Administratie
Peste 4,5 milioane de români trăiesc în sărăcie
În 2020, rata sărăciei relative a fost de 23,4%, în valori absolute.
Sub unu din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, precizează INS, citat de Agerpres.
În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluţie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%), iar minimul în 2020 (23,4%).
Analiza ratei sărăciei pe sexe în 2020, evidenţiază o tendinţă de creştere a diferenţei între femei şi bărbaţi, de la 1,3 la 2,5 puncte procentuale.
Riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile dobândite, subliniază INS.
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020, în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia aflându-se sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.
În ultimul an, comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreştere a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3% ), cât şi în rândul copiilor (de circa două puncte procentuale).
O creştere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimţit însă la grupa de vârstă de 65 de ani şi peste (cu 4,5 %).
În ceea ce priveşte evoluţia ratei sărăciei pe sexe şi grupe de vârstă în perioada 2017-2020, cea mai pronunţată diferenţă pe sexe se întâlneşte la grupa 65 de ani şi peste, caracteristică ce s-a menţinut pe întreaga perioadă analizată, în 2020 femeile atingând valori ale ratei sărăciei cu peste 11,5 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaţilor (maximul perioadei înregistrându-se în 2019, de 13,1 puncte procentuale).
Anul trecut, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) şi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureşti-Ilfov (2,4%).
Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, peste trei din cinci şomeri sunt săraci, bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în şomaj (cu 13,9 puncte procentuale mai mulţi bărbaţi decât femei aflate în situaţie similară), semnalează INS.
INS mai menţionează că un factor important în apariţia şi intensificarea stării de sărăcie îl constituie existenţa şi numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă.
Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenţi (în anul 2020 a atins 25,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,8% în ultimul an).
În 2020, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cel mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din doi adulţi, cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (mai mult de jumătate), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puţin un copil dependent (aproape trei din zece), a celor de trei sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi (puţin peste un sfert), dar şi persoanele din gospodăriile formate din doi adulţi cu doi copii dependenţi (aproape un sfert).
În comparaţie cu acestea, gospodăriile formate din doi adulţi şi un copil dependent au fost afectate de sărăcie într-o măsură mai redusă (11%). – (Liviu Anghel).
Administratie
35.770 de lire ascunse în bagaje: doi români, prinși pe Otopeni cu bani nedeclarați
Doi cetățeni români, în vârstă de 38 și 40 de ani, au fost depistați pe Aeroportul Henri Coandă cu 35.770 de lire sterline nedeclarate, în urma unor controale efectuate de polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali.
Cei doi s-au prezentat pentru intrarea în țară din direcția Luton și, după ce au completat formalitățile, au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Controlul amănunțit a scos însă la iveală suma în valută, ascunsă și nedeclarată, peste plafonul legal de 10.000 de euro sau echivalentul în altă monedă.
În consecință, autoritățile au dispus:
- reținerea sumei de 35.770 de lire sterline
- amenzi contravenționale de câte 3.000 de lei pentru fiecare dintre cei doi pasageri
Cazul readuce în prim-plan vigilența controalelor din punctele de frontieră aeriene, unde sumele nedeclarate și bunurile suspecte sunt tot mai des depistate la intrarea în țară. (Paul D.).
Administratie
Aeroportul Henri Coandă: peste 50.000 de țigarete, descoperite în bagajele a cinci cetățeni români
Autoritățile de frontieră de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București au depistat 50.080 de țigarete ascunse și nedeclarate în bagajele a cinci cetățeni români, care încercau să le introducă ilegal în țară.
Verificări după sosiri din Istanbul și Hurghada
Polițiștii de frontieră de la Punctul de Poliție de Frontieră Aeroportul Henri Coandă, împreună cu lucrătorii vamali, au controlat cinci persoane, două femei și trei bărbați, cu vârste între 33 și 50 de ani.
Aceștia sosiseră în România cu zboruri din Istanbul (Turcia) și Hurghada (Egipt) și, după ridicarea bagajelor de cală, s-au îndreptat spre culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
2.504 pachete de țigări ascunse în bagaje
În urma controalelor amănunțite, au fost găsite pachete de țigări de diferite mărci, ascunse și nedeclarate.
Inventarierea a arătat că era vorba despre:
- 50.080 de țigarete
- 2.504 pachete
- valoare estimată: 19.580 de lei
Sancțiuni și dosare pentru contrabandă
În funcție de situația fiecărei persoane, cetățenii implicați au fost fie sancționați contravențional de lucrătorii vamali, fie sunt cercetați pentru contrabandă de polițiștii de frontieră.
Fapta este încadrată la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006. (Paul D.).
Administratie
Giurgiu: peste 3.500 de produse suspecte de contrafacere și 19.200 de țigarete fără timbru fiscal, descoperite în acțiuni BLITZ
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au descoperit, în urma unor acțiuni de tip BLITZ desfășurate pe DN 5, mai multe loturi de bunuri suspecte de contrafacere și țigarete fără timbru fiscal, în valoare totală de peste 1,2 milioane de lei.
Controale pe ruta Turcia–România și Bulgaria–România
Echipajele Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu polițiștii din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Compartimentul Sprijin Operativ, au oprit pentru verificări mai multe mijloace de transport care circulau pe ruta Turcia–România și Bulgaria–România.
În urma controalelor, au fost găsite:
- 3.543 de articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, marochinărie și parfumerie, purtând denumirea unor mărci protejate și suspectate că sunt contrafăcute;
- 19.200 de țigarete, respectiv 960 de pachete, de diferite mărci, fără timbru fiscal.
Bunurile aparțineau unor cetățeni turci, români și bulgari
Potrivit anchetatorilor, bunurile aparțineau unor cetățeni turci, români și bulgari, șoferi și pasageri ai autocarelor și autoturismelor oprite în trafic. Aceștia nu au putut prezenta documente care să ateste proveniența sau autenticitatea produselor.
Valoarea estimată a bunurilor este de:
- 1.178.650 de lei pentru articolele suspecte de contrafacere;
- 28.800 de lei pentru țigaretele fără timbru fiscal.
Toate bunurile au fost ridicate și introduse în camera de corpuri delicte, pentru continuarea cercetărilor.
Cercetări pentru infracțiuni privind mărcile și regimul accizelor
În cauză se efectuează cercetări pentru:
- punerea în circulație a unui produs purtând o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, care prejudiciază titularul mărcii;
- deținerea sau comercializarea de produse accizabile nemarcate sau marcate necorespunzător, peste limita de 10.000 de țigarete.
La finalizarea anchetei, vor fi propuse soluțiile legale care se impun.
Măsuri permanente la frontieră
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a precizat că desfășoară permanent acțiuni specifice, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, în contextul aplicării acquis-ului Schengen, dar și pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și a intereselor statului român și ale Uniunii Europene. (Sava N.).
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Uncategorizedacum o ziEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Exclusivacum o ziGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 5 zileTriatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 5 zileRepublica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Exclusivacum o ziConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 5 zileMinunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis



