Administratie
Viața noastră post-decembristă, între libertate și reinventare democratică, este în plină desfășurare
Libertatea este cel mai prețios lucru pe care aveam să îl descopăr după decembrie 1989. Libertatea de a spune ce gândești, de a transforma o lume împietrită de regimul comunist, de a-ți urma calea, de a-ți prefața un nou început.
Am strâns, în acest dosar insolit, câteva povești de viață, privite din perspectiva unor indivizi cu vârste felurite și aparținând unor generații diferite, care amintesc de felul în care autorii și-au trăit propria libertate căpătată după 1989.
O să observați că drumul spre libertate trecea, pentru cei mai mulți, printr-ale „gurii”, descoperind produsele de consum occidentale, prin ecranul televizorului care înfățișa o lume, încă în alb-negru, nemaiîntâlnită și cu totul fascinantă încât îi silea să zăbovească ore întregi în fața Zeului Televizor, bucurându-se de ceea ce regimul Ceaușescu le interzisese.

Mărfuri simple, în principiu, dincolo de acelea necesare traiului, obținute cu greutate după îndelungi așteptări la cozi imense, dar care creionează mizeria ultimilor ani ai regimului comunist, neputințele noastre, mai puțin frica, omniprezentă.
Cei care scriu aceste texte pe care le citiți în dosarul alcătuit cu acest prilej, sunt copii sau tineri în 1989, care nu sesizează frica. Un sentiment cumplit, paralizant și omniprezent, dar care nu face parte din existența lor. Iar părinții lor au grijă să-i țină la adăpost de derapajele regimului, de spaima traiului de zi cu zi și a represiunii posibile.
Îmi amintesc de un student care mi-a spus odată, cu imens regret, „bietul Ceaușescu, l-au împușcat de Crăciun”.
Adevărul este că nu doar tinerii de zi, care nu erau născuți în 1989, suferă de o puternică malformare a realității din ultimii ani ai regimului Ceaușescu, pe care nu o cunosc decât din auzite, acoperind-o, sub impactul prezentului nu foarte confortabil (sau, în orice caz, nu așa cum și-i l-au imaginat în euforia post-decembristă), cu o nostalgie stupidă. O regăsim în sondajele sociologilor, cu cifre care, uneori, ne uluiesc.
Ce am făcut, noi, cei mai în vârstă, societatea, intelectualii, cum am reușit să producem, în 32 de ani, atâția nostalgici după vremuri cumplite, dictatoriale, opozabile întru totul, pentru unii, democrației, imperfecte, desigur, dar democrației pe care încercăm să o construim din 1989 încoace?

Cum a trecut prin gimnaziu și liceu studentul întâlnit de mine (pentru care am schimbat complet acel curs pe care trebuia să îl susțin printr-o abordare critică a regimului comunist, în România, între 1948 și 1989), dacă el nu știa că Ceaușescu era ateu și că, în 25 decembrie 1989, cei mai mulți au sărit în sus de bucurie la scena execuției (azi, plângând ipocrit pe seama unui asasinat de Crăciun!), semn că nu se pretindeau atât de creștini atunci pe cât ar vrea să fie crezuți de cei cărora le povestesc acum.
Și, în spiritul excelentei viziuni sintetice asupra regimului comunist românesc, aparținând lui Belu Zilber, potrivit căreia „în România, comunismul a purtat pecetea lui Stalin și Caragiale”, tot așa, ani lungi după execuția de la Târgoviște, mormântul lui Ceaușescu a purtat o cruce și celebra stea roșie în cinci colțuri, amintind de internaționalismul proletar și ideologia comunistă, atee, pentru a sublinia și mai bine combinația dintre liderul sovietic și cel mai mare dramaturg român ale cărui piese de teatru ne uimesc prin actualitatea lor politică, mai ales.
„Reconvertirea” a însemnat pentru mulți adaptare, eliberarea din chingile regimului, reinventarea economică și politică, inițiativa privată, fuga după bani, adesea cu orice preț, consumerism, prosperitate, dar și neputința adaptării, dificultatea traiului de zi cu zi, lipsa banilor (sau a valorii lor), șomaj (un termen care pândea mereu capitalismul ticălos, descris de publicațiile comuniste), drame individuale sau colective.
Cărți despre revoluția din 1989 sunt, în pofida celor care vă spun că nu prea avem. Mistere sunt. Cum ar fi o revoluție fără mistere, ce sens ar mai avea? Dacă istoricii francezi revizuiesc mereu viziunea lor asupra propriei revoluții din 1789 și chiar epoca napoleoniană, de ce am face noi excepție, peste încă vreo 100 sau 200 de ani?
Cert este că ne lipsesc mai degrabă studiile postdecembriste. Puține, pentru care, firește, nu avem toate informațiile la dispoziție. Dar mărturiile martorilor sunt importante. Unele deja sunt cunoscute, altele vor fi cândva tipărite. Și utile, îmi imaginez, istoricilor care se vor apleca asupra acelei perioade.
Viața noastră post-decembristă, între libertate și reinventare democratică, este în plină desfășurare. Depinde de noi cum va arăta România în următorii 32 de ani. Și dacă ne va plăcea sau nu. (Florin Șperlea).
Administratie
Grupare de trafic de canabis, destructurată de DIICOT. Patru persoane au fost arestate preventiv
Polițiștii de frontieră din cadrul Centrului de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni și cei ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, sub coordonarea procurorilor DIICOT – Structura Centrală, au destructurat o grupare suspectată de cultivarea și comercializarea de droguri de risc.
Potrivit informațiilor transmise de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii au dispus reținerea a patru persoane, cu vârste cuprinse între 29 și 43 de ani. Acestea sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de risc.
Semințe de canabis aduse din Cehia printr-o firmă de curierat
Din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada iunie–septembrie 2026, cei patru suspecți ar fi acționat împreună pentru obținerea unor beneficii financiare din cultivarea și comercializarea canabisului.
Anchetatorii susțin că, sub coordonarea unui bărbat în vârstă de 43 de ani, considerat liderul grupării, membrii acesteia ar fi procurat din Cehia mai multe cantități de semințe de canabis. Semințele ar fi fost introduse în România pe cale aeriană, prin intermediul unei firme de curierat, cu scopul de a fi cultivate.
Culturi indoor în comuna Singureni
Ulterior, suspecții ar fi amenajat și întreținut mai multe culturi de canabis în spații interioare situate pe raza comunei Singureni, județul Giurgiu. Plantele ar fi fost cultivate în vederea comercializării.
În urma perchezițiilor desfășurate de anchetatori au fost descoperite și ridicate peste 90 de plante de canabis, aflate în diferite stadii de dezvoltare, precum și aproximativ patru kilograme de canabis.
De asemenea, autoritățile au identificat mai mulți saci cu materie vegetală uscată, cântărind aproximativ 38 de kilograme, muguri de canabis, instalații folosite pentru întreținerea culturilor și alte mijloace de probă.
Tribunalul București a dispus arestarea preventivă
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a celor patru inculpați pentru o perioadă de 30 de zile.
Acțiunea a fost sprijinită de jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
DIICOT precizează că, pe întreaga durată a procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție. (Sava N.).
Administratie
România și Polonia își consolidează cooperarea pentru securitatea frontierelor
O delegație de rang înalt a Ministerului de Interne din Republica Polonă, condusă de secretarul de stat Czesław Mroczek, a efectuat o vizită de lucru la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române. Întâlnirea s-a desfășurat în cadrul vizitei oficiale întreprinse în România de delegația poloneză, la invitația conducerii Ministerului Afacerilor Interne.
Informațiile au fost transmise de Poliția de Frontieră Română.
Oficialii polonezi, în dialog cu conducerea Poliției de Frontieră
Delegația poloneză a reunit reprezentanți ai principalelor structuri de ordine și siguranță publică, printre care șefii Poliției, Poliției de Frontieră și structurilor responsabile de gestionarea situațiilor de urgență. Din componența delegației au mai făcut parte doi membri ai Parlamentului polonez și responsabili ai structurilor de cooperare internațională din cadrul Ministerului de Interne.
Poliția de Frontieră Română a fost reprezentată de inspectorul general, chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica, alături de mai mulți reprezentanți ai conducerii Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Experiență comună și răspunsuri la noile riscuri
Discuțiile au urmărit consolidarea cooperării dintre România și Polonia în domeniul securității frontierelor. Un accent important a fost pus pe schimbul de experiență privind managementul integrat al frontierelor și pe identificarea unor soluții comune pentru gestionarea noilor provocări de securitate.
Reprezentanții Poliției de Frontieră Române au prezentat modul de organizare și atribuțiile instituției, evoluțiile recente în supravegherea și controlul frontierelor, tehnologiile utilizate, precum și principalele dificultăți operaționale cu care se confruntă structurile din teren.
La rândul său, șeful Poliției de Frontieră poloneze a expus modul de funcționare și experiența autorităților din Polonia în gestionarea frontierelor. În cadrul prezentării au fost evidențiate mai multe provocări comune pentru cele două state.
Amenințările hibride, în centrul discuțiilor
Unul dintre cele mai importante subiecte abordate a vizat amenințările hibride și efectele acestora asupra securității frontierelor. Cele două părți au analizat experiențele acumulate în plan operațional, precum și modalitățile prin care măsurile de supraveghere și intervenție pot fi adaptate noilor tipuri de riscuri.
Oficialii români și polonezi au subliniat necesitatea unei cooperări permanente și a unui schimb rapid de informații, în condițiile în care situația de securitate regională rămâne într-o continuă dinamică.
Delegația poloneză a vizitat Centrul Operațional de Cooperare
În cadrul programului, delegația poloneză a vizitat Centrul Operațional de Cooperare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Reprezentanții români au prezentat mecanismele de coordonare și schimb de informații utilizate în activitatea operativă.
De asemenea, oficialilor polonezi le-a fost prezentat sistemul eDAC, folosit de structurile Ministerului Afacerilor Interne pentru efectuarea verificărilor operative. Specialiștii Poliției de Frontieră Române au explicat modul în care platforma sprijină intervențiile și activitățile desfășurate în teren.
Cooperare consolidată într-un context regional complicat
Potrivit Poliției de Frontieră Române, vizita a reconfirmat interesul comun al României și Poloniei pentru dezvoltarea colaborării în domeniul securității frontierelor.
Cele două state urmăresc intensificarea schimbului de informații, experiență și bune practici, în condițiile în care autoritățile se confruntă cu provocări regionale aflate într-o permanentă evoluție. (Paul D.).
Administratie
Peste 393 de milioane de lei pentru două investiții majore în infrastructura medicală
Ministerul Sănătății a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru două proiecte medicale importante finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Valoarea totală a plăților depășește 393 de milioane de lei.
Centre medicale noi la Târgu Mureș și București
Cea mai mare sumă, în valoare de 197.763.195,85 lei, a fost alocată pentru construirea noului Centru Chirurgical Cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș.
Alți 195.360.829,99 lei au fost plătiți pentru noul Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, parte a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.
În total, cele două investiții beneficiază de plăți în valoare de 393.124.025,84 lei.
Investiții în spitale și servicii medicale moderne
Potrivit Ministerului Sănătății, proiectele contribuie la dezvoltarea infrastructurii medicale din România și urmăresc crearea unor spații moderne pentru diagnostic, tratament și intervenții specializate.
Noile centre sunt destinate îmbunătățirii condițiilor pentru pacienți și personalul medical, precum și creșterii calității serviciilor oferite în domeniul bolilor cardiovasculare și al tuberculozei.
„PNRR înseamnă investiții care rămân în România. Investiții în sănătate. Investiții în oameni”, a transmis Ministerul Sănătății.
-
Exclusivacum 22 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 5 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 4 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 3 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 22 de oreMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Featuredacum 3 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 2 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.



