Connect with us

Actualitate

๐๐จ๐ฏ๐ž๐ฌ๐ญ๐ž๐š ๐œ๐š๐ฆ๐ฉ๐ข๐จ๐š๐ง๐ž๐ข ๐ฅ๐š ๐š๐ญ๐ฅ๐ž๐ญ๐ข๐ฌ๐ฆ, ๐Œ๐ข๐ซ๐ž๐ฅ๐š ๐ƒ๐ฎ๐ฅ๐ ๐ก๐ž๐ซ๐ฎ, ๐œ๐ž๐š ๐œ๐š๐ซ๐ž ๐๐ž๐ญ๐ข๐ง๐ž ๐ซ๐ž๐œ๐จ๐ซ๐๐ฎ๐ซ๐ข โ€ž๐ข๐ฆ๐›๐š๐ญ๐š๐›๐ข๐ฅ๐žโ€œ ๐๐ž ๐ญ๐ซ๐ž๐ข ๐๐ž๐œ๐ž๐ง๐ข๐ข

Publicat

pe

๐‚๐ฎ๐ฆ ๐š โ€ž๐ฌ๐š๐ซ๐ข๐ญโ€œ ๐๐ž ๐ฅ๐š ๐ฅ๐š๐œ๐š๐ญ๐ฎ๐ฌ ๐ฆ๐ž๐œ๐š๐ง๐ข๐œ ๐ฅ๐š ๐œ๐จ๐ง๐Ÿ๐ž๐ซ๐ž๐ง๐ญ๐ข๐š๐ซ ๐ฎ๐ง๐ข๐ฏ๐ž๐ซ๐ฌ๐ข๐ญ๐š๐ซ
Cรขnd te gรขndeลŸti la sportul prahovean de performanลฃฤƒ, printre numele pe care nu ai cum sฤƒ le omiลฃi este ลŸi cel al Mirelei Dulgheru. S-a impus รฎn lumea atletismului mondial, cu sฤƒrituri รฎn lungime care, รฎn cei peste 25 de ani de carierฤƒ, i-au adus faimฤƒ, satisfacลฃia muncii, recorduri รฎncฤƒ nedoborรขte, dar ลŸi momente care au รฎnvฤƒลฃat-o cฤƒ viaลฃa nu รฎnseamnฤƒ un cรขลŸtig permanent. A dublat รฎntotdeauna activitatea din salฤƒ cu pregฤƒtirea didacticฤƒ, iar astฤƒzi le รฎmbinฤƒ pe cele douฤƒ, fiind profesor la Universitatea Petrol Gaze din PloieลŸti, unde predฤƒ Educaศ›ie fizicฤƒ ศ™i Sport, Eticฤƒ ศ™i Integritate Academicฤƒ, Didactica educaศ›iei psihomotrice, Comunicare. Totodatฤƒ, este ลŸi purtฤƒtorul de cuvรขnt al instituลฃiei.
Cรขnd รฎncepi discuลฃiile cu Mirela Dulgheru, inevitabil te va โ€žplimbaโ€œ cu subiectele spre atletism, Andrei, studenลฃi ลŸi… pฤƒrinลฃii sฤƒi. Fiecare รฎลŸi are โ€žcฤƒmฤƒruลฃaโ€œ proprie รฎn inima sa.
Nฤƒscutฤƒ la PloieลŸti, รฎn 1966, Mirela Dulgheru avea sฤƒ fie โ€žaleasฤƒโ€œ de sportul care urma sฤƒ-i aducฤƒ satisfacลฃii enorme. Pe cรขnd avea vreo 10 ani, o profesoarฤƒ de Educaลฃie Fizicฤƒ, vecinฤƒ cu familia sportivei, le-a recomandat pฤƒrinลฃilor sฤƒ o dea la o clasฤƒ cu profil sportiv. A trecut cu brio selecลฃia, iar atunci a aflat cฤƒ va practica atletismul. Pฤƒrinลฃii au fost de acord cu acest drum, dar cu condiลฃia de a nu lฤƒsa รฎnvฤƒลฃatura pe plan secund.
Chiar dacฤƒ au fost ore intense de pregฤƒtire fizicฤƒ, รฎmbinate cu orele de la ลŸcoalฤƒ, pentru Mirela Dulgheru efortul din primii ani de atletism nu a fost resimลฃit ca o corvoadฤƒ. Pรขnฤƒ la 17-18 ani, considerฤƒ cฤƒ totul a fost un fel de โ€žjoacฤƒโ€œ, iar oamenii din spatele sฤƒu, care i-au vฤƒzut abilitฤƒลฃile fizice ลŸi capacitatea de muncฤƒ, au avut rฤƒbdare sฤƒ o creascฤƒ.
Prima medalie obลฃinutฤƒ, cea de bronz la Campionatele Naลฃionale, a fost รฎn timpul liceului, cu o sฤƒriturฤƒ รฎn lungime de 5,07m. Tot รฎn perioada aceasta a fost selectatฤƒ ลŸi รฎn lotul naลฃional, bifรขnd, tot cu un clasament pe podium, ลŸi prima participare internaลฃionalฤƒ, la Campionatul Balcanic de atletism, desfฤƒศ™urat la Zagreb.
Pe lรขngฤƒ sฤƒritura รฎn lungime, Mirela Dulgheru a avut ลŸi un sprint foarte bun, pe distanลฃe scurte, fiind cea care deลฃine recordurile naลฃionale la 50 ลŸi 60 m plat, de mai bine de 25 de ani.
Un alt record naลฃional, care-i aparลฃine de trei decenii, este cel obลฃinut la sฤƒritura รฎn lungime รฎn salฤƒ (6,99m)
Iar cariera i-a continuat รฎn acelaลŸi ritm. Nu s-a considerat niciodatฤƒ un mare talent, ci un om cu o รฎnzestrare geneticฤƒ bunฤƒ ลŸi o persoanฤƒ foarte muncitoare. Calitฤƒลฃi ce i-au รฎmbogฤƒลฃit palmaresul cu titluri care, din pฤƒcate, nu i-au fost egalate pรขnฤƒ astฤƒzi de vreun alt atlet romรขn. รŽn 1992, se clasa pe locul IV la Jocurile Olimpice de la Barcelona, รฎn 1993 devenea campioanฤƒ mondialฤƒ universitarฤƒ la Buffalo 1993. S-a clasat รฎn topul celor mai bune 20 de performanลฃe din toate timpurile cu rezultatul de 7,14 ลŸi a treia performanลฃฤƒ romรขneascฤƒ din toate timpurile.
๐‘ซ๐’† ๐’๐’‚ ๐’๐’‚ฬ†๐’„๐’‚ฬ†๐’•๐’–๐’”ฬง ๐’Ž๐’†๐’„๐’‚๐’๐’Š๐’„, ๐’๐’‚ ๐’‘๐’“๐’๐’‡๐’†๐’”๐’๐’“ ๐’–๐’๐’Š๐’—๐’†๐’“๐’”๐’Š๐’•๐’‚๐’“
MฤƒrturiseลŸte cฤƒ a fost o onoare sฤƒ-ลŸi reprezinte ลฃara รฎn toate aceste competiลฃii, iar โ€žmรขndria de a fi romรขnโ€œ a fost parte din educaลฃia primitฤƒ de generaลฃia sa. Dar recunoaลŸte cฤƒ sufletul i-a plรขns cu lacrimi grele atunci cรขnd, revenitฤƒ acasฤƒ, de la Campionatele Mondiale nu a fost รฎntรขmpinatฤƒ de nicio oficialitate la aeroport.
รŽn toลฃi anii รฎn care a mers la diverse competiลฃii, a fost curtatฤƒ de mai multe state pentru a le reprezenta. Putea rฤƒmรขne รฎn Statele Unite ale Americii sau รฎn Turcia, ลฃarฤƒ pentru care a ลŸi concurat, de altfel, obลฃinรขnd rezultate remarcabile, รฎnsฤƒ legฤƒtura cu โ€žrฤƒdฤƒcinileโ€œ a fost mult mai puternicฤƒ decรขt orice alte beneficii financiare sau de imagine.
โ€ž๐ด๐‘š ๐‘“๐‘œ๐‘ ๐‘ก ๐‘“๐‘œ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘ก๐‘’ ๐‘™๐‘’๐‘”๐‘Ž๐‘ก๐‘Žฬ† ๐‘‘๐‘’ ๐‘๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘–๐‘›๐‘กฬง๐‘–๐‘– ๐‘š๐‘’๐‘– ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘Ž๐‘š ๐‘๐‘Ÿ๐‘’๐‘“๐‘’๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘ก ๐‘ ๐‘Žฬ† ๐‘“๐‘–๐‘ข ๐‘Ž๐‘–๐‘๐‘–, ๐‘๐‘ข ๐‘’๐‘–. ๐ถ๐‘ข ๐‘œ๐‘›๐‘œ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘๐‘Ž๐‘›๐‘– ๐‘š๐‘Ž๐‘– ๐‘๐‘ข๐‘กฬง๐‘–๐‘›๐‘–, ๐‘‘๐‘Ž๐‘Ÿ ๐‘๐‘ข ๐‘ ๐‘ข๐‘“๐‘™๐‘’๐‘ก๐‘ข๐‘™ ๐‘–ฬ‚๐‘š๐‘๐‘Žฬ†๐‘๐‘Ž๐‘ก… ๐‘€๐‘–-๐‘’ ๐‘ก๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘‘๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘‘๐‘’ ๐‘’๐‘–โ€œ, ne-a mฤƒrturisit, extrem de emoลฃionatฤƒ, interlocutoarea noastrฤƒ.
รŽnsฤƒ ลŸtie cฤƒ nu i-a dezamฤƒgit niciodatฤƒ รฎn toลฃi aceลŸti ani. Le-a respectat dorinลฃa, de a studia, dar ลŸi-a urmat ลŸi propriul vis, cel de a face carierฤƒ รฎn sport.
Dupฤƒ absolvirea Liceului โ€žNichita Stฤƒnescuโ€œ din PloieลŸti (astฤƒzi, Colegiul Naลฃional), Mirela Dulgheru a devenit studentฤƒ a Academiei Naศ›ionale de Educaศ›iei Fizicฤƒ ศ™i Sport din Bucureศ™ti, pe care a urmat-o la seral, pentru a-ลŸi putea continua pregฤƒtirea fizicฤƒ. Dar un lucru mai puลฃin cunoscut este cฤƒ, pรขnฤƒ sฤƒ obลฃinฤƒ titlul de doctor ลŸi sฤƒ-ลŸi รฎnceapฤƒ o frumoasฤƒ carierฤƒ academicฤƒ, a fost angajatฤƒ a fostei Uzine โ€ž1 Maiโ€œ ca lฤƒcฤƒtuลŸ mecanic.
โ€ž๐ด๐‘ ฬง๐‘Ž ๐‘’๐‘Ÿ๐‘Ž ๐‘Ž๐‘ก๐‘ข๐‘›๐‘๐‘–. ๐‘‚๐‘Ž๐‘š๐‘’๐‘›๐‘–๐‘– ๐‘š๐‘ข๐‘›๐‘๐‘’๐‘Ž๐‘ข ๐‘ ฬง๐‘–-๐‘š๐‘– ๐‘Ž๐‘ ๐‘–๐‘”๐‘ข๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘ข ๐‘ข๐‘› ๐‘ ๐‘Ž๐‘™๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘–๐‘ข, ๐‘’๐‘ข ๐‘“๐‘–๐‘–๐‘›๐‘‘ ๐‘™๐‘’๐‘”๐‘–๐‘ก๐‘–๐‘š๐‘Ž๐‘ก๐‘Žฬ†, ๐‘๐‘Ž ๐‘ ๐‘’๐‘›๐‘–๐‘œ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘Žฬ†, ๐‘™๐‘Ž ๐ถ๐‘™๐‘ข๐‘๐‘ข๐‘™ ๐‘†๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘ก๐‘–๐‘ฃ ๐‘€๐‘ข๐‘›๐‘๐‘–๐‘ก๐‘œ๐‘Ÿ๐‘’๐‘ ๐‘ ๐‘ƒ๐‘Ÿ๐‘Žโ„Ž๐‘œ๐‘ฃ๐‘Ž, ๐‘๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘’๐‘Ÿ๐‘Ž ๐‘ ๐‘ข๐‘ ๐‘กฬง๐‘–๐‘›๐‘ข๐‘ก ๐‘‘๐‘’ ๐‘Ÿ๐‘’๐‘”๐‘Ÿ๐‘’๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘Ž ๐‘ข๐‘ง๐‘–๐‘›๐‘Žฬ† ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐‘ƒ๐‘™๐‘œ๐‘–๐‘’๐‘ ฬง๐‘ก๐‘–. ๐‘ˆ๐‘™๐‘ก๐‘’๐‘Ÿ๐‘–๐‘œ๐‘Ÿ, ๐‘Ž๐‘š ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘’๐‘๐‘ข๐‘ก ๐‘™๐‘Ž ๐ถ๐‘™๐‘ข๐‘๐‘ข๐‘™ ๐‘†๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘ก๐‘–๐‘ฃ ๐‘ˆ๐‘›๐‘–๐‘ฃ๐‘’๐‘Ÿ๐‘ ๐‘–๐‘ก๐‘Ž๐‘Ÿ ๐‘ƒ๐‘™๐‘œ๐‘–๐‘’๐‘ ฬฆ๐‘ก๐‘– ๐‘ ฬฆ๐‘– ๐‘™๐‘Ž ๐‘๐‘’๐‘™๐‘’๐‘๐‘Ÿ๐‘ข๐‘™ ๐‘๐‘™๐‘ข๐‘ ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐‘‡๐‘ข๐‘Ÿ๐‘๐‘–๐‘Ž, ๐น๐‘’๐‘›๐‘’๐‘Ÿ๐‘๐‘Žโ„Ž๐‘๐‘’ ๐ผ๐‘›๐‘ ๐‘ก๐‘Ž๐‘›๐‘๐‘ข๐‘™โ€œ, ne-a mฤƒrturisit Mirela Dulgeru.
๐‘ช๐’‚ฬ‚๐’๐’… ๐’‚๐’”ฬง๐’„๐’‰๐’Š๐’‚ ๐’”๐’‚๐’“๐’†, ๐’•๐’๐’•๐’–๐’”ฬง๐’Š, ๐’…๐’†๐’‘๐’‚๐’“๐’•๐’† ๐’…๐’† ๐’•๐’“๐’–๐’๐’„๐’‰๐’Š
ลži nicio discuลฃie cu Mirela Dulgheru n-ar fi completฤƒ dacฤƒ nu ar vorbi despre Andrei, unicul sฤƒu fiu, care acum รฎi este student. Este un copil pe care รฎl divinizeazฤƒ. Au o relaลฃie de prietenie extrem de strรขnsฤƒ, bazatฤƒ pe o comunicare sincerฤƒ ลŸi deschisฤƒ. Iar alฤƒturi de Andrei, cel care-i lanseazฤƒ invitaลฃiile รฎn club, la plimbฤƒri prin ลฃarฤƒ sau afarฤƒ, Mirela รฎลŸi trฤƒieลŸte acea parte a tinereลฃii pe care, รฎn alte vremuri, ลŸi-a dedicat-o antrenamentelor intensive.
โ€ž๐‘ƒ๐‘’ ๐ด๐‘›๐‘‘๐‘Ÿ๐‘’๐‘– ๐‘™-๐‘Ž๐‘š ๐‘Ž๐‘ฃ๐‘ข๐‘ก ๐‘ก๐‘Žฬ‚๐‘Ÿ๐‘ง๐‘–๐‘ข, ๐‘™๐‘Ž 35 ๐‘‘๐‘’ ๐‘Ž๐‘›๐‘–. ๐ด ๐‘“๐‘œ๐‘ ๐‘ก ๐‘ข๐‘› ๐‘๐‘œ๐‘๐‘–๐‘™ ยซ๐‘๐‘Ÿ๐‘œ๐‘”๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘š๐‘Ž๐‘กยป ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘œ๐‘‘๐‘Ž๐‘ก๐‘Žฬ† ๐‘๐‘ข ๐‘ฃ๐‘’๐‘›๐‘–๐‘Ÿ๐‘’๐‘Ž ๐‘™๐‘ข๐‘– ๐‘–ฬ‚๐‘š๐‘– ๐‘๐‘Ÿ๐‘œ๐‘๐‘ข๐‘ ๐‘’๐‘ ๐‘’๐‘š ๐‘ ๐‘Žฬ† ๐‘š๐‘Žฬ† ๐‘™๐‘Ž๐‘  ๐‘‘๐‘’ ๐‘ ๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘ก. ๐ผฬ‚๐‘›๐‘ ๐‘Žฬ† ๐‘‘๐‘ข๐‘๐‘Žฬ† ๐‘๐‘Žฬ‚๐‘ก๐‘’๐‘ฃ๐‘Ž ๐‘™๐‘ข๐‘›๐‘–, ๐‘ฃ๐‘Žฬ†๐‘ง๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘‘ ๐‘๐‘Žฬ† ๐‘›๐‘ข ๐‘ฃ๐‘–๐‘›๐‘’ ๐‘›๐‘–๐‘š๐‘’๐‘›๐‘– ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐‘ ๐‘๐‘Ž๐‘ก๐‘’, ๐‘Ž๐‘š ๐‘Ÿ๐‘’๐‘™๐‘ข๐‘Ž๐‘ก ๐‘Ž๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ๐‘’๐‘›๐‘Ž๐‘š๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘’๐‘™๐‘’…๐‘ƒ๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘Žฬ† ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ-๐‘œ ๐‘ง๐‘– ๐‘๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘‘ ๐‘š-๐‘Ž๐‘š ๐‘Ž๐‘๐‘๐‘–๐‘‘๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘Ž๐‘ก ๐‘ข๐‘ ฬง๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘Ž๐‘š ๐‘ฃ๐‘Žฬ†๐‘ง๐‘ข๐‘ก ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ-๐‘œ ๐‘“๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘๐‘กฬง๐‘–๐‘ข๐‘›๐‘’ ๐‘‘๐‘’ ๐‘ ๐‘’๐‘๐‘ข๐‘›๐‘‘๐‘Žฬ† ๐‘ข๐‘› ๐‘ฃ๐‘–๐‘–๐‘ก๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘๐‘’ ๐‘๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘›๐‘ข-๐‘™ ๐‘‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘’๐‘Ž๐‘š: ๐‘’๐‘ข ๐‘Ž๐‘๐‘๐‘–๐‘‘๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘Žฬ†, ๐‘“๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘Žฬ† ๐‘๐‘œ๐‘ ๐‘–๐‘๐‘–๐‘™๐‘–๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘’๐‘Ž ๐‘‘๐‘’ ๐‘Ž ๐‘š๐‘Žฬ† ๐‘‘๐‘’๐‘‘๐‘–๐‘๐‘Ž ๐‘–๐‘›๐‘ก๐‘’๐‘”๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘™ ๐‘๐‘œ๐‘๐‘–๐‘™๐‘ข๐‘™๐‘ข๐‘– ๐‘š๐‘’๐‘ข ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘›๐‘ข ๐‘š๐‘– ๐‘ -๐‘Ž ๐‘๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘ข๐‘ก ๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘’๐‘๐‘ก. ๐ด๐‘ฃ๐‘’๐‘Ž๐‘š ๐‘ฃ๐‘Ÿ๐‘’๐‘œ 37 ๐‘‘๐‘’ ๐‘Ž๐‘›๐‘– ๐‘๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘‘ ๐‘Ž๐‘š ๐‘™๐‘Žฬ†๐‘ ๐‘Ž๐‘ก ยซ๐‘๐‘ข๐‘–๐‘’๐‘™๐‘’ยป ๐‘ ๐‘๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘ ๐‘ข๐‘Ÿ๐‘๐‘Ÿ๐‘–๐‘›๐‘‘๐‘’๐‘Ÿ๐‘’๐‘Ž ๐‘ก๐‘ข๐‘ก๐‘ข๐‘Ÿ๐‘œ๐‘Ÿ, ๐‘‘๐‘Ž๐‘Ÿ ๐‘š๐‘Ž๐‘– ๐‘Ž๐‘™๐‘’๐‘  ๐‘Ž ๐‘ ๐‘œ๐‘กฬง๐‘ข๐‘™๐‘ข๐‘– ๐‘š๐‘’๐‘ข, ๐‘๐‘’๐‘™ ๐‘๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘š๐‘–-๐‘’๐‘Ÿ๐‘Ž ๐‘Ž๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ๐‘’๐‘›๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘Ž ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘๐‘’๐‘Ÿ๐‘๐‘Ž๐‘ก ๐‘ ๐‘Žฬ† ๐‘ ๐‘’ ๐‘Ž๐‘ ๐‘–๐‘”๐‘ข๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘๐‘Žฬ† ๐‘›๐‘ข ๐‘’๐‘ ๐‘ก๐‘’ ๐‘œ ๐‘‘๐‘’๐‘๐‘–๐‘ง๐‘–๐‘’ ๐‘™๐‘ข๐‘Ž๐‘ก๐‘Žฬ† ๐‘™๐‘Ž ๐‘›๐‘’๐‘Ÿ๐‘ฃ๐‘–โ€œ, a completat Mirela Dulgheru.
Chiar dacฤƒ s-a nฤƒscut รฎntr-o familie de sportivi, Andrei nu a fost niciodatฤƒ prieten cu aceastฤƒ laturฤƒ. Odatฤƒ cu trecerea timpului ลŸi cu permanenta รฎntrebare dacฤƒ nu vrea, la rรขndu-i, sฤƒ calce pe urmele mamei sale, Andrei ลŸi-a dorit sฤƒ demonstreze tuturor cฤƒ este mai mult decรขt โ€žfiul campioanei Mirela Dulgheruโ€œ. Pasionat de citit, dar ลŸi cu รฎnclinaลฃii spre ลŸtiinลฃele exacte, Andrei ลŸi-a creat propriul palmares, participรขnd la diverse concursuri ลŸi olimpiade ลŸcolare. รŽn prezent se pregฤƒteลŸte sฤƒ devinฤƒ inginer petrolist, fiind student รฎn anul I la UPG PloieลŸti.
La facultate, Andrei este pentru Mirela asemenea celorlalลฃi studenลฃi pe care-i pregฤƒteลŸte. Este bucuroasฤƒ cรขnd รฎi vede cฤƒ vin de plฤƒcere la cursul de Educaลฃie fizicฤƒ, avรขnd ลŸi generaลฃii cu care a obลฃinut rezultate bune ลŸi foarte bune la competiลฃiile sportive. Dar cel mai mare cรขลŸtig este faptul cฤƒ fac miลŸcare…
๐‘จ๐’”ฬง๐’•๐’†๐’‘๐’•๐’‚ฬ†๐’“๐’Š ๐’”ฬง๐’Š ๐’…๐’†๐’›๐’‚๐’Ž๐’‚ฬ†๐’ˆ๐’Š๐’“๐’Š
O doare cฤƒ sportul de performanลฃฤƒ pierde teren din toate punctele de vedere. ลži-ar dori ca palmaresul sฤƒ-i fie egalat ลŸi chiar depฤƒลŸit, dar nu este oprimistฤƒ cฤƒ se va รฎntรขmpla prea curรขnd. ลži รฎntr-adevฤƒr este o misiune dificilฤƒ pentru orice succesor, cรขnd ne uitฤƒm spre โ€žbagajulโ€œ campioanei noastre.
Are la activ 73 de participฤƒri internaศ›ionale, 33 de titluri de campioanฤƒ naลฃionalฤƒ ศ™i 72 locuri 2 ศ™i 3, 12 recorduri ale Romรขniei la sprint ศ™i sฤƒritura รฎn lungime. Acestora se adaugฤƒ ลŸi celw obลฃinute sub โ€žtutelaโ€œ Turciei.
Pentru meritele sale, Mirelei Dulgheru i-a fost conferit tilul de Cetฤƒลฃean de onoare al PloieลŸtiului, iar conducerea Primฤƒriei Bucov a hotฤƒrรขt ca sala de sport din localitate sฤƒ-i poarte numele.
โ€ž๐‘-๐‘Ž๐‘ ฬง ๐‘๐‘ข๐‘ก๐‘’๐‘Ž ๐‘๐‘™๐‘’๐‘๐‘Ž ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐‘ƒ๐‘Ÿ๐‘Žโ„Ž๐‘œ๐‘ฃ๐‘Ž. ๐ด๐‘–๐‘๐‘– ๐‘ ๐‘ข๐‘›๐‘ก ๐‘Ž๐‘๐‘Ž๐‘ ๐‘Žฬ†…โ€œ, a รฎncheiat campioana noastrฤƒ.
๐’๐ฎ๐ซ๐ฌ๐š ๐Ÿ๐จ๐ญ๐จ: ๐š๐ซ๐ก๐ข๐ฏ๐š ๐ฉ๐ž๐ซ๐ฌ๐จ๐ง๐š๐ฅ๐šฬ† ๐Œ๐ข๐ซ๐ž๐ฅ๐š ๐ƒ๐ฎ๐ฅ๐ ๐ก๐ž๐ซ๐ฎ

Actualitate

Tehnologiile spaศ›iale ศ™i sistemele antirachetฤƒ, รฎn centrul atenศ›iei la Huntsville

Publicat

pe

De

Industria de apฤƒrare รฎศ™i disputฤƒ contractele pentru โ€žGolden Domeโ€

Simpozionul anual dedicat apฤƒrฤƒrii spaศ›iale ศ™i antirachetฤƒ a รฎnceput la Huntsville, รฎn statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanศ›i ai industriei de apฤƒrare ศ™i specialiศ™ti รฎn tehnologii spaศ›iale.

Evenimentul are loc รฎntr-un moment รฎn care Statele Unite accelereazฤƒ dezvoltarea unor proiecte majore pentru spaศ›iu ศ™i apฤƒrare antirachetฤƒ, inclusiv iniศ›iativa โ€žGolden Domeโ€. Companiile americane ศ™i internaศ›ionale รฎศ™i expun cele mai noi sisteme ศ™i echipamente, รฎncercรขnd sฤƒ obศ›inฤƒ o parte din finanศ›ฤƒrile alocate acestor programe.

Oficiali militari ศ™i lideri ai industriei, faศ›ฤƒ รฎn faศ›ฤƒ

Participanศ›ii la ediศ›ia din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale ศ™i la prezentฤƒrile dedicate evoluศ›iei tehnologiilor de apฤƒrare. Evenimentul oferฤƒ un cadru pentru dezbateri privind viitorul operaศ›iunilor spaศ›iale, protecศ›ia รฎmpotriva rachetelor ศ™i integrarea noilor sisteme รฎn arhitectura militarฤƒ americanฤƒ.

Printre personalitฤƒศ›ile prezente s-a numฤƒrat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului โ€žGolden Domeโ€, surprins รฎn discuศ›ii cu generalul-locotenent รฎn rezervฤƒ Dan Karbler, fost oficial de rang รฎnalt al armatei americane.

Roboศ›i, muniศ›ii inteligente ศ™i interceptori de ultimฤƒ generaศ›ie

Zona expoziศ›ionalฤƒ a reunit sisteme militare complexe, dar ศ™i proiecte demonstrative cu o componentฤƒ mai puศ›in convenศ›ionalฤƒ. Echipa de roboticฤƒ Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul โ€žVeraโ€, conceput pentru competiศ›ii tehnice ศ™i capabil sฤƒ lanseze mingi din plastic.

รŽn acelaศ™i spaศ›iu au fost expuse ศ™i echipamente destinate direct operaศ›iunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniศ›ia Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie ศ™i lovirea unor ศ›inte aflate la distanศ›ฤƒ.

Senzori ศ™i interceptori pentru apฤƒrarea antiaerianฤƒ

Raytheon a adus la Huntsville douฤƒ dintre sistemele sale importante pentru apฤƒrarea antiaerianฤƒ ศ™i antirachetฤƒ. รŽn prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectฤƒrii ศ™i urmฤƒririi ameninศ›ฤƒrilor aeriene ศ™i balistice.

รŽn spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat รฎn arhitectura americanฤƒ de apฤƒrare รฎmpotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea ศ›intelor รฎn afara atmosferei sau รฎn faze avansate ale traiectoriei acestora.

Rฤƒspunsul la ameninศ›area rachetelor hipersonice

Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apฤƒrarea stratificatฤƒ รฎmpotriva rachetelor hipersonice, รฎn special รฎn etapa de planare a zborului.

Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintฤƒ una dintre principalele direcศ›ii ale apฤƒrฤƒrii antirachetฤƒ americane, รฎn condiศ›iile รฎn care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari ศ™i pot reduce timpul disponibil pentru detectare ศ™i reacศ›ie.

PAC-3 ศ™i THAAD, รฎn centrul expoziศ›iei Lockheed Martin

Lockheed Martin a prezentat douฤƒ dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 ศ™i interceptorul THAAD.

PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice ศ™i a altor ameninศ›ฤƒri aeriene, รฎn timp ce THAAD oferฤƒ apฤƒrare รฎmpotriva rachetelor balistice รฎn faza finalฤƒ a zborului, atรขt รฎn atmosferฤƒ, cรขt ศ™i รฎn afara acesteia.

Prezenศ›a celor douฤƒ sisteme subliniazฤƒ accentul pus pe apฤƒrarea stratificatฤƒ, รฎn care mai multe tipuri de senzori ศ™i interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare ศ™i infrastructura criticฤƒ.

Huntsville, punct de รฎntรขlnire pentru viitorul apฤƒrฤƒrii spaศ›iale

Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville รฎntr-un punct de รฎntรขlnire pentru principalii actori ai sectorului spaศ›ial ศ™i antirachetฤƒ. Pe durata evenimentului, oficialii ศ™i companiile de apฤƒrare analizeazฤƒ evoluศ›ia ameninศ›ฤƒrilor, noile soluศ›ii tehnologice ศ™i modul รฎn care acestea pot fi integrate รฎn proiectele strategice ale Statelor Unite.

Expoziศ›ia din prima zi a oferit o imagine asupra direcศ›iilor care dominฤƒ รฎn prezent domeniul: detectarea rapidฤƒ, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, muniศ›iile de precizie ศ™i dezvoltarea unor reศ›ele capabile sฤƒ lege apฤƒrarea terestrฤƒ de operaศ›iunile spaศ›iale.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA vrea o โ€ždublurฤƒ digitalฤƒโ€ a reศ›elelor pentru a testa inteligenศ›a artificialฤƒ รฎn rฤƒzboiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replicฤƒ virtualฤƒ a รฎntregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potenศ›ialul inteligenศ›ei artificiale, Armata Statelor Unite intenศ›ioneazฤƒ sฤƒ creeze o simulare complexฤƒ a propriilor reศ›ele informatice โ€” un aศ™a-numit โ€žgeamฤƒn digitalโ€.

Modelul ar reproduce รฎn detaliu infrastructura realฤƒ ศ™i ar fi alimentat permanent cu date despre modul รฎn care aceasta funcศ›ioneazฤƒ. รŽntr-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atรขt algoritmii de inteligenศ›ฤƒ artificialฤƒ, cรขt ศ™i operatorii umani care รฎi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, ศ™efa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut cฤƒ un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a รฎndemnat pe reprezentanศ›ii industriei de apฤƒrare sฤƒ รฎnceapฤƒ dezvoltarea lui, considerรขnd cฤƒ beneficiile ar justifica efortul ศ™i amploarea investiศ›iei.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamฤƒn digital al reศ›elelor armatei ar putea deveni un spaศ›iu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de reศ›ea, specialiศ™tii รฎn apฤƒrare ciberneticฤƒ ศ™i sistemele bazate pe inteligenศ›ฤƒ artificialฤƒ.

Aceศ™tia ar putea studia modul รฎn care funcศ›ioneazฤƒ infrastructura, ar testa reacศ›ia acesteia la atacuri ศ™i ar identifica metode pentru menศ›inerea operaศ›ionalitฤƒศ›ii chiar ศ™i รฎn condiศ›ii de presiune extremฤƒ.

Armata americanฤƒ se confruntฤƒ cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice รฎn fiecare zi, iar ameninศ›ฤƒrile devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode uศ™or de recunoscut, precum blocarea masivฤƒ a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

รŽn prezent, apฤƒrarea ciberneticฤƒ trebuie sฤƒ detecteze modificฤƒri subtile รฎn comportamentul reศ›elei. Specialiศ™tii sunt nevoiศ›i sฤƒ analizeze volume uriaศ™e de date pentru a face diferenศ›a dintre traficul obiศ™nuit, zgomotul informaศ›ional ศ™i semnalele care indicฤƒ o activitate ostilฤƒ.

รŽntrebarea esenศ›ialฤƒ nu mai este doar dacฤƒ sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat ศ™i de ce.

Inteligenศ›a artificialฤƒ ar putea avea un rol decisiv รฎn aceastฤƒ analizฤƒ. Un model digital al reศ›elei DoDIN-A โ€” Departamentul de Reศ›ele Informatice al Apฤƒrฤƒrii pentru componenta terestrฤƒ โ€” ar permite identificarea vulnerabilitฤƒศ›ilor, a zonelor insuficient protejate ศ™i a componentelor care demonstreazฤƒ rezilienศ›ฤƒ.

Un proiect uriaศ™, care ar putea รฎncepe la scarฤƒ redusฤƒ

McPhail a admis cฤƒ realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintฤƒ un obiectiv de proporศ›ii.

โ€žEste o solicitare majorฤƒ. ศ˜tiu cฤƒ este un efort de mare amploare. Cred cฤƒ trebuie sฤƒ รฎncepem cu o componentฤƒ restrรขnsฤƒ ศ™i sฤƒ dezvoltฤƒm treptat sistemulโ€, a transmis ศ™efa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivฤƒ a modelului, prin adฤƒugarea succesivฤƒ a unor segmente de reศ›ea, a unor fluxuri de date ศ™i a unor scenarii de atac.

Ce รฎnseamnฤƒ, de fapt, un geamฤƒn digital

รŽn doctrina Pentagonului, un geamฤƒn digital este definit drept o reprezentare computerizatฤƒ โ€” formatฤƒ dintr-un ansamblu integrat de modele โ€” care funcศ›ioneazฤƒ ca echivalent digital, รฎn timp real, al unui obiect sau proces fizic.

รŽn mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanศ›uri logistice sau chiar pacienศ›i virtuali utilizaศ›i pentru pregฤƒtirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentฤƒ ศ™i interacศ›iune sฤƒ fie simulate cu suficientฤƒ precizie รฎncรขt replica virtualฤƒ sฤƒ reacศ›ioneze la fel ca sistemul real รฎn orice situaศ›ie datฤƒ.

Teste imposibile รฎn lumea realฤƒ

Un asemenea model ar permite armatei sฤƒ supunฤƒ reศ›eaua unor teste extreme, fฤƒrฤƒ riscul de a afecta infrastructura operaศ›ionalฤƒ. Specialiศ™tii ar putea simula atacuri, testa configuraศ›ii noi, evalua modernizฤƒri ศ™i analiza consecinศ›ele unor modificฤƒri รฎnainte ca acestea sฤƒ fie aplicate รฎn sistemele reale.

Geamฤƒnul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor ศ™i identificarea unor soluศ›ii preventive.

รŽn cazul reศ›elei militare, avantajul este cu atรขt mai important cu cรขt cea mai mare parte a activitฤƒศ›ii care trebuie analizatฤƒ se desfฤƒศ™oarฤƒ la nivel software, chiar dacฤƒ infrastructura are la bazฤƒ echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibrฤƒ opticฤƒ, routere ศ™i centre de date.

Reศ›eaua trebuie protejatฤƒ fฤƒrฤƒ a fi destabilizatฤƒ

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata sฤƒ รฎnศ›eleagฤƒ ce funcศ›ioneazฤƒ corect, pentru a evita ca o intervenศ›ie sau o actualizare sฤƒ provoace noi probleme.

รŽn logica proiectului, geamฤƒnul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arฤƒta ce trebuie reparat, dar ศ™i ce trebuie pฤƒstrat intact pentru ca rezilienศ›a reศ›elei sฤƒ nu fie compromisฤƒ.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se cรขศ™tigฤƒ prin viteza informaศ›iei Comandanศ›ii nu-ศ™i mai permit รฎntรขrzieri

Publicat

pe

De

รŽn conflictele moderne, accesul rapid la informaศ›ii esenศ›iale poate face diferenศ›a dintre succes ศ™i eศ™ec. Comandanศ›ii au nevoie de date disponibile instantaneu, dar ศ™i de certitudinea cฤƒ acestea sunt corecte, sigure ศ™i suficient de clare pentru a susศ›ine o decizie imediatฤƒ.

Atunci cรขnd rapoartele de informaศ›ii indicฤƒ apariศ›ia unei ameninศ›ฤƒri, fiecare secundฤƒ devine importantฤƒ. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor รฎi oferฤƒ adversarului ocazia de a-ศ™i ajusta poziศ›ia ศ™i de a acศ›iona primul.

รŽn acest context, problema nu mai este doar accesul la informaศ›ii despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacฤƒ acestea pot fi utilizate cu รฎncredere. Viitorul cรขmpului de luptฤƒ va aparศ›ine forศ›ei capabile sฤƒ transforme informaศ›iile protejate รฎn decizii operative รฎnaintea adversarului.

Decizia rapidฤƒ nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obศ›inut printr-o platformฤƒ izolatฤƒ. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilitฤƒศ›i, de la sateliศ›ii aflaศ›i pe orbite geosincrone, la reศ›elele de comunicaศ›ii ศ™i sistemele terestre.

O astfel de arhitecturฤƒ trebuie sฤƒ permitฤƒ detectarea ameninศ›ฤƒrilor, transmiterea sigurฤƒ a datelor, confirmarea informaศ›iilor ศ™i coordonarea reacศ›iei pe รฎntregul lanศ› operaศ›ional.

Supraveghere permanentฤƒ de pe orbita geosincronฤƒ

Orice decizie รฎncepe cu o imagine clarฤƒ a situaศ›iei operative. รŽn domeniul apฤƒrฤƒrii antirachetฤƒ, aceastฤƒ imagine presupune supraveghere permanentฤƒ ศ™i informaศ›ii verificate.

De ani de zile, sistemul spaศ›ial cu senzori infraroศ™ii SBIRS reprezintฤƒ una dintre componentele principale ale avertizฤƒrii ศ™i urmฤƒririi rachetelor de pe orbitฤƒ. Acesta asigurฤƒ monitorizarea continuฤƒ a unor regiuni extinse ศ™i reflectฤƒ experienศ›a acumulatฤƒ รฎn dezvoltarea sistemelor de detectare a lansฤƒrilor ศ™i de urmฤƒrire a traiectoriilor.

Urmฤƒtoarea etapฤƒ este reprezentatฤƒ de sateliศ›ii Next-Generation OPIR GEO, cunoscuศ›i sub denumirea NGG. Conceputฤƒ pentru a rฤƒspunde unor ameninศ›ฤƒri tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generaศ›ie urmฤƒreศ™te sฤƒ รฎmbunฤƒtฤƒศ›eascฤƒ atรขt capacitatea de detecศ›ie, cรขt ศ™i rezistenศ›a sateliศ›ilor รฎn faศ›a tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliศ›ii NGG sunt construiศ›i pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectatฤƒ pentru un nivel ridicat de supravieศ›uire รฎn mediul spaศ›ial. Obiectivul este furnizarea unor informaศ›ii sigure ศ™i permanente exact รฎn punctele รฎn care acestea sunt necesare.

Datele trebuie sฤƒ circule fฤƒrฤƒ รฎntreruperi

Informaศ›ia poate deveni un avantaj militar doar dacฤƒ este transmisฤƒ rapid, protejat ศ™i fฤƒrฤƒ discontinuitฤƒศ›i รฎntre toate componentele forศ›ei.

Sateliศ›ii Transport Layer, construiศ›i pe platforma LM50, sunt destinaศ›i transportului securizat al datelor รฎntre senzori, operatori ศ™i sistemele de misiune. Prin comunicaศ›ii reziliente, cu latenศ›ฤƒ redusฤƒ, aceศ™tia pot distribui aproape instantaneu informaศ›iile provenite de la reศ›elele de detecศ›ie ศ™i urmฤƒrire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o ameninศ›are sฤƒ ajungฤƒ rapid la centrele de comandฤƒ ศ™i la unitฤƒศ›ile responsabile de reacศ›ie, menศ›inรขnd ritmul operaศ›iunilor chiar ศ™i รฎn condiศ›ii de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apฤƒrarea antirachetฤƒ se extinde pe mai multe orbite

Rezistenศ›a unei arhitecturi spaศ›iale nu poate fi asiguratฤƒ prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a รฎmbunฤƒtฤƒศ›i continuitatea supravegherii ศ™i pentru a menศ›ine urmฤƒrirea rachetelor tot mai avansate, Forศ›a Spaศ›ialฤƒ a Statelor Unite dezvoltฤƒ o componentฤƒ de avertizare ศ™i urmฤƒrire pe orbita medie a Pฤƒmรขntului, denumitฤƒ MEO.

Aceastฤƒ capacitate este introdusฤƒ treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma sฤƒ completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronฤƒ ศ™i capabilitฤƒศ›ile de urmฤƒrire de pe orbita joasฤƒ, cunoscutฤƒ drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmฤƒreศ™te sฤƒ ofere o acoperire mai persistentฤƒ, mai multe surse de date ศ™i o redundanศ›ฤƒ sporitฤƒ รฎn cazul pierderii sau perturbฤƒrii unei componente.

Lockheed Martin participฤƒ la competiศ›ia pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscutฤƒ drept Epoch 2. Compania รฎศ™i consolideazฤƒ astfel implicarea รฎn evoluศ›ia sistemului american de avertizare, urmฤƒrire ศ™i apฤƒrare รฎmpotriva rachetelor.

O arhitecturฤƒ integratฤƒ pentru รฎntregul lanศ› de reacศ›ie

Fiecare legฤƒturฤƒ dintre detectarea unei ameninศ›ฤƒri ศ™i rฤƒspunsul militar trebuie proiectatฤƒ astfel รฎncรขt sฤƒ consolideze etapa urmฤƒtoare.

Supravegherea permanentฤƒ din orbita GEO, senzorii distribuiศ›i pe orbita LEO ศ™i reศ›elele de comunicaศ›ii sunt completate de noile capabilitฤƒศ›i MEO. รŽmpreunฤƒ, aceste elemente pot forma o arhitecturฤƒ capabilฤƒ sฤƒ detecteze ameninศ›ฤƒrile din timp, sฤƒ transmitฤƒ informaศ›ii verificate, sฤƒ scurteze procesul decizional ศ™i sฤƒ coordoneze reacศ›ia pe รฎntregul lanศ› operaศ›ional de lovire la distanศ›ฤƒ.

Aceastฤƒ abordare este ilustratฤƒ ศ™i รฎn scenariile de operaศ›iuni comune รฎn toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spaศ›iu sunt integrate cu sistemele terestre ศ™i cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esenศ›ialฤƒ

รŽn calitate de integrator de sisteme pentru รฎntregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promoveazฤƒ o abordare bazatฤƒ pe conectarea tuturor capabilitฤƒศ›ilor รฎntr-o singurฤƒ arhitecturฤƒ operaศ›ionalฤƒ.

Pe mฤƒsurฤƒ ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile sฤƒ deplaseze informaศ›ia rapid, sฤƒ reziste atacurilor ศ™i perturbฤƒrilor ศ™i sฤƒ permitฤƒ acศ›iuni coordonate รฎntr-un timp cรขt mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate sฤƒ funcศ›ioneze รฎmpreunฤƒ, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forศ›e sฤƒ observe prima, sฤƒ รฎnศ›eleagฤƒ mai repede situaศ›ia ศ™i sฤƒ acศ›ioneze รฎnaintea adversarului.

Citeste in continuare

Aveศ›i un PONT?

Cel mai complet ziar de investigaศ›ii dedicat cititorilor din Romรขnia. Aveศ›i un pont despre fapte de corupศ›ie la nivel local ศ™i/sau naศ›ional? Garantฤƒm confidenศ›ialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigaศ›ii - Secศ›ia Anticorupศ›ie

ศ˜tiri calde

Exclusiv18 ore ago

Famiglia Teoroc, lovitฤƒ din interior: โ€œAjunge!โ€ โ€“ Directorul general al ANP confirmฤƒ mafia sindicalฤƒ din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodeazฤƒ public Cรขnd ศ™eful Administraศ›iei Naศ›ionale a Penitenciarelor...

Exclusivo zi ago

„IPJ Prahova โ€“ Grฤƒdiniศ›a de cadreโ€, episodul 54: Noaptea, ca hoศ›ii. Subcomisarul fฤƒrฤƒ numere ศ™i fฤƒrฤƒ ruศ™ine

SUBCOMISAR Fฤ‚Rฤ‚ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul โ€žIPJ Prahova โ€“ Grฤƒdiniศ›a de Cadreโ€ ย Cรขnd ศ™eful de poliศ›ie...

Exclusivo zi ago

Vesta antiรฎnjunghiere ศ™i logica รฎnjunghiatฤƒ

Se ia o instituศ›ie obositฤƒ, cรขศ›iva ศ™efi care confundฤƒ managementul cu dresajul ศ™i se adaugฤƒ o vestฤƒ antiรฎnjunghiere. Se amestecฤƒ...

Exclusivo zi ago

Cร‚ศšI POLIศšIศ˜TI MAI TREBUIE BATJOCORIศšI CA Sฤ‚ รŽNศšELEGฤ‚ STATUL Cฤ‚ PATRULA CU DOUฤ‚ SUFLETE NU E SCUTUL ROMร‚NIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi poliศ›iศ™ti vs. โ€želitaโ€ de la cรขrciumฤƒ Faraoani, judeศ›ul Bacฤƒu. Nu, nu e scenฤƒ dintr-un film prost,...

Exclusivo zi ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internฤƒ de securistโ€: cรขnd lumea veche nu vrea sฤƒ moarฤƒ Uitรขndu-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzaศ›ia cฤƒ...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploieศ™ti รฎn ajun de AGA: De la organigrama โ€žchilotelโ€ la liderul de sindicat prins la furat de peศ™te โ€“ probitate moralฤƒ la conservฤƒ (VIDEO)

TCE Ploieศ™ti รฎn ajun de AGA: Organigrama โ€žchilotelโ€ ศ™i sindicatul de buzunar Mรขine, 31 august, la TCE Ploieศ™ti nu e...

Exclusiv2 zile ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruศ›ฤƒ, tฤƒcerea PSDโ€“AUR ศ™i merdenelele politice ale rezerviศ™tilor

รŽn atenศ›ia pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldฤƒ. Sindicatul โ€žDiamantulโ€ pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuศ›, rupe...

Exclusiv2 zile ago

Cรขnd nu poศ›i repara sistemul, vinzi fuste: eleganศ›ฤƒ bleumarin peste burnout ศ™i umilinศ›ฤƒ

รŽn timp ce salariile se duc รฎn rate, dotฤƒrile lipsesc, turele se fac pe stomacul gol ศ™i oamenii ard psihic...

Exclusiv3 zile ago

Mฤƒtura onoarei: cum a trebuit sฤƒ fie dat IPJ Brฤƒila รฎn judecatฤƒ ca sฤƒ descopere cฤƒ existฤƒ firme de curฤƒศ›enie

Poliศ›ist cu epoleti, nu cu mopul รฎn braศ›e ศ˜tiaศ›i cฤƒ la IPJ Brฤƒila, ca sฤƒ se facฤƒ, รฎn sfรขrศ™it, curฤƒศ›enie...

Exclusiv3 zile ago

Urmฤƒrire รฎn Chiajna dupฤƒ ce un motociclist a refuzat sฤƒ opreascฤƒ la semnalele poliศ›iศ™tilor

Bฤƒrbatul conducea o motocicletฤƒ fฤƒrฤƒ numฤƒr de รฎnmatriculare O intervenศ›ie de rutinฤƒ a poliศ›iศ™tilor din cadrul Poliศ›iei Oraศ™ului Chitila โ€“...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 53 din serialul nostruย  โ€žIPJ Prahova โ€“ Grฤƒdiniศ›a de cadreโ€:ย Naศ™ul de la Rutierฤƒ, finul de pe folii negre ศ™i โ€žplavanulโ€ mutat de la criminal de cฤƒruศ›aศ™i la Protecศ›ia Animalelor

Serialul nostru โ€žIPJ Prahova โ€“ Grฤƒdiniศ›a de cadreโ€ merge mai departe. Dupฤƒ ce v-am prezentat โ€žAcademia de Cฤƒmฤƒtฤƒrieโ€ (CAR), โ€žIudaโ€...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploieศ™ti: Consiliul de administraศ›ie, captiv clanului lui Nae Comisionaruโ€™. Doar AGA ศ™i salariaศ›ii mai pot opri dezastrul

Organigrama ruศ™inii โ€“ proba finalฤƒ a complicitฤƒศ›ii: CA-ul a ales tabฤƒra โ€žzdrenศ›elorโ€ย  –ย (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Cum fac aleศ™ii locali dintr-un om nevinovat ศ›ap ispฤƒศ™itor, ca sฤƒ nu recunoascฤƒ ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploieศ™ti: fabricฤƒ de haos, nu de ordine publicฤƒ รŽn iulie, รฎn Consiliul Local Ploieศ™ti, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploieศ™ti โ€“ Minunea de luni ศ™i groaznicul coศ™mar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberฤƒrii din robie?

Luni, 31: Ziua รฎn care unii aศ™teaptฤƒ o minune, iar alศ›ii รฎศ™i rod unghiile pรขnฤƒ la cot รŽn timp ce...

Exclusiv5 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomฤƒ: salariile poliศ›iศ™tilor, plฤƒtite dupฤƒ ureche, fฤƒrฤƒ acte ศ™i fฤƒrฤƒ ruศ™ine

De lene administrativฤƒ: IGPR paseazฤƒ salariile la alศ›ii รŽn loc sฤƒ-ศ™i asume rolul de angajator ศ™i sฤƒ-ศ™i plฤƒteascฤƒ propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv