Featured
Dosarul rușinii naționale: ”Șmenul” UNICREDIT – AUCHAN
Înainte să se mai bată cu pumnii în piept cu patriotismul lor strict propagandistic, ofițerii structurilor informative, liderii politici, polițiștii, inspectorii ANAF, procurorii și judecătorii cărora tocmai li s-au mărit iar veniturile mai ceva ca prețurile la gaze, ar trebui să citească acest raport. În tăcere. Cu capul plecat. Și cu un sentiment lăuntric de vinovăție!
(Preluare National – Catalin Tache):
De ce? Pentru că au jurat credință statului român! Și pentru că își câștigă ”cozonacul cel de toate zilele! – pentru că în aceste domenii de activitate nu vorbim de o simplă pâine! – din taxele plătite de contribuabilii români. Și mai ales din impozitele investitorilor români, câți au mai rămas din ei…Iată însă că, după ce un constructor român depune plângeri penale însoțite de un probatoriu care pare a fi chiar prototipul ”dosarului beton”, autoritățile statului român paralizează de frică! Astfel că, de ani de zile, cu sute de locuri de muncă pierdute între timp și cu dreptatea în mână, patronul român al firmei timișorene NM Construct asistă neputincios la acest neverosimil blocaj total al Justiției din România. Unul față de care ”Procesul” lui Kafka pare chiar unul optimist. Iar neputința tuturor instituțiilor statului român, de la ANAF la Poliția Română și de la Parchetul General la DNA și instanțele de judecată demonstrează că România nu mai este nici măcar o ”colonie”! Ci direct un ”stat ocupat”! Culmea umilinței, nici măcar de vreo mare putere militară străină! Ci ”doar” de niște multinaționale în fața cărora autoritățile române stau pur și simplu ”capră”! Fără a îndrăzni măcar să solicite audierea unor funcționari acuzați de ”șmenuirea” sumei dintr-un contract de 45.600.000 euro, în dauna unui constructor român! Ce este drept, companiile acuzate sunt UNICREDIT BANK AUSTRIA AG și AUCHAN/ KS. Numai înșiruirea renumitelor case internaționale de avocatură ale acestora cu greu putând fi cuprinsă și de un eventual almanah juridic. Astfel că statul român, prin principalele sale instituții a preferat să își bage capul în ”cutia de carton”.
Iată însă că ”NAȚIONAL” nu se supune acestei rușinoase politici de umilință națională și dezvăluie un raport absolut halucinant despre Dosarul ”UNICREDIT BANK – AUCHAN”. Mai ales că pe 23 ianuarie este termenul pentru depunerea unei noi plângeri în dosarul nr. 644/P/2015. Iar pe 31 ianuarie are loc și termenul în Dosarul 2515/30/2021. La care vor fi depuse inclusiv documentele incendiare intrate în posesia noastră.
45.600.000 euro
Un prim document ce va fi prezentat fiind cel care pe chiar prima pagină poartă următoarele însemne: ”CLIFFORD CHANCE LLP. VERSIUNE FINALĂ. K&S ELECTRIC POWER POINT SA ÎN CALITATE DE ÎMPRUMUTAT FINANȚAT DE UNICREDIT BANK AUSTRIA AG ÎN CALITATE DE CREDITOR. CONTRACT DE FACILITATE DE CREDIT ÎN VALOARE DE 45.600.000 EURO PENTRU DEZVOLTAREA PROIECTULUI CENTRUL COMERCIAL CRAIOVA”.
Contract care a dus la credința constructorului român NM că se poate apuca cu toate eforturile financiare și logistice proprii de construcția ”Electroputere Mall – Auchan” din Craiova, pentru că ”banii există” și ”va fi plătit”. Mai ales că acest document va fi însoțit în instanță și de un altul, de asemenea intrat în posesia noastră. Este vorba despre declarația dată de către cetățeanul belgian Kris Carton, ”în calitate de administrator al ”KS”, în fața organului de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – SICE în cadrul dosarului nr. 644/P/2014”. Și în cadrul căreia, la filele 5 și 6 se regăsesc referințe clare la aceeași sumă de 45.600.000 euro care i-a fost prezentată constructorului român: ”Declar faptul că au fost doi proprietari și anume K&S Electric Power Point și Auchan Romania SA, fiecare deținând câte o jumătate din proprietate.(…) Finanțarea a fost asigurată cum urmează:
– din fonduri proprii ale K&S, în sumă de aproximativ 5.000.000 euro;
– finanțare din partea Auchan în sumă de 35 milioane euro(…)
– finanțare din partea Unicredit Bank Austria, în sumă de aproximativ 24 milioane de euro;
Revin asupra răspunsului formulat, cu precizarea că finanțarea obținută de la UniCredit Bank Austria a fost de aproximativ 45 de milioane euro (…)
Întrebare: I-ați adus la cunoștință reprezentantului NM Construct SRL, dl. Mircea Moldovan, cuantumul finanțării obținută de societatea K&S în vederea realizării obiectivului Electroputere? Indicați modalitatea comunicării.
Răspuns: Da, i-am comunicat dlui. Mircea Moldovan componența finanțării în vederea construirii parcului comercial, ca fiind compusă din fonduri proprii, finanțare Auchan și Unicredit Austria , în cuantumul sumelor prezentate mai sus. Fac mențiunea în ceea ce privește cuantumul finanțării obținută de la UniCredit Bank Austria, i-am prezentat dlui. Moldovan suma de 45 milioane de euro”.
”Acțiuni ale UniCredit Bank Austria AG de înșelare a NM Construct în favoarea Auchan”
Acesta este titlul documentului care detaliază modalitatea prin care constructorul român s-a trezit prins într-o adevărată ”schemă financiară” pusă la cale pentru a nu i se mai plăti drepturile bănești prevăzute în contract și pe care acesta acum le reclamă. Și din care astăzi publicăm doar câteva fragmente relevante :
”În concret, UniCredit Bank Austria AG a ajutat subsidiara grupului Auchan în România, respectiv Auchan Romania SA să înșele un constructor român prin crearea aparenței că finanțează lucrări de construcții într-un cuantum dublu decât cel real și pe o suprafață dublă decât cea reală. În exercitarea acestui rol, UniCredit a primit garanția suverană a societății mamă Auchan din Franța. În anul 2010 Auchan a luat decizia dezvoltării unui complex comercial în Craiova, pe locul și în clădirile fostei fabrici Electroputere SA, pe un teren în suprafață de 120.000 mp. Valoarea întregului proiect era de 85 mil. euro, însă Auchan deținea doar în cuantum de 55 mil. euro, respectiv 35 mil. din fonduri proprii și 20 mil. euro aprobate de UniCredit (sume fără TVA). În vederea acoperirii deficitului de finanțare de 30 mil. euro, Auchan a solicitat băncii UniCredit să creeze aparența către constructorul targetat cu privire la faptul că ar finanța execuția de lucrări de construcții pentru o valoare dublă, respectiv 40 mil. euro pentru 120.000 mp., în loc de 20 mil. euro pentru 60.000 mp.
În vederea punerii în operă a schemei de înșelăciune Auchan a utilizat o firmă paravan, respectiv societatea K&S Electric Power Point SA(KS), pe care a interpus-o în relația cu terții. Societatea KS era deținută de Auchan, în cotă de 50%, iar restul de 50% în cote egale de alți cetățeni belgieni, prin intermediul cărora relația de încredere cu constructorul vizat – NM Construct SRL din Timișoara – era deja creată anterior. Auchan a decis împărțirea terenului în 2 părți egale, a câte 60.000 mp fiecare, care vor fi dobândite de Auchan și KS de la Electroputere, pentru un preț de 15.000.000 euro fiecare. Apoi Auchan a intermediat ca împrumutul de la UniCredit să fie acordat către KS.
În final, Auchan și UniCredit au creat aparența către constructorul NM cu privire la faptul că societatea KS deține întreaga suprafață de teren de 120.000 mp, că acționează în calitate de dezvoltator unic și că beneficiază de o finanțare de 45,6 milioane euro din partea băncii penrtu executarea de lucrări pe această suprafață. Și că Auchan este doar chiriaș, respectiv doar o „ancoră” comercială pentru proiect.
În realitate, UniCredit finanța doar lucrări de construcții pentru terenul deținut de KS de 60.000 mp și doar pentru suma de 20 mil. euro, la care se adaugă TVA aferentă de 5,6 milioane euro. Mimarea finanțării unei suprafețe de 120.000 mp a avut loc prin simpla consemnare de către bancă a acestui indicator în bugetul proiectului contrar prevederilor contractuale, aspect care a condus astfel la un calcul aritmetic fals. Iar mimarea finanțării unei sume de 45,6 milioane euro în loc de 25,6 milioane euro a avut loc prin dublarea liniei de finanțare de 20 milioane euro (linia B) Prin inventarea uneia de refinanțare a acesteia în cuantum echivalent de 20 milioane euro (linia D). Refinanțarea, acțiune ce intervenea la 24 de luni după prima tragere de linia B a fost practic pre-aprobată de bancă în interiorul unui contract de finanțare!
În condițiile mimării unei finanțări nereale, UniCredit a ajutat Auchan ca prin intermediul societății sale KS, care și-a jucat rolul de unic proprietar și dezvoltator, constructorul NM să fie atras în executarea de lucrări și pe suprafața de 60.000 mp deținută de Auchan, fără contract și fără a fi plătit! În același timp, înspre crearea unei surse legitime pentru lucrările executate de NM și ajunse în patrimoniul Auchan fătă plată, Auchan a încheiat un contract de lucrări de construcții cu KS, adică cu sine însuși, pentru o sumă de 20 milioane euro, acesta fiind documentul său de proveniență al lucrărilor! Însă acest contract nu prevedea o plată cu bani reali, ci exclusiv prin compensare cu un împrumut anterior acordat de Auchan către KS în cuantum echivalent de 20 milioane euro.
Acest împrumut de 20 milioane euro fusese acordat de Auchan în scopul achiziționării de către KS a părții sale de teren de 60.000 mp, fiind consumat integral în chiar ziua acordării! Contractul de lucrări de construcții Auchan, precum și cel de împrumut Auchan, precum și modalitatea de compensare între cele două (în oglindă) au fost aprobate de UniCredit, care astfel a ascuns deficitul de finanțare în privința lucrărilor de executat pe suprafața de 60.000 mp deținută de Auchan.
Totodată, prin aprobarea mecanismului de compensare banca UniCredit a aprobat tacit și producerea unei fraude de TVA în baza facturilor fictive ce urmau a fi emise de KS către Auchan pentru lucrările Auchan. Aspect care a și avut loc ulterior prin emiterea a 6 facturi fictive de către KS în valoare de 17 milioane euro și pentru care Auchan a dedus nelegal TVA în cuantum de 4,08 milioane euro! Unicul constructor real a fost NM, care a executat integral Faza 1 a proiectului în perioada 2011 – 2012, respectiv Galeria Comercială Mall deținută de KS, Hypermarket-ul Auchan și Magazinul Leroy – Merlin (până la fit-out) deținute de Auchan, precum și lucrările de Drumuri și Parcări pe ambele proprietăți”!!!
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
Featured
Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali
„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale
Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.
Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs
Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:
- nu au participat fizic la cursurile GWO;
- nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
- nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
- în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.
Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.
Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită
Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:
- 6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
- ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.
Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.
Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA
Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.
Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.
Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță
Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.
Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:
- incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
- riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
- consecințe juridice și economice semnificative.
Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.
Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare
Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:
- prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
- reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
- asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
- formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
- utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.
În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.
Imaginea României, subminată în industria eoliană
Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.
„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
-
Exclusivacum 2 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o zi
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o zi
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o zi
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro