În 2020, în UE, alocările  bugetare guvernamentale totale pentru cercetare și dezvoltare s-au ridicat la 100.786 milioane de euro, echivalentul a 0,8% din PIB, conform datelor Eurostat publicate în septembrie 2021.

Luxemburg (648 de euro/persoană), Danemarca (519 euro/persoană) și Germania (443 de euro/ persoană) au alocat cei mai mulți bani pentru investiții în cercetare şi dezvoltare, fiind țările care conduc clasamentul.

La popul opus, țările din Uniunea Europeană cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană au fost România (15 euro/persoană), Bulgaria (21 de euro), Ungaria (39 de euro) și Letonia (42 de euro).

În 2019, în România, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, din care: 0,28% pentru sectorul privat şi 0,20% pentru sectorul public, anunţă INS. Cheltuielile au atins, astfel, 5,065 de miliarde lei.

Ultimele date Eurostat, publicate la finalul lunii noiembrie, poziţionează România pe acelaşi ultim loc în UE la capitolul investiţii în cercetare-dezvoltare, cu 0,5% din PIB. Exemplul prezentat mai jos arată cum încrederea acordată de autorităţile locale sau statale oamenilor de ştiinţă poate fi răsplătită, peste ani.

Pandemia a provocat pagube economice enorme multor orașe din întreaga lume. În schimb, în oraşul german Mainz s-a întâmplat exact contrariul, datorită investiţiilor făcute, de-a lungul anilor, în cercetare.

Acum, orașul de pe Rin poate deveni unul dintre centrele științifice și medicale importante ale lumii, în domeniul oncologiei, virusologiei și gerontologiei, mulţumită firmei BioNTech, care a creat primul vaccin împotriva noului coronavirus. În primele nouă luni ale lui 2021, BioNTech a realizat un profit de 7,1 miliarde de euro.

Datorită taxelor fiscale încasate, Mainz a raportat, la final de 2021, venituri-record. În Evul Mediu, Mainz a înflorit datorită lui Johannes Gutenberg și a descoperirii sale, tiparul.

Acum, în vremea unei economii globalizate, începe o nouă perioadă de glorie a oraşului Mainz, datorită cuplului de cercetători Uğur Şahin și Özlem Türeci, imunologi și profesori la Facultatea de Medicină a Universității din Mainz, care poartă numele lui Gutenberg.

Ei se află în spatele companiei de biotehnologie BioNTech, care, la finalul anului trecut, a adus pe piaţă, alături de Pfizer, primul vaccin împotriva SARS-CoV-2.

La începutul lui 2020, gigantul farmaceutic american Pfizer a semnat un parteneriat strategic cu BioNTech, a organizat a treia fază de studii clinice la scară largă, pregătind documentația pentru înregistrarea vaccinului în SUA și UE. La sfârșitul lui 2020, Pfizer a furnizat facilități de producție pentru ca vaccinul să fie lansat rapid.

Vaccinul Pfizer-BioNTech a jucat un rol crucial în timpul campaniilor de imunizare din întreaga lume, cele două companii partenere reușind să crească volumele de producție într-un timp foarte scurt.

Astfel, în mai puțin de un an, cele două companii au realizat profituri de miliarde de dolari, iar, în același timp, venituri uriașe din impozite s-au revărsat în bugetele locale a trei orașe germane.

Numai în primele nouă luni ale anului trecut, BioNTech a realizat un profit de 7,1 miliarde de euro. Nu este clar cât de mult din această sumă este încadrat la deduceri fiscale. Cu toate acestea, pentru prima dată după mulți ani, orașul Mainz a încheiat anul cu excedent. În loc de un deficit așteptat de 36 de milioane de euro, Mainz a raportat un excedent-record de 1,09 miliarde de euro.

Pentru 2022, se așteaptă un plus de aproximativ 490 de milioane de euro. Prin urmare, autoritățile orașului cred că, până la sfârșitul lui 2022, nu doar că vor putea rambursa toate vechile datorii acumulate din 1980 încoace, dar vor putea și să reducă impozitele percepute afaceriştilor locali, atrăgând astfel noi companii în zonă.

BioNTech a fost fondată în 2008 cu intenția de a dezvolta noi metode de tratare a cancerului, bazate pe tehnologia ARN mesager. În lupta împotriva

Covid-19, tehnologia și-a dovedit eficacitatea, fiind de așteptat ca aceasta să reușească şi în lupta împotriva cancerului. În același timp, compania BioNTech lucrează şi la un vaccin împotriva malariei, fiind astfel așteptate noi sume-record în trezoreria locală.

Datorită afluxului neașteptat de venituri fiscale în Mainz, un oraş cu aproximativ 220.000 de locuitori, se prefigurează creşterea semnificativă a investiţiilor în sectorul imobiliar şi nu numai.

Managerul și coproprietarul BioNTech, Uğur Şahin, a declarat că plănuiește să investească peste un miliard de euro în ridicarea a zeci de clădiri noi în oraș. Printre acestea se numără și un laborator de producție pentru viitoarele medicamente anticancer.

Începând din 2022, compania își va muta sediul într-o fostă cazarmă a Bundeswehr învecinată. Vom construi noi laboratoare și birouri acolo, a spus Uğur Şahin. BioNTech are, în prezent, aproximativ 1.800 de angajați în Mainz.

În următorul deceniu, este de aşteptat ca în oraş să fie create până la 5.000 de noi locuri de muncă bine plătite, pentru oameni de știință și specialiști în medicină și farmacie.

În zilele pandemiei, BioNTech a transformat Mainz într-o farmacie mondială, a declarat primarul Michael Ebling. Peter Hener, președintele Camerei de Comerț Rhine-Hesse, speră ca oraşul să devină un centru tehnologic global pentru oncologie și gerontologie.

De la subvenții la autofinanțare

Orașul Mainz este capitala statului federal Renania-Palatinat. Deoarece veniturile fiscale locale au crescut atât de mult datorită succesului BioNTech, în viitor Renania-Palatinat nu va mai fi, în mod clar, o regiune subvenționată de bugetul federal german, ci va deveni ea însăși un donator.

În prezent, 11 provincii sunt subvenționate de la bugetul federal, alte cinci fiind donatoare. Alte două orașe germane beneficiază de profiturile realizate de BioNTech, acestea fiind Idar-Oberstein din Renania-Palatinat și Marburg din Hesse.

Sediul de cercetare și producție al companiei este situat în Idar-Oberstein. Acolo au fost construite, recent, noi spații pentru alte laboratoare. În Marburg, se află  principala fabrică a BioNTech. Clădirea de acolo a fost achiziționată în urmă cu un an și, în doar câteva luni, a devenit unul dintre cei mai importanți producători de vaccin ARNm din lume.

Scopul pe care și l-au propus, în Marburg, este să ajungă la o producție de un miliard de doze pe an. Cu toate acestea, ne putem imagina că într-o zi vom produce și mai mult, a spus profesorul Uğur Şahin. (Liviu Anghel).