Administratie
M-aș fi simțit laș dacă nu aș fi scris asta/Emanuel Ungureanu – cu un limbaj nedemn pentru un deputat
Printr-un apel la 112, o persoană a anunțat că, în cazul in care polițistul care a comis accidentul de pe str. Laminorului nu va fi arestat, va împușca primul polițist care-i va ieși în stradă.
Majoritatea comentariilor de la știrile cu acest apel de la 112 îl susțin pe apelant, ba chiar îl încurajează, comentatorii susținând că așa ar fi just.
Și nu mă refer aici la scoaterea la iveală a derapajelor unor polițiști sau a întregii instituții, căci ăsta e rolul presei și e unul chiar benefic.
Doar că presa nu se limitează la asta, ci de multe ori denaturează realitatea, uneori prin minciuni grosolane, alteori prin omisiune.
Despre accidentul mortal de acum câteva zile s-au scris deja sute de articole și s-au postat mii de comentarii. Nu am citit încă niciun articol obiectiv, cu explicații pe înțelesul tuturor, ci doar articole care să atragă cât mai multe comentarii, cât mai multe opinii. Pentru că rolul prioritar al presei se pare că a devenit acela de a vinde și mai puțin de a informa corect și obiectiv.
Unii politicieni și persoane publice au găsit și ei un bun prilej de a se băga în seamă urcându-se pe valul de ură pentru a mai câștiga puțină simpatie și notorietate.
Îl dau aici exemplu pe dl Emanuel Ungureanu care, cu un limbaj nedemn pentru un deputat, l-a numit pe autorul accidentului „un dement în hainde de polițist”. Explică mai departe același deputat cum polițistul a verificat dacă mai trăiește fetița cu piciorul.
Aceeași idee e prezentată și de doctorul Vasi Rădulescu, medicul influencer care scrie cărți și le oferă gratis publicului, acesta trebuind să plătească doar transportul (care e de fapt costul tiparului, livrării și al cărții, asta dacă nu ești suficient de naiv încât să crezi altceva).
Medicul Vasi se arată oripilat de imaginile pe care abia le-a putut privi cu polițistul dând cu piciorul într-un copil ca să vadă dacă mai mișcă și spune că gestul arată cât de animal este polițistul.
S-a dovedit ulterior că polițistul a sunat de mai multe ori la 112 , sunt înregistrări audio în care se poate auzi un om în stare de șoc, pierdut în spațiu, în niciun caz un animal sau un dement așa cum este numit de un deputat și un medic, oameni plini de empatie de altfel.
Verificatul victimei cu piciorul, pentru cine dorește să afle realitatea, nu senzaționalul, e explicabilă foarte simplu prin aceea că dispecerul i-a indicat să așeze victima pe partea stângă, acesta fiind aplecat asupra ei, a întors-o, fetița ajungând cu pantoful polițistului sub ea. Când s-a ridicat, a fost fotografiat, iar publicului i-a fost livrată o poză revoltătoare pentru cei care au văzut într-o poză tot ce s-a întâmplat, fără să mai filtreze cu propriile gândiri.
Sunt curios dacă medicul Vasi pune diagnostice tot așa, pe vorbe, sau dacă face niște investigații înainte.
Momentul impactului a fost surprins de camerele video și l-am văzut cu toții. Nu pot spune ce viteză avea mașina de poliție, doar o expertiză va stabili asta, dar e clar pentru oricine că circula cu viteză mare, mai mare decât cea maxim legală. E la fel de clar că asta a fost una dintre cauzele accidentului.
În aceleași imagini se vede că șoferul nu a schițat niciun gest, lucru ce poate însemna că nici nu le-a văzut pe cele două fete. În apelul la 112 zice că a lovit un singur copil, deci clar nu a văzut ce a făcut. Motivele pentru care nu le-a văzut le putem doar bănui. Sau poate ar trebui să-l întrebăm pe doctorul Vasi ori pe politicianul Ungureanu, cei care fac afirmații certe fără să aibă habar despre ce vorbesc, doar pentru a-și „întărâta” publicul.
Revenind pe imagini, tot acolo se mai vede un lucru despre care nu prea zice nimeni nimic, de teama ca nu cumva să se interpreteze că încearcă să ia apărarea polițistului și să-și atragă linșajul public. Cele două fetițe au alergat pe trecerea de pietoni. Nu e o bănuială, nu e o presupunere, nu e declarația vreunui martor, e o certitudine. Se vede pe filmare momentul în care încep să alerge, anticipând probabil că vor avea timp să treacă.
Un alt aspect este starea trecerii de pietoni al cărei marcaj nu e vizibil. Administratorul drumului va fi sigur parte în proces.
Despre mușamalizare încă se vorbește. Și ăsta e un subiect scandalos. Nu cred că există vreun jurnalist care să creadă asta, dar totuși scriu lăsând cititorului o portiță pentru a se gândi în continuare la o posibilă mușamalizare.
E greu pentru mulți să facă diferența dintre intenție și culpă, mai ales că aici e vorba de un polițist. Se cere arestare, închisoare pe viață, moarte, împușcare etc.
Tot ce am scris mai sus sunt lucruri reale, nu presupuneri.
Articolul nu are rolul de a-i lua apărarea polițistului, deși recunosc că îmi pare foarte rău pentru el, ci are rolul de a informa corect pe cei care caută asta în locul știrilor „scandaloase”.
Oricum judecarea lui va avea loc în instanță, pe bază de probe, nu după ce zice Vasi, Emanuel sau Marian pe Facebook.
În final, învățămintele care pot fi trase ar fi următoarele:
-conduceți preventiv, fiți atenți la drum, nu la altceva
-învățați copiii cum să traverseze strada corect
-nu excludeți niciodată că așa ceva nu vi s-ar putea întâmpla niciodată, dar faceți tot ce puteți ca să nu vi se întâmple
-nu mai credeți tot ce auziți. (Marian Godina).
Administratie
Centura Comarnic prinde contur: Ultima autorizație de construire, verde pentru finalizarea strategică a Văii Prahovei
Administratie
Val de atacuri „spoofing”: Escrocheria telefonică ce imita băncile, o amenințare crescândă pentru utilizatorii Revolut
Administratie
România, noul pol european al securității cibernetice: De la gazdă la lider strategic
România se afirmă cu determinare pe harta strategică a Europei în domeniul securității cibernetice. Cu sediul Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC) la București, țara noastră deține astăzi un atu strategic de importanță vitală, o poziție pe care europarlamentarul Victor Negrescu o confirmă și o susține activ în negocierile la nivel înalt.
Consolidare europeană la București: O prioritate în bugetul UE 2026
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu, eforturile sunt concentrate acum pe consolidarea acestui centru vital. În negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din anul 2026, s-a pledat cu fermitate pentru direcționarea unor resurse substanțiale către protejarea spațiului digital european. „Am obținut creșteri importante pentru cercetare, inovare și securitate digitală”, a subliniat Negrescu, evidențiind succesul acestor demersuri în asigurarea finanțării necesare pentru o fortificație digitală europeană.
Ambiția României: De la gazdă la lider european în cybersecurity
Viziunea pe termen lung depășește simplul statut de gazdă. Obiectivul declarat pentru viitorul Cadru Financiar Multianual este o extindere semnificativă a Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice. România aspiră să devină nu doar gazda acestui centru de excelență, ci un adevărat lider european în securitatea cibernetică, contribuind activ la definirea și implementarea strategiilor digitale la nivel continental. Această ambiție este susținută de expertiza națională recunoscută și de resursele umane valoroase din domeniu.
Beneficii concrete: Ce inseamnă acest atu strategic pentru tară
Prezența și dezvoltarea ECCC la București aduc o serie de avantaje palpabile pentru România, cu impact direct asupra economiei, pieței muncii și siguranței naționale:
- Investiții sporite în cercetare și inovare: Centrul va atrage finanțări considerabile pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în domenii de avangardă ale securității cibernetice.
- Oportunități vaste pentru experți și inovatori: Se deschid noi perspective pentru specialiști, universități și startup-uri din sectorul digital, stimulând crearea de locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial.
- Protecție cibernetică consolidată: Instituțiile publice, companiile private și, nu în ultimul rând, cetățenii vor beneficia de o protecție sporită în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate.
- Rol strategic consolidat în Europa: Prezența ECCC la București cimentează poziția României pe harta strategică a Europei, recunoscându-i contribuția esențială la securitatea digitală a blocului comunitar.
Angajamentul este clar: eforturile de susținere a acestui centru vor continua, cu scopul ferm ca România să se transforme într-un pol european de referință al securității digitale, contribuind activ la un spațiu digital european mai sigur și mai rezilient.
-
Exclusivacum 4 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 22 de oreReset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 3 zileCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 22 de oreEXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 4 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum 22 de oreJustiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum 3 zileScandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf

În teren, lucrările sunt active pe întreg traseul centurii. Au început dislocările pentru finalizarea viaductului peste calea ferată și râul Prahova, una dintre cele mai complexe componente ale proiectului. Podul metalic peste râul Prahova se află în linie dreaptă, urmând turnarea plăcii de beton. În zona sensului giratoriu de la Breaza se execută zidurile de sprijin, aproximativ 350 de metri de consolidări care asigură stabilitatea malurilor.


