Connect with us

Featured

„Fiat justitia, pereat mundus?/Epoca Boc&Basescu a excelat in norme de salarizare imbecile”

Publicat

acum 4 ani

pe

Traim in una din putinele tari din lume in care, in ultimii 30 ani, imbecilii au putut deveni deveni, contra cost, clasa intelectuala.
De unde furia asta ca toti sa fim ” intelectuali”, cu orice pret? Pentru ca statutul de intelectual, chiar furat, nu doar te ajuta sa iti impresionezi neamurile.
Ceferticatul de ‘telectual iti deschide calea catre un statut mai inalt in piramida sociala, iti da acces la o slujba (la stat) mai bine platita.
Deci iti usureaza supravietuirea.
In mod firesc, imbecilii patriei care si-au facut upgrade la statut, deveniti analfabeti functionali cu diploma universitara, au cotropit ca niste celule canceroase, aparatul statului. Singurul mediu neguvernat de cerinta competentei individului si in care acesti paduchi puteau sa supravietuiasca, ba chiar si sa ajunga in clasa conducatoare.
Zic adevarul? Sa nu ne ascundem dupa deget. Toti stiti, in jurul vostru, cel putin zece insi care nu pot lega doua vorbe mai de doamne ajuta, care sunt agramati sadea, care au un vocabular sarac, dar sunt posesori de diplome universitare, unii poate chiar „doctori” in stiinte. Si care lucreaza la stat! Unii au ajuns chiar ministri MAI, cum a fost celebrul Igas! Si asta dupa revolutie, adica dupa disparitia ( teoretic) a conducatorilor comunisti cu 4 clase.
In conditiile in care, in tara asta, pana si pietrele au certificate de intelectual, a aparut si cadrul care a permis ca, la un anumit moment, legile sa fie scrise de niste imbecili si legiferate de alti imbecili, genul care au „genuche” si poarta ” ciasuri” (dar na, au fost votati de popor si nu te impotrivi vointei populare!)
Retinand introducerea pregatitoare de mai sus,
Cerinta critica pentru redactarea unui text normativ este ca textul sa fie clar, precis, fara ambiguitati, astfel incat un observator de inteligenta si educatie medie ( adica cu liceul), eventual apeland la serviciile unui jurist, sa poata intelege si aplica textul respectiv. Totodata textul trebuie sa se incadreze intr-un firesc apreciat in raport de ansamblul dreptului, de doctrina si practicile existente la vremea emiterii.
In anul 2010, un singur articol redactat defectuos de niste imbecili din guvernul lui Boc nr. II a creat, pentru categoria ordine si aparare, niste probleme uriase, niste efecte catastrofale care se produc si in prezent.
Este vorba de art. 1(5) din Legea 285 din 2010 ( in vigoare din 31 decembrie 2010), text prin care sumele compensatorii tranzitorii au fost mutate in salariul de functie, „fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege”.
De maxima imbecilitate a fost ideea de a introduce in elementul principal de remunerare, avand caracter permanent si singurul recunoscut de CCR ca fiind protejat de art.41 din Constitutie, niste drepturi secundare si temporare, alaturi de cerinta contrastanta ca aceasta mutare sa nu fie considerata ” crestere salariala”. Cu alte cuvinte, sa nu fie considerata crestere a salariului de functie.
Nu ii oprea nimeni, pe imbecilii care au redactat textul, sa respecte logica fireasca si sa aseze LANGA elementul principal ( salariul de baza/de functie/solda de functie), suma compensatorie tranzitorie, drept secundar si mai ales TEMPORAR.
O asezare a sumei compensatorii langa salariul de baza/de functie/ solda de functie, ar fi usurat intelegerea interdictiei ca suma compensatorie sa fie luata in considerare ca ” crestere salariala”, la calcularea altor elemente ale salariului,.
Ar fi garantat totodata, facil, respectarea cerintei (constitutionale si legale) ca limita minima a salariului de baza/de functie sa nu coboare sub nivelul salariului minim garantat pe tara.
Insa pentru ca ne-am procopsit, la vremea respectiva, cu niste idioti, au ales ei sa ne faca un anus contra naturii. Sa bage suma compensatorie, in salariul de functie, dar fara sa constituie, cica, crestere salariala. De ce sa fii rational, cand poti sa fii irational?
Ca o paranteza, epoca Boc&Basescu a excelat in norme de salarizare imbecile.
Cel mai notoriu exemplu este Legea 330/2009, nascuta prin cezariana. Ea nu a fost produsul gandirii Parlamentului, ci Parlamentului i-a fost bagata fortat pe gat, sub pretextul urgentei, prin asumarea raspunderii guvernului Boc nr. I.
Legea respectiva a fost redactata in asa hal,de catre idiotii ” specialisti” ai guvernului Boc I, incat continutul ei era imposibil sa fie pus in aplicare!
A fost nevoie de corecturi urgente si drastice prin OUG 1/2010, ca Legea 330/2009 sa poata totusi aplicata.
Incheind paranteza explicativa, revin la art.1 (5) din Legea 285 din 2010. Textul a avut urmatorul continut:
(5) În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
Nu-i asa ca, dupa ce parcurgeti cu dificultate, continutul textului, ramaneti ingandurati incercand sa intelegeti ce o fi vrut legiuitorul sa spuna prin expresia ” fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.”?
Pozitionarea irationala, nenaturala (pentru un jurist), a sumei compensatorii tranzitorii, in salariul de baza/ de functie, urmata de cerinta contradictorie ca sa nu fie considerata „crestere salariala”, a facut ca sa devina o misiune cvasi-imposibila, identificarea sensului corect al normei si aplicarea ei corecta.
Hoardele de contabili si juristii „pregatiti” de la stat au inteles ei ca suma compensatorie tranzitorie, odata bagata in salariul de functie, a devenit parte a cuantumului salariului de functie. Ca atat i-au dus capuletul si diploma cumparata.
Poti sa le reprosezi? Poti si nu prea. De ce? Ca altii, aparent mai destepti ca ei, ocupand functii de judecatori, au zis, in majoritate, la fel.
Sa vedem acum ce zice CCR, si mai ales cum corecteaza, CCR, prostiile debitate de niste fosile din ICCJ, in decizia 21 din 2016, decizie care a generat intreaga jurisprudenta toxica, in contra legii si vatamatoare politistilor si militarilor.
Astfel, in Decizia nr. 108 din 2006 si Decizia 693 din 2006, instanta constitutionala a reţinut, în esenţă, că sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie.
In decizia CCR nr. 667 din 2016, CCR a retinut ca exista distincție între salariul de bază și elementele adiționale ale acestuia, printre care și sporurile, neputand fi acceptat, din perspectiva constitutionala, ca un spor, în sine, să constituie atât o parte a indemnizației/salariului de bază, la care să se calculeze procentual alte sporuri prevăzute de lege, cât și un adaos salarial pentru compensarea corespunzătoare a unor condiții de muncă în considerarea cărora este acordat.
In Decizia CCR 51/2020, Curtea a desfiintat ca neconstitutionala interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii – in sensul ca fostul spor de doctorat, acordat dupa 2010 sub forma de suma compensatorie tranzitorie inclus in salariul de baza, ar fi devenit parte a salariului de baza si drept fundamental.
La paragraful 20 in decizie, Curtea Constitutionala retinut :
“20. Mai mult, Curtea Constituțională apreciază că, prin soluția pronunțată în Decizia nr. 21 din21 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se atât competențelor constituționale ale legiuitorului, cât și celor ale instanței de contencios constituțional. În acest sens, Curtea Constituțională reține că soluția instanței supreme potrivit căreia „au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009” se întemeiază pe două considerente principale. Primul considerent este acela că, după intrarea în vigoare a legilor-cadru nr. 330/2009 și nr. 284/2010, sporul de doctorat a fost transformat dintr-un drept salarial secundar într-o componentă a salariului, ca drept fundamental recunoscut și apărat de lege. Această interpretare ignoră faptul că, după intrarea în vigoare a legilor mai sus menționate, sporul de doctorat nu a mai fost prevăzut în legislație, iar suma compensatorie acordată a reprezentat o măsură cu caracter tranzitoriu, ce urmărea să evite diminuarea veniturilor persoanelor care, anterior, obțineau venituri salariale mai mari decât cele care ar fi rezultat din aplicarea noilor legi-cadru în domeniul salarizării. Aprecierea că aceste sume compensatorii s-au constituit într- o nouă modalitate de a recompensa calificarea profesională prin obținerea titlului de doctor nu este susținută nici pentru motivul că acordarea sumelor compensatorii nu s-a limitat doar la drepturile acordate anterior cu titlu de spor de doctorat, ci a privit și alte drepturi salariale, așa cum rezultă din dispozițiile art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010. Prin urmare, Curtea constată că interpretarea instanței supreme se constituie, în fapt, într-o modificare a opțiunii legiuitorului, în sensul contrar adoptat de acesta, afirmând existența unui drept care nu mai are temei legal, contrar principiului constituțional al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (1) și art.115, care consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, respectiv delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul are competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.”
Deci, daca fata de acest spor ( de doctorat) acordat din 2010 ca suma compensatorie tranzitorie, Curtea Constitutionala, in considerentele ei, a inlaturat ca fiind eronata teza in sensul ca ar fi devenit parte a salariului de functie si drept fundamental, aceasta teza a Curtii Constitutionale orienteaza, obligatoriu, interpretarea ce trebuie facuta tuturor fostelor sporuri asezate, ca suma compensatorie, in salariul de functie al politistilor/ solda de functie a militarilor!
Pare ca teoria curge frumos, curat, simplu? Urmarind indeaproape interpretarile obligatorii facute de CCR? Eu zic ca da! Aparent, pentru cei care nu isi duc traiul prin salile de judecata, nu ai avea cum sa pierzi un proces pe salarizare in care prezinti argumentatia asta, in conditiile in care este abatere disciplinara pentru judecatori, nerespectarea deciziilor ( inclusiv a interpretarilor) CCR.
Canci!
Ii doare drept in curul judecatoresc si arogant, in special pe magistratii sectiilor de contencios din curtile de apel din tara, de deciziile CCR, atunci cand in joc e banutul statului si cand ei au primit ordin sa il protejeze, daca vor sa ramana cu pensii speciale.
Va citez dintr-o decizie recenta data in octombrie 2021, de catre un complet de contencios din Curtea de Apel Bucuresti:
„Pe de altă parte, orientarea instanţelor de judecată spre o anumită interpretare a normelor juridice pe care instanţa de trimitere le indică este în sensul că analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu cel al salariului de funcţie al poliţiştilor se face fără excluderea din salariul de funcţie a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare”
In dosarul asta, noi castigasem la fond, la Tribunalul Giurgiu, avand in vedere si ca DGPMB nu prezentase absolut niciun inscris cu care sa isi probeze afirmatiile contrare.
In recurs ( care e nedevolutiv si in care este interzisa administrarea de inscrisuri care nu sunt noi, pe care recurentul le-a avut dar, din nesimtire sau din neglijenta sau pentru ca asa a fost instruit de DGF, nu le-a depus la prima instanta), socant pentru noi ( dar inscriindu-se perfect in logica cunoscuta a obedientei judecatorilor de contencios fata de statul care le plateste salarii si pensii fabuloase), completul, slugarnic, a admis recurentei DGPMB, inscrisuri tinute ascunse tribunalului, ne-a ignorat total si a refuzat sa analizeze argumentatia noastra bazata pe jurisprudenta obligatorie a CCR, in special pe decizia CCR nr.51 din 2020, a desfiintat sentinta primei instante si a intors dosarul pentru rejudecare.
Pentru onor completul, important era „orientarea instanţelor de judecată”, nu legea si nici decizia 51 din 2020 prin care CCR a desfiintat ” orientarea”, anusul contra naturii cu care ne-au procopsit „inteleptii” Inaltei Curti, prin decizia 21 din 2016!
Fiat justitia, pereat mundus? Pai conceputul asta opereaza intr-o tara in care exista cu adevarat, justitie. In care se respecta legea si nu ” orientarea” (practica) demolata argumentat ca fiind gresita, de catre CCR. In care piatra ramane piatra si nu devine magistrat, ministru, parlamentar, doctor in stiinte. In care fiecare ajunge, potrivit inteligentei si educatiei, in locul pe care il merita.
Dar nu la noi! Nu in vremurile astea! Poate, cine stie, peste 100 de ani!
II inteleg perfect pe cei care aleg sa paraseasca tara. Cunosc personal cel putin 20 de politisti tineri si valorosi care au facut si ei, alegerea asta. Ei au inteles repede ca nu exista viitor, pentru ei si copii lor, intr-o tara in care analfabetii si coruptia au capturat puterea in stat. (Emil Pascut – Sindicatul Diamantul).
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

Publicat

acum 11 ore

pe

iunie 6, 2026

De

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?

De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.

Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.

La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.

Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă

Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:

  • 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
    – Împuternicit în aprilie 2014
    – Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!)
  • 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
  • 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
  • 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
  • 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
  • 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
    Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
    – numai împuterniciri și desemnări,
    – fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.

Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)

  • Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
    – Împuternicit inspector-șef
    – În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
    – Rezultatul: obține nota 1
    – În aprilie 2023, împuternicirea încetează.

Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.

Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”

  • 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
    – Împuternicit inspector-șef
    – Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
    – Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.

În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.

Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.

Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine

  • Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
    – Împuternicit inspector-șef
    – Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
    – Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
    – Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.

Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.

Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!

  • Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
    – Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.

Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.

Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă

Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.

Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.

Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”

Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:

„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”

Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:

Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?

În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.

La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Publicat

acum 11 ore

pe

iunie 6, 2026

De

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe

Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:

  1. Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
  2. Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
    din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.

Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.

Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.

Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu

Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.

  • În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
  • Astăzi este 4.050 lei.
  • De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.

Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.

Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.

În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.

Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat

An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.

Traducere din birocratic în română:

  • Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
  • Salariul minim a urcat în lumea reală.
  • Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.

Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.

Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.

Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.

Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta

Șablonul e deja clasic în România:

  1. Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
  2. Nu o aplici integral niciodată.
  3. Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
    • „etape”,
    • „perioade tranzitorii”,
    • „eșalonări”,
    • „implementare graduală”.

Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.

Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:

Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?

Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.

În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.

  • Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
  • Nu cer aviz de la minister.
  • Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.

Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.

Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.

Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș

Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.

Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.

În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.

Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Featured

Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali

Publicat

acum 12 ore

pe

iunie 6, 2026

De

„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale

Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.

Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs

Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:

  • nu au participat fizic la cursurile GWO;
  • nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
  • nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
  • în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.

Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.

Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită

Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:

  • 6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
  • ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.

Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.

Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA

Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.

Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.

Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță

Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.

Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:

  • incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
  • riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
  • consecințe juridice și economice semnificative.

Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.

Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare

Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:

  • prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
  • reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
  • asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
  • formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
  • utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.

În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.

Imaginea României, subminată în industria eoliană

Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.

„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Exclusiv11 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Exclusivo zi ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Exclusivo zi ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Exclusivo zi ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Exclusivo zi ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Exclusivo zi ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Exclusivo zi ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv