Bărbații, recrutați în mare parte din Europa de Est, sunt originari din 15 țări, inclusiv din Republica Moldova. 114 mercenari moldoveni au fost identificați, până în prezent, în gruparea Wagner, dar și în alte organizații paramilitare, se arată într-o investigație, realizată de Rise Moldova.

Lista prezintă nume, numerele speciale de identificare ale acestora, numele lor de cod, precum și numele unității, dar și pozițiile de luptă ale unora.

În schimbul unor sume de bani, lăsând în spate familii și prieteni, au mers să ucidă. Unii dintre ei nu se vor întoarce niciodată.

Persoanele care ajung să fie recrutate ca mercenari, de cele mai ori, provin dintr-o pătură socială instabilă, fără un loc de muncă și venit permanent. Așa schițează ofițerul SIS, care activează în Unitatea pentru Combaterea și Prevenirea Mercenariatului și Terorismului, profilul mercenarului, în baza informațiilor adunate despre mercenari moldoveni identificați până în prezent.

WAGNER este o companie paramilitară privată rusă. A fost fondată de Dimitriy Utkin, un fost ofițer al Serviciului rus de informații militare (GRU). Membrii organizației sunt de fapt mercenari – persoane care, pentru bani, participă la diverse operațiuni militare.

Mercenariatul este o activitate ilegală, inclusiv în Rusia. Același statut îl are și în Republica Moldova. „Orice formațiune paramilitară, indiferent dacă este Wagner sau dacă se numește altfel, este în afara câmpului legal al Republicii Moldova, deci este ilegală”, afirmă un locotenent-colonel din cadrul Centrului Antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Membrii Wagner au fost identificați pentru prima oară în 2014, când au susținut separatiștii pro-ruși, asistând armata rusă în războiul din Donbas, estul Ucrainei, precum și în invazia și anexarea Crimeei. Mercenarii au fost implicați de asemenea în conflictele din Siria, Libia, Sudan, Mozambique, Republica Central-Africană și Venezuela.

Membrii de pe lista Wagner nu au fost recrutați doar din Rusia, deși cel mai mare număr – 2.708 au doar cetățenie rusă, iar alți 120 de ruși dețin și cetățenia altor state. Baza de date conține nume din 15 țări, dintre care peste o mie de persoane au cetățenia necunoscută. 220 de cetățeni sunt din Ucraina, 17 din Belarus, 11 din Kazakhstan, opt din Serbia, patru din Armenia, patru din Uzbekistan, trei din Bosnia și Herțegovina, doi din Kârgâstan, doi din Tajikistan, doi din Turkmenistan, doi din Siria, unul din Georgia și nouă cetățeni ai Republicii Moldova. Câțiva dintre membrii din listă au cetățenie dublă sau triplă (Un mercenar are triplă cetățenie: Liban, Ucraina și Rusia).

Înrolat să ucidă

Mercenarii Wagner sunt acuzați de încălcarea drepturilor omului, tortură și execuții în zonele unde au luptat. La 13 decembrie 2021, Consiliul European a adoptat o listă de sancțiuni împotriva grupării Wagner împreună cu alte trei entități și opt persoane conectate cu aceasta. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor, interdicția de a călători în Uniunea Europeană și de a primi finanțare din UE.

În lista celor opt se regăsește și Dimitriy Utkin (fondatorul și comandantul grupului Wagner) despre care UE confirmă că „se face personal responsabil pentru abuzurile comise de oamenii săi”. Printre acestea se numără „torturarea până la moarte a unui dezertor sirian de către patru membri Wagner, în iunie 2017, la Homs, Siria. Potrivit unui fost membru al Grupului Wagner, Dimitriy Utkin a ordonat personal torturarea dezertorului, precum și filmarea actului”.

Unul dintre cei care au participat la torturarea bărbatului era și moldoveanul Vladislav Apostol.

Vladislav Apostol avea dublă cetățenie: a Republicii Moldova și a Federației Ruse. Era cunoscut în unitatea Wagner după numele de cod: Volk (n.r. din rusă-lup). Aceeași poreclă o folosea și pe conturile sale din rețelele de socializare Vkontakte și Odnoklassniki. Pe platforme publica fotografii din Cecenia și Siria.

La 7 februarie 2018, Vladislav Apostol a fost ucis într-un atac aerian american, în timpul bătăliei de la Khasham, Siria.

Vladislav Apostol e unul dintre cei 86 de mercenari care au fost uciși în anul 2018, potrivit listei Wagner. Din numărul total de luptători din listă, au murit 372 de persoane: 315 – în Siria, 35 în estul Ucrainei, opt în Libia, unul în Kiev și unul în Sankt Petersburg.

SIS-ul, pe urmele mercenarilor

În urma investigației jurnalistice s-a stabilitit că cinci cetățeni moldoveni sunt investigați în prezent de SIS, fiind bănuiți că fac parte din gruparea Wagner. Aceștia sunt: Alexandru Butnarciuc (53 de ani), Alexandru Prida (49 de ani), Mihai Junghin (47 de ani), Alexandru Șevcenco (30 de ani) și Veaceslav Ababii ( 56 de ani), ultimul deține dublă cetățenie și a ocupat poziția de lunetist în unitatea Wagner.

Potrivit datelor SIS, din cei 114 mercenari moldoveni identificați până în prezent, doar 17 au ajuns în fața instanței de judecată. Dintre aceștia, șapte au fost condamnați cu suspendare, iar zece cu executare.

Pentru activități de mercenariat, legislația națională prevede de la trei până la șapte ani de închisoare.

Salariile promise vs. realitatea

Salariile promise mercenarilor moldoveni încep de la o mie de dolari, în funcție de poziția pe care urmează să o ocupe în unitate, spune ofițerul Serviciului de Informații și Securitate, care a acceptat să vorbească sub anonimat.

Ofițer SIS: „O mie de dolari era suma promisă, dar realitatea e diferită și când ei înțelegeau că realitatea e alta, încercau să înțeleagă ce e mai bine pentru ei și ăsta e momentul în care încep să se gândească să revină acasă și cum să revină….Banii sunt o iluzie pentru ei, pentru că atunci când pleacă acolo se gândesc «merg să lupt, să primesc bani și să-mi ajut familia poate», dar realitatea e diferită. Ei au bani doar pentru a trăi acolo, pentru mâncare, țigări, mașini, casă și nimic mai mult. Dacă vorbim despre mercenarii ordinari, nu cei care sunt în top și sunt responsabili de coordonarea unor activități”. (Sava N.).