrat. Nu lucrează pro bono, dar acolo unde simte că ar putea realiza ceva, iar banul ar fi o problemă pentru beneficiarul lucrării, nu-şi pune sculele în cui. Dimpotrivă!
În urmă cu ceva ani a văzut un reportaj despre un preot sărac din Siliştea-Gumeşti (judeţul Teleorman) care încerca să răzbată în locul unde avea parohia. Atunci, şi-a luat fiul şi au mers în satul lui Moromete ca să ridice o troiţă. A remarcat că, pe zi ce trecea, şi se apropia finalul lucrării, faţa preotului devenea tot mai îngrijorată. „I-a plăcut ce a ieşit, dar îi era teamă de câţi bani îi voi cere. I-am spus că este donaţia mea şi a fiului meu. Preotul s-a luminat la faţă şi mi-a spus că se va ruga ca Dumnezeu să ne răsplătească înzecit. Ştiţi cât a durat de la acest moment ca binele să ni se întoarcă? O lună! Nişte vecini ne-au donat o casă, cu teren, cu tot, pentru că nu aveau copii si cui să lase întreaga gospodărie“, ne-a povestit nea Ichim, având parcă şi acum acea doză de suprindere.
Şi tot din categoria binelui răsplătit, ne-a relatat şi o istorioară cu o lucrare de la Vadu Săpat, unde un consilier l-a contactat ca să facă o catapeteasmă. Pentru acont, omul i-a spus că singurii bani pe care îi are în buzunar sunt 50 de lei, dar l-a rugat să se apuce de treabă pentru că, pe parcurs, va găsi şi fondurile necesare. În timp ce lucra la atelier, l-a vizitat un domn din Bucureşti care, întâmplător, îşi avea originile din Vadu Săpat. A fost foarte interesat de lucrarea lui nea Ichim şi l-a rugat ca în momentul în care va merge s-o amplaseze la biserică să-l contacteze. Zis şi făcut, iar în ziua în care lăcaşul de cult a primit lucrarea meşterului de la Valea Doftanei, acesta şi-a primit şi plata de la cel care îi trecuse pragul atelierului şi care şi-a dorit să facă o donaţie bisericii.
Satisfacţii şi regrete
O satisfacţie aparte a avut-o prahoveanul şi în ziua în care a fost contactat de primarul Lucian Costea pentru a realiza o rachetă de lemn pentru Simona Halep. În două ore, racheta campioanei mondiale la tenis a fost gata, iar încântarea acesteia a fost mare atunci când i-a fost oferită. Lucrarea i-a fost pe suflet chiar şi sculptorului, care şi-a realizat, ulterior, una identică, plănuind s-o transforme în ramă pentru oglindă.
De-a lungul timpului, i s-a propus să lucreze la diverse ateliere, însă a refuzat. Îi place să fie autonom, să lucreze când şi cum simte.
Iar poveştile sunt multe. Şi le-ar spune nea Ichim cât ar fi ziua de mare, în atelierul său, dacă ar avea cui. Are fiu, talentat la rându-i, dar în „îmblânzirea“ fierului. Îl ajută cu deplasarea şi montajul lucrărilor ample, însă nu dă fierul pe lemn… Faptul că nu are ucenici este una dintre marile suferinţe ale lui Mărgărit Ichim. „Este o meserie frumoasă şi din care poţi să trăieşti bine. Nu este greu, dar îţi trebuie un pic de timp şi dorinţă de a învăţa. Sper să apară şi acel cineva care să continue în atelierul ăsta. Mă doare sufletul că tot ce am aici, toate sculele astea vor rugini, vor ajunge la fier vechi. Eu sunt şi o să fiu pomenit pentru ceea ce las în urmă, dar parcă n-aş vrea să iau ceea ce ştiu şi ce am şi când o fi să trec dincolo“, a încheiat meşterul.
Foto: CJ Prahova şi arhiva personală Mărgărit Ichim
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
















