Anchete
Model de refuz pentru verificarea carantinaților de catre polițiști
După cum v-am precizat în comunicatul anterior, când vine vorba de respectarea Legii salarizării în ceea ce îi privește pe polițiști, MAI-ul și Guvernul se fac efectiv că plouă, nefiind de ajuns că suntem sacrificații de serviciu comparativ cu celelalte familii ocupaționale, constatăm că respectarea prevederilor legale este facultativă la nivelul conducerii ministerului și în ceea ce privește atribuțiile Poliției Române, reprezentanții ministerului solicitând în ultma perioadă intensificarea verificărilor privind persoanele carantinate/izolate la domiciliu, precizeaza cei de la Sindicatul Europol.
„Constatăm încă o dată că polițiștii sunt trimiși carne de tun în prima linie, pentru îndeplinirea unui “ordin” pe care Lucian Bode l-a primit de la șeful său de partid, Florin Cîțu, deși această activitate nu face parte din aria de atribuții ale Poliției Române, colegii noștri neavând competențe de verificare a persoanelor carantinate/izolate, iar pentru a lămuri în mod suplimentar acest aspect venim cu următoarele precizări:
Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, la art. 3 lit. r) stabilește în mod clar definiția organelor de control, astfel: organele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, cu competențe de verificare și de monitorizare a respectării de către autoritățile sau persoanele în cauză a măsurilor dispuse în temeiul prezentei legi, în situațiile de risc epidemiologic și biologic.
Astfel, putem observa și în baza acestei prevederi că polițiștii, conform Legii nr. 218/2002, nu au competențe de verificare și de monitorizare a respectării măsurilor de carantinare/izolare la domiciliu, singura atribuție reglementată fiind aceea prevăzută de art. 12 alin. 5 din Legea nr. 136/2020, respectiv de asigurare a ordinii publice în spațiile special desemnate de autorității pentru carantină, precum și în unitățile sanitare sau în locațiile alternative atașate acestora stabilite pentru izolare.
Pe de altă parte, la momentul emiterii Legii nr. 55/2002 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, legiuitorul fiind conștient de rolul acestui act normativ care nu a adus noi atribuții în sarcina Poliției Române, a reglementat o situație de excepție aplicabilă instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea efectelor pandemiei, sens în care în art. 22 a statuat faptul că: “Pe durata stării de alertă, pentru angajații din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajatului.”
De asemenea, prin prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 55/2020, legiuitorul a stabilit faptul că valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia, astfel că polițiștilor le este aplicabil, inclusiv în perioada stării de alertă și nu numai, Acordul Colectiv privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special – politiști din Ministerul Afacerilor Interne care statuează la art. 38 alin. 1 că “atribuțiile polițistului sunt cele prevăzute în fișa postului”, iar la alin. 2 din același articol faptul că “polițistul are dreptul de a refuza în scris și motivat executarea unor dispoziții primite de la șefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare”.
Ori într-o astfel de situație, atâta timp cât legiuitorul nu a dorit modificarea atribuțiilor Poliției Române, iar în fișele de post ale polițiștilor nu sunt prevăzute sarcini și atribuții care să reglementeze activitatea de verificare a persoanelor carantinate/izolate la domiciliu, este necesară obținerea acordului explicit, liber și total necondiționat din partea polițiștilor pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar atâta timp cât colegii noștri din teritoriu nu își manifestă acordul nu putem discuta despre neîndeplinirea sau refuzul îndeplinirii unei atribuții de serviciu.
Pentru a putea fi mai expliciți, vă prezentăm exemplul Legii nr. 487/2002 a sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, care statuează la art. 57 forma pe care o îmbracă sprijinul pe care organle de poliție îl oferă personalului medical, astfel: “transportul persoanei în cauză la spitalul de psihiatrie se realizează, de regulă, prin intermediul serviciului de ambulanță. În cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizează cu ajutorul poliției, jandarmeriei, pompierilor, în condițiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranță și respectării integrității fizice și demnității persoanei.”
Iar în acest sens, Direcția de Ordine Publică a precizat în mod explicit că odată cu prezentarea bolnavului psihic în unitatea spitalicească de psihiatrie misiunea poliției se consideră încheiată, context în care, conform Legii nr. 487/2002, polițiștii nu mai au vreo obligație legală față de persoana în cauză, cu atât mai puțin de custodie ori transport al acesteia de la unitatea medicală către locul depistării sau domiciliu. Iar în ceea ce privește preluarea bolnavului psihic în vederea transportării la unitatea medicală de specialitate, polițiștii nu au obligația de a se urca în ambulanță alături de acesta, putând să însoțească echipajul medical cu autospeciala din dotare.
După cum se poate vedea, după prezentarea bolnavului la unitatea de psihiatrie, polițiștii și-au încheiat misiunea, nemaiavând obligații față de acesta cum ar fi verificarea salonului în care urmează să fie plasat bolnavul și nici să urmărească dacă acesta urmează tratamentul medicamentos prescris de către medicul de specialitate, întrucât aceste atribuții se află în competența altei instituții încadrată cu personal de specialitate. În aceeași manieră trebuie analizată și situația persoanelor carantinate/izolate a căror verificare este de competența altor organe de control, polițiștii neavând atribuții în acest sens.
Pentru a veni în sprijinul colegilor din teritoriu care nu doresc să desfășoare activități de verificare a persoanelor față de care a fost dispusă măsura carantinării/izolării, întrucât nu reprezintă o atribuție din fișa postului, nefiind cuprinsă nici în art. 26 din Capitolul III-Atribuțiile Poliției Române din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, vă punem la dispoziție un model de Raport pe care să-l întocmiți în momentul în care doriți să vă abțineți de la executarea unei astfel de sarcini” mai precizeaza sursa citata. (Irinel I.).

DESCARCĂ AICI MODELUL DE RAPORT PRIVIND REFUZUL VERIFICĂRII PERSOANELOR CARANTINATE/IZOLATE
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
Anchete
O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată
Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.
O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție
Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.
Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.
Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței
Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.
Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.
Comentariul ironic al judecătoarei
Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:
„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Cinci ani de „Din drag de Bucovina”, la Suceava
Piața Volantă „Din drag de Bucovina” a marcat, pe 5 septembrie 2026, la Suceava, cinci ani de activitate. Inițiativa Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Suceava a fost creată pentru sprijinirea și promovarea producătorilor locali.
La eveniment a participat Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ambasador al Agriculturii Ecologice din România. Acesta a transmis susținerea ministerului pentru inițiativele care contribuie la dezvoltarea producției locale, promovarea agriculturii ecologice și consolidarea lanțurilor scurte de comercializare.
Sprijin pentru fermierii locali
Cu acest prilej, a fost evidențiată implicarea constantă a DAJ Suceava în susținerea fermierilor, prin:
- informare și consiliere;
- promovarea agriculturii ecologice;
- facilitarea accesului producătorilor pe piață.
În cei cinci ani de activitate, „Din drag de Bucovina” a devenit un punct de întâlnire între producători și consumatori. Piața contribuie, totodată, la promovarea produselor locale și la valorificarea specificului agricol și gastronomic al Bucovinei.
Felicitări DAJ Suceava, producătorilor locali și tuturor celor implicați în dezvoltarea proiectului „Din drag de Bucovina”!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 5 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane



