În România există deja transmitere comunitară a variantei Omicron, estimările Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arătând că, la jumătatea lunii în curs, se vor înregistra 25.000 de cazuri pe zi. Din datele epidemiologice parvenite din statele occidentale, care înregistrează cifre-record de cazuri noi, noua variantă a SARS-CoV-2 pare să fie mai blândă, mai mulţi specialişti opinând că aceasta ar putea pune capăt evoluţiei agresive a pandemiei.

Astfel, este de așteptat ca, în România, Omicron să provoace mai multe spitalizări și decese, suplimentar față de cele așteptate în urma predicțiilor care au luat în considerare numai tulpina Delta, notează sursa citată.

John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford, a declarat, pentru presa britanică, că noua variantă pare să fie mai puțin severă și că pacienții care ajung în spital sunt externaţi mai rapid.

Scenele îngrozitoare pe care le-am văzut în urmă cu un an –secții de terapie intensivă pline, mulți oameni murind prematur – sunt acum istorie din punctul meu de vedere și cred că ar trebui să ne simțim încrezători că situația va persista, a afirmat acesta.

Şi în România, unde, oficial, sunt mai mult de 300 de cazuri depistate cu Omicron până acum, infecțiile cu această tulpină indică, mai degrabă, o afectare mai degrabă a căilor respiratorii superioare, cu dureri de gât şi de cap, febră, frisoane. Managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Beatrice Mahler, a declarat că, în cazul persoanelor vaccinate sau cu istoric de boală, infecţia se remite după câteva zile.

Simptomatologia nu este alarmantă pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală. În schimb, virusul se transmite mult mai repede, prin urmare  trebuie să ne protejăm de această rată de transmitere extrem de intensă, a spus Mahler la Digi 24.

Radu Ţincu, medic primar ATI, spune că, din cauza ratei mici de vaccinare a populaţiei autohtone, România ar putea avea parte de o evoluţie total diferită a valului al cincilea, putându-se înregistra mult mai multe cazuri de deces în rândul populaţiei, comparativ cu statele occidentale unde ratele de vaccinare sunt mari.

Ştiind din experienţele variantelor precedente că, după o perioadă de două-trei săptămâni de circulaţie a unei variante în spaţiul european, ea devine dominantă şi în ţara noastră, cel mai probabil avem o transmitere intracomunitară, însă în acest moment suntem la începutul acesteia.

Avem o transmitere intracomunitară nu foarte accelerată, ceea ce permite autorităţilor să implementeze anumite măsuri care să prevină o creştere exponenţială a numărului de cazuri, aşa cum se întâmplă în Franţa, cu peste 200.000 de cazuri pe zi, sau Marea Britanie, cu peste 180.000 de cazuri zilnice.

Însă, în mod evident, până la jumătatea lunii ianuarie, vom avea o transmitere comunitară a Omicron şi ea va deveni dominantă şi în România, a explicat medicul Radu Ţincu. Chiar dacă varianta Omicron se transmite mult mai repede, datele raportate de statele occidentale arată că aceasta produce forme uşoare de boală.

Marea Britanie a dat publicităţii un raport care spune că varianta Omicron reduce necesarul de tratament al pacienţilor cu 20-25 la sută şi reduce riscul de spitalizare cu până la 45-50 la sută, ceea ce arată că Omicron determină forme blânde de boală, a spus Radu Ţincu.

El a avertizat, însă, că România are o particularitate faţă de ţările din Vest, aceea că nu avem un grad suficient de populaţie vaccinată, astfel încât datele de acolo nu sunt reproductibile în totalitate în ţara noastră.

Eficiența vaccinurilor

Epidemiologul Octavian Jurma afirmă că Omicron nu este o ameninţare la fel de mare precum tulpina Delta pentru persoanele vaccinate cu trei doze sau pentru cele care s-au vaccinat după ce au trecut prin boala Covid-19.

Acesta subliniază că, în cazul acestei boli, nu se poate pune semnul egal între infectare şi îmbolnăvire, menţionând că schema simplă de vaccin nu împiedică infectarea, dar previne formele grave de boală şi decesul.

Potrivit specialistului, valul al cincilea ar putea fi mai scurt decât precedentul, dar, de-abia în cursul acestei săptămâni, vom avea o imagine mai corectă a valului Omicron.

Deşi Omicron ne infectează cu mult mai mare uşurinţă decât varianta Delta, riscul de spitalizare şi deces este mai scăzut pentru cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală. Dacă ai boosterul făcut sau/şi te-ai vaccinat după cei ai trecut prin boală, Omicron nu este o ameninţare la fel de mare pentru tine ca Delta şi probabil chiar mai mică decât Alpha.

Pentru cei nevaccinaţi vestea bună este că şi trecerea prin boală oferă o doză variabilă de protecţie, chiar dacă este inferioară celei oferită de booster sau de imunitatea hibridă (infectare+vaccinare), a scris Octavian Jurma pe pagina personală de Facebook.

Medicul subliniază că infectarea nu este acelaşi lucru cu îmbolnăvirea şi chiar dacă vaccinul în schema simplă şi-a pierdut capacitatea de a împiedica infectarea, nu a pierdut-o şi pe aceea de a împiedica formele grave de boală şi deces.

Boosterul reface şi o mare parte din protecţia neutralizantă (împotriva infectării şi transmiterii). Orice om înţelept poate transforma ghinionul de a fi trecut prin boală în norocul de a putea dobândi imunitate hibridă sau chiar superimunitate prin vaccinare, mai scrie Jurma.

Simptome specifice Omicron

Unele dintre simptomele noii variante virale sunt diferite de cele întâlnite în celelalte valuri. Datele actuale arată că pacienţii infectaţi nu au mai semnalat  pierderea simțului mirosului şi al gustului.

Potrivit oamenilor de știință din Marea Britanie și Africa de Sud, unde Omicron a fost înregistrat pentru prima dată, transpirațiile nocturne sunt printre cele mai comune simptome date de noua variantă.

Este vorba despre transpirații abundente nocturne care necesită o schimbare completă a hainelor, a spus medicul britanic Amir Khan pentru postul britanic ITV. El susține că acest simptom este foarte des întâlnit, sugerând să fie adăugat pe lista oficială a OMS.

Angelique Coetzee, președintele Asociației Medicale din Africa de Sud, a declarat pentru BBC că pacienții infectaţi cu Omicron se plâng de dureri corporale și de oboseală, alte simptome tipice incluzând durerea în gât și tusea uscată. În schimb, foarte puțini pacienți au febră.

Niciunul dintre cazurile înregistrate în rândul pacienţilor din Africa de Sud nu și-a pierdut simțul mirosului sau al gustului, acestea fiind unele dintre cele mai comune simptome din precedentele valuri al pandemiei.

Nu este clar încă în ce măsură Omicron afectează copiii, dar există indicii că cei de vârste mici ar putea fi mai afectaţi de noua variantă. A existat o creștere a numărului de spitalizări pentru copiii cu vârsta sub cinci ani, a declarat Michelle Grum de la Institutul Național de Boli Infecțioase din Africa de Sud.

Unii medici au raportat simptome neobișnuite la copii, aproximativ 15% dintre copiii infectați prezentând erupții cutanată. Alte simptome comune sunt oboseala, durerile de cap și pierderea poftei de mâncare.

De ce varianta Omicron nu pare a fi atât de gravă

Motivul pentru care varianta Omicron a noului coronavirus ar provoca forme mai uşoare ale bolii are legătură cu modul în care virusul atacă celulele plămânilor, arată două studii publicate recent, aflate în stadiul de preprint.

La primul studiu au colaborat 31 de oameni de ştiinţă de la mai multe universităţi, în timp ce în al doilea caz este vorba despre un studiu al unor cercetători scoţieni şi britanici. Potrivit cercetătorilor, numeroasele mutaţii pe care le-a suferit varianta Omicron par să fi schimbat complet modul în care virusul se multiplică în organismul uman.

Ravindra Gupta, cercetător la Universitatea Cambridge, unul dintre autorii primului studiu, spune că există două moduri în care virusul poate infecta o celulă. Unul dintre ele presupune o fuziune între învelişul viral şi membrana celulară şi aceasta este modalitatea preferată de varianta Delta.

Acest tip de fuziune poate avea loc doar dacă o celulă conţine un nivel ridicat dintr-o moleculă numită TMPRSS2, care desparte proteina spike a virusului în jumătate.

Molecula TMPRSS2 se găseşte în cantităţi mari în plămâni, unde variante ca Delta găsesc condiţii propice pentru a prospera, provocându-le afecţiuni grave persoanelor infectate.

Pe de altă parte, este mult mai dificil un astfel de clivaj pentru varianta Omicron, conform rezultatelor testelor efectuate în laborator, ceea ce înseamnă că nu poate infecta plămânii la fel de tare ca Delta.

În schimb, proteina spike a variantei Omicron se leagă în general mai bine de celulele umane, ceea ce îi asigură un avantaj în celulele fără TMPRSS2. Celulele din căile respiratorii au un nivel mai scăzut de TMPRSS2 şi, prin urmare, este mai probabil ca Omicron să infecteze aceste celule, iar în acest caz infecţia se caracterizează prin simptome mai uşoare.

Acest lucru nu înseamnă însă că în viitor nu pot apărea din variante mai periculoase, de aceea nu este cazul să ne relaxăm, avertizează cercetători. (Liviu Anghel).