Administratie
Ne pregătim pentru rate luare de plată mai mari/Acum să vedem cât de mari
După un an cu cele mai scăzute dobânzi la creditele imobiliare şi de consum – în T4 IRCC a fost de 1,08% – urmează cel puţin 2 ani de creştere a dobânzilor. Băncile ar trebui să le simuleze clienţilor cât ar fi rata lunară de plată şi IRCC dacă dobânda de referinţă la BNR creşte la 5,5%
Acum câteva zile, echipa de economişti de la Londra a J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană – principalul economist pe regiune fiind Nicolae Chidesciuc, fostul economist-şef al ING Bank România – a dat către investitori un raport legat de evoluţia inflaţiei din România, mişcările BNR de contracarare a inflaţiei. Economiştii cred că BNR a acţionat destul de târziu şi cu prea puţină forţă pentru a începe lupta cu creşterea explozivă a inflaţiei. În aceste condiţii, pe 10 ianuarie, când BNR are şedinţă de politică monetară, Isărescu ar putea majora dobânda de la 1,75% la 2,25%, adică un pas de 0,5 pp în loc de 0,25 pp.
Inflaţia a ajuns la 7,8% în noiembrie, faţă de 7,9% în octombrie, scăderea insignifiantă datorându-se plafonării preţurilor la gaze şi electricitate. Dacă nu ar fi fost această plafonare, am fi putut vedea cum inflaţia se apropie de 10%. Oricum, J.P. Morgan crede că în aprilie, după expirarea plafonării, inflaţia va urca la 9%.
Pentru BNR şi pentru economie urmează o lungă perioadă de creştere a dobânzilor, prevăd economiştii, pentru a ajunge din urmă inflaţia şi a încerca să inverseze trendul. Economiştii de la J.P. Morgan cred că în 2023 BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la nu mai puţin de 5,5%, dacă nu chiar peste. Faţă de un nivel al dobânzii de 1,75% acum, o creştere la 5,5%, dacă se va întâmpla, va trimite o undă de şoc pe piaţă şi în ratele lunare de plată atât pentru persoanele fizice cât şi pentru companii.
Anul 2021 a fost un an de vis pentru cei care au luat credite, pentru că dobânzile au fost în scădere – BNR a redus dobânda de referinţă de două ori la începutul anului, de la 2% la 1,5% şi apoi la 1,25%.
Cu o piaţă supralichidă în prima parte a anului, IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele imobiliare noi şi cele de consum, a coborât la cel mai redus nivel: în T4 IRCC a fost de 1,08%, pentru că acest nivel se bazează pe tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară de către bănci cu 6 luni în urmă.
De la jumătatea anului, odată ce inflaţia a apărut de nicăieri, condiţiile au început să se schimbe, iar dobânzile au început să urce.
Din ianuarie, nivelul IRCC va îngloba ce s-a întâmplat în T3, atunci când dobânzile au început să crească.
Acest trend de creştere a dobânzilor se va menţine pe tot parcursul anului, analiştii aşteptându-se ca BNR să majoreze de cel puţin patru ori dobânda de referinţă astfel încât, până în prima parte a lui 2022, dobânda la BNR să ajungă la 3%, dacă nu chiar la 3,5%.
Persoanele fizice încă nu percep această creştere a dobânzilor pentru că ratele la bancă – IRCC plus marja băncii – au în spate ce s-a întâmplat acum şase luni.
Chiar şi aşa, băncile ar trebui să facă simulări şi să le arate clienţilor, atât celor vechi cât şi celor noi, cum ar evolua rata lor la bancă, cum ar creşte şi la cât, dacă BNR majorează dobânzile şi ce influenţă va avea asupra IRCC.
Pentru creditele imobiliare, unde rata este mai mare, s-ar putea să existe surprize pe care clienţii s-ar putea să nu le poată duce.
Deja BNR se uită cu atenţie la piaţa imobiliară: avansul pentru creditele imobiliare de investiţii va creşte de la 1 ianuarie de la 15% la 25%. Nu ar fi exclus ca avansul să crească şi la creditele imobiliare ipotecare, mai ales că va urma un val de creşteri de preţuri la apartamente datorită majorării preţurilor materialelor de construcţii şi a creşterii plafonului de la 90.000 la 140.000 de euro pentru un apartament, pentru care se aplică un TVA de 5% şi nu de 19%. Această creştere a plafonului cu TVA redus va duce la creşterea preţurilor şi implicit la o expunere mai mare a clienţilor.
Creditul ipotecar care trebuie luat pentru achiziţia unui apartament se majorează dacă preţul creşte, dar acest lucru vine şi pe fondul unor majorări ale dobânzii, ceea ce în final se va traduce printr-o rată lunară de plată mai mare.
Deci atenţie, vine şi creşterea creditului şi creşterea dobânzii!
Anul 2021 a fost un an record pentru bănci în acordarea de credite ipotecare şi imobiliare, iar calculele se făceau la un IRCC care beneficia de cele mai scăzute dobânzi.
Pentru companii creşterea dobânzilor se vede prin majorarea ROBOR, care nu are un decalaj de 6 luni: vineri, ROBOR a fost cotat la 2,82% faţă de 1,67%, cât era în vară.
ROBOR este un indicator mai puţin corect, pentru că se bazează pe cotaţiile afişate de bănci timp de 15 minute şi nu are în spate tranzacţii semnificative la dobânzile respective.
Dar ROBOR-ul reflectă mai bine, în timp real, creşterea inflaţiei.
România nu poate rezista la nesfârşit cu cea mai mare dobândă negativă din regiune, ca diferenţă între inflaţie şi dobânda de referinţă a Băncii Naţionale, respectiv la o inflaţie de 7,8% şi o dobândă de referinţă de 1,75%, avem o dobândă real negativă de 6,15%.
Piaţa titlurilor de stat, acolo unde investitorii reacţionează imediat, la orice mişcare – fie de inflaţie, fie de criză politică -, este lovită în plin, astfel încât acum dobânzile efective de tranzacţionare depăşesc 5%. Spre exemplu, vineri randamentul la titlurile pe 10 ani a fost cotat la 5,27%, la titlurile pe 5 ani la 4,92%, la titlurile pe 3 ani la 4,58%, la 1 an 4,05%, iar la 6 luni la 3,58%. Creşterea dobânzilor şi impactul acestei mişcări asupra portofoliilor de titluri de stat deţinute de bănci a fost obiectul unei analize în comitetul de macrostabilitate, acolo unde Isărescu discută la aceeaşi masă cu ministrul finanţelor şi cu preşedintele ASF teme care ar putea avea impact asupra stabilităţii financiare a României.
În momentul în care creşte dobânda valoarea titlurilor de stat scade, deci valoarea la zi a portofoliului de titluri de stat deţinut de bănci se reduce, iar băncile trebuie „să acopere” diferenţa.
Băncile din România sunt superexpuse pe titluri de stat, aşa că orice modificare a dobânzii le loveşte în plin într-un sens negativ, cum este acum, sau pozitiv, atunci când BNR a redus dobânda de referinţă iar valoarea titlurilor a crescut.
Creşterea dobânzilor şi reducerea valorii titlurilor de stat a lovit şi Pilonul II de Pensii, care are o expunere de 65% din active pe titlurile de stat româneşti. Analiştii nu ştiu încă cum va reacţiona ROBOR, mai ales la ce nivel se va duce dacă BNR majorează dobânda de referinţă. Mai mult decât atât, se pune problema cum va creşte IRCC şi la cât, dacă BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 5,5% cum crede JP Morgan, sau chiar peste.
Pentru a nu fi şocul prea mare şi a-şi pregăti clienţii din timp, băncile ar trebui să simuleze creşterea IRCC-ului în 2022 şi 2023, să sperăm că nu vom avea şi 2024, şi la cât vor ajunge ratele lunare de plată la creditele luate.
Creşterea dobânzilor se va petrece peste tot în lume: Fed – Banca Centrală a SUA – a anunţat pieţele că anul viitor s-ar putea să aibă trei majorări de dobândă. Dacă aşa se va întâmpla, se va pune în mişcare şi Banca Centrală Europeană, care are o dobândă de referinţă de minus 0,5%.
BNR nu poate rămâne pe loc, mai ales că Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru refinanţarea datoriilor anterioare (datoria publică a ajuns la 556 mld. lei), plus deficitul bugetar de anul viitor, care se apropie de 80 mld. lei.
Băncile din România sunt supraexpuse pe titluri de stat, aşa că Ministerul Finanţelor dar şi BNR au nevoie şi de alţi investitori care să cumpere titlurile de stat româneşti. În ultimul deceniu a venit Pilonul II de Pensii care acum experimentează care este impactul creşterii dobânzilor asupra valorii titlurilor de stat deţinute.
Deci să ne pregătim pentru rate luare de plată mai mari. Acum să vedem cât de mari.
Cristian Hostiuc
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 16 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 9 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



