Administratie
Protest al sindicatelor din Educație/Guvernul Ciucă va menține plafonarea cuantumului unor salarii de bază, a soldelor de funcție, a unor sporuri, indemnizații, compensații
Guvernul Ciucă va menține plafonarea cuantumului unor salarii de bază, a soldelor de funcție, a unor sporuri, indemnizații, compensațiie etc. pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2022, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea unor acte normative. Astfel, în 2022 se va menține cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepție de la această măsură începând cu anul 2022 personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupațională de funcții bugetare ”Sănătate și asistență socială” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.
De asemenea, se va menține cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Se va menține și cuantumul indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2021.
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător; pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfășoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Prin excepție, în perioada stării de alertă instituită prin hotărâri ale Guvernului, personalul de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică poate beneficia de plata orelor suplimentare.
În 2022, nu se vor acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017. Prin excepție, în anul 2022 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
Proiectul stipulează că se mențin anumite categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2021.
Numărul maxim de posturi finanțat în anul 2022 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare sa fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități.
Pentru a avea un tratament unitar în ceea ce privește plata drepturilor de natură salarială și a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătorești, este necesar ca și plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2021.
Proiectul mai arată că nu se vor acorda ajutoare, plăți compensatorii la pensionare.
În 2022, se vor menține în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a următoarelor drepturi:
a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la art. 1;
c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la art. 11;
d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare;
g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
h) cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;
j) cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
k) cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
l) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
m) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
n) indemnizațiile și bursele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, se reglementează ca în anul 2022 indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2021.
Se propune ca prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, și ale art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare să se aplice începând cu anul 2023.
Se propune aplicarea în continuare a prevederilor art. 19 lit. b) și c) ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011.
Se propune prorogarea termenului prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 până la data de 31 decembrie 2022 și a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune până la data de 1 octombrie 2023. De asemenea se propune acordarea cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, începând cu data de 1 ianuarie 2023.
Se propune aplicarea derogărilor de la prevederile art. 29 alin.(5) și art.30 alin.(4) şi (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată, ceea ce înseamnă că declarațiile prevăzute de Legea nr. 69/2010 să se facă exclusiv în ce privește încadrarea proiectului de buget pe anul 2022 și perspectiva 2023-2025 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal – bugetară pentru perioada 2022-2024 și să ateste exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, întrucât nu pot fi respectate principiile responsabilității fiscal-bugetare în ce privește respectarea valorii limită pentru soldul structural (obiectivul bugetar pe termen mediu). Prin derogarea de la prevederile alin.(5) al art.30 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010 republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor nu vor menționa în declarație abaterile, măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale și strategia fiscal-bugetară.
Cele mai mari federații sindicale din învățământ amenință că de luni, 20 decembrie, vor picheta sediile Guvernului și prefecturilor, dacă salariile profesorilor pe 2022 vor fi înghețate, așa cum prevede un proiect de ordonanță al Executivului. Dacă nici așa nu reușescă să-i convingă pe guvernanți, dascălii amenință și cu greva generală. (Irinel I.).
Administratie
Contrafaceri pe DN 5: aproape 8.000 de articole vestimentare, încălțăminte și parfumuri, confiscate la frontiera de la Giurgiu
Acțiuni de tip BLITZ pe ruta Turcia – România și Turcia – Ucraina
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu au descoperit, în urma unor controale de tip BLITZ, peste 7.800 de bunuri – articole vestimentare, încălțăminte și produse de parfumerie – inscripționate cu denumirea unor mărci protejate și suspectate a fi contrafăcute, potrivit unui comunicat al instituției.
Acțiunile au avut loc pe Drumul Național 5, unde au fost verificate mai multe autocare care efectuau curse regulate de transport persoane pe rutele Turcia–România și Turcia–Ucraina.
7.839 de produse „de firmă”, ascunse în bagaje și spații speciale
În cadrul controalelor, polițiștii de frontieră din Sectorul Poliției de Frontieră Giurgiu, în cooperare cu lucrători din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu și cu reprezentanți ai Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București, au verificat atât interiorul mijloacelor de transport, cât și bagajele pasagerilor.
În urma verificărilor, au fost descoperite 7.839 de bunuri:
- articole vestimentare;
- încălțăminte;
- produse de parfumerie;
toate inscripționate cu denumirea unor mărci protejate, asupra cărora planează suspiciunea de contrafacere.
Produsele erau ascunse în bagajele personale ale pasagerilor, dar și în diferite locuri din interiorul autocarelor, inclusiv în spații special amenajate. Bunurile aparțineau unor cetățeni români și turci, cu vârste cuprinse între 28 și 57 de ani, care nu au putut prezenta documente legale de proveniență.
Prejudiciu estimat la aproape 1,9 milioane de lei
Potrivit Poliției de Frontieră, valoarea totală a bunurilor, dacă ar fi fost comercializate ca produse originale de marcă, este estimată la 1.887.200 de lei.
Toate produsele suspecte au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor și au fost introduse în Camera de corpuri delicte a instituției, în conformitate cu procedurile legale.
Dosare penale pentru „punerea în circulație” de produse contrafăcute
În prezent, față de persoanele implicate se desfășoară cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:
„punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”.
La finalizarea cercetărilor, dosarele vor fi înaintate unității de parchet competentă, care va stabili soluțiile legale ce se impun.
Lupte continue împotriva contrafacerilor, în contextul acquis-ului Schengen
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu subliniază că desfășoară permanent activități specifice, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale la frontieră.
Acțiunile vizează, între altele:
- asigurarea securității frontierelor externe;
- protejarea intereselor statului român și ale Uniunii Europene;
- respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, în contextul aplicării acquis-ului Schengen.
Confiscarea celor peste 7.800 de produse suspecte de contrafacere pe DN 5 reprezintă, astfel, un nou episod în lupta autorităților române împotriva comerțului ilicit cu mărfuri „de firmă” falsificate, aduse în țară pe rutele de transport internațional de persoane. (Paul D.).
Administratie
CSAT se reunește la Cotroceni. Pe agenda Consiliului: înzestrarea Armatei, programul „România 2044” și consolidarea prezenței militare americane
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 7 septembrie 2026, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Reuniunea este programată să înceapă la ora 15:00 și se va desfășura la Palatul Cotroceni.
Informațiile au fost transmise de Administrația Prezidențială, care a anunțat principalele teme aflate pe agenda ședinței.
Armata României, în fața unui nou plan de înzestrare
Unul dintre punctele centrale ale reuniunii îl reprezintă Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027–2036. Documentul urmează să stabilească direcțiile de dezvoltare a capabilităților militare și prioritățile de dotare pentru următorul deceniu.
Discuțiile vor viza, cel mai probabil, necesarul de echipamente și tehnică militară, precum și modul în care obiectivele de apărare ale României vor fi corelate cu angajamentele asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Programul „Armata României 2044”, analizat la nivel strategic
Pe agenda CSAT se află și Programul „Armata României 2044”, document care proiectează evoluția forțelor armate pe termen lung.
Prin acest program, autoritățile urmăresc definirea unei viziuni strategice privind modernizarea Armatei României, dezvoltarea infrastructurii militare și adaptarea capacităților de apărare la noile riscuri de securitate.
România pregătește implementarea programului SAFE
Membrii Consiliului vor analiza, de asemenea, documentul referitor la implementarea programului SAFE. Potrivit Administrației Prezidențiale, materialul a fost aprobat în cadrul unei ședințe de lucru interinstituționale desfășurate la 13 august 2026.
Programul SAFE are legătură cu consolidarea capacităților europene de apărare, iar analiza documentului ar putea avea implicații asupra proiectelor militare și industriale în care România intenționează să se implice.
Prezența militară americană în România, un alt punct sensibil
Un alt subiect important îl constituie termenii de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor Statelor Unite și a locațiilor de dislocare în Europa.
În acest context, CSAT va examina și perspectivele consolidării prezenței militare americane pe teritoriul României. Tema are o importanță strategică majoră, în condițiile amplificării provocărilor de securitate de pe flancul estic al NATO.
Pe agenda CSAT, și alte teme de securitate națională
Pe lângă subiectele anunțate oficial, Consiliul Suprem de Apărare a Țării va analiza și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.
Potrivit informațiilor furnizate de Administrația Prezidențială, reuniunea de la Palatul Cotroceni va aborda atât direcțiile de modernizare a Armatei României, cât și principalele evoluții care pot influența securitatea națională și poziția strategică a țării.
Administratie
Facturi mai mari la electricitate din această toamnă. Hidroelectrica majorează tarifele
Facturile la electricitate ar putea crește din această toamnă, după ce Hidroelectrica, unul dintre furnizorii care au atras masiv clienți prin prețurile reduse, pregătește majorarea tarifelor începând din luna octombrie.
Scumpirea ar urma să fie de aproximativ 13%, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de circa 8 bani pentru fiecare kilowatt-oră consumat. Valoarea exactă a tarifului va varia în funcție de zona de distribuție.
Cum se modifică prețurile
În zonele în care clienții plătesc în prezent aproximativ 1,11 lei pentru un kWh, tariful ar urma să ajungă la circa 1,19 lei/kWh. Pentru consumatorii care achită aproximativ 1,19 lei/kWh, noul preț ar putea urca până la 1,27 lei/kWh.
Majorarea nu se va aplica imediat tuturor celor peste 1,3 milioane de clienți ai companiei. Noile tarife vor fi valabile, pentru început, pentru clienții noi și pentru cei ale căror contracte ajung la termen.
Clienții care au contracte încă în derulare vor continua să plătească prețul prevăzut în documentele semnate, până la expirarea perioadei contractuale.
Cu cât ar putea crește facturile
Impactul asupra bugetelor gospodăriilor va depinde de consumul lunar. La un consum de 250 kWh, factura ar putea fi mai mare cu aproximativ 20 de lei pe lună.
Pentru o gospodărie care consumă 400 kWh într-o lună, diferența ar putea ajunge la aproximativ 32 de lei. Într-un an, un consumator cu un consum lunar de 250 kWh ar putea plăti în plus aproximativ 240 de lei, dacă diferența de tarif se menține.
Experții se tem de un val de scumpiri
Decizia Hidroelectrica ar putea avea efecte asupra întregii piețe de energie. Compania este considerată un reper pentru tarifele din domeniu, iar ceilalți furnizori își pot ajusta prețurile în funcție de evoluția pieței.
„Este semnalul pe care îl așteptau toți, pentru că Hidroelectrica funcționează ca un soi de market maker, cel care dă semnalul de preț în piață. Și toți ceilalți se aliniază”, a explicat un expert în energie pentru Observator News.
Potrivit estimărilor citate de sursa menționată, majorările pregătite de alți furnizori ar putea ajunge la 14–20%.
De ce se scumpește energia
Unul dintre motivele invocate este creșterea costurilor de achiziție. În perioada verii, Hidroelectrica nu ar fi reușit să acopere întregul consum al clienților exclusiv din producția proprie.
Pentru a-și onora contractele, compania ar fi fost nevoită să cumpere energie de la alți producători din România sau din import.
„Hidroelectrica nu a putut vara aceasta să-și onoreze tot portofoliul de clienți din producția proprie. Au trebuit să achiziționeze de la alți producători interni sau din import electricitate, ca să-și onoreze contractele”, a declarat Dumitru Chisăliță, reprezentant al Asociației Energia Inteligentă, conform Observator News.
Ce pot face clienții nemulțumiți
Consumatorii care nu acceptă noile tarife pot compara ofertele disponibile pe piață și pot schimba furnizorul. Procedura este gratuită și nu presupune întreruperea alimentării cu energie electrică.
În ultimul an, aproximativ 650.000 de români și-au schimbat furnizorul, pe fondul modificărilor de preț. În același timp, Hidroelectrica a depășit pragul de 1,3 milioane de clienți, înregistrând o creștere de aproximativ 80% față de anul anterior.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 4 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor
-
Exclusivacum 5 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)



