Actualitate
LUSTRANGII LUI KOVESI
Procurorii din CSM s-au transformat in avocatii sefei DNA si s-au dat peste cap incercand sa ii puna in dificultate pe adjunctul Inspectiei Judiciare Gheorghe Stan si pe inspectoarele Adriana Pampu Romanescu, Monica Plesea si Mihaela Hitruc. Lui Kovesi nu i-a iesit trucul cu biletelul pierdut. Ministrul Justitiei l-a suparat pe Codrut Olaru: “Vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Marea mascarada de la CSM inceputa vineri, 13 octombrie 2017, a continuat si luni, 16 octombrie 2017, totul cu scopul de a o scoate basma curata pe sefa DNA Laura Kovesi, in ciuda raportului devastator al Inspectiei Judiciare.

Daca saptamana trecuta procurorii Cristian Ban, Codrut Olaru, Nicolae Solomon, Tatiana Toader si Florin Deac (foto 1) i-au ridicat mingea la fileu lui Kovesi prin intrebarile adresate acesteia in timpul audierii, dandu-i ocazia sa se victimizeze la nesfarsit, in incercarea de a desfinta raportul intocmit de inspectoarele Sanda Mates, Monica Plesea si Mihaela Hitruc, care este distrugator pentru DNA, luni i-au anchetat pe procurorul Gheorghe Stan, adjunctul Inspectiei Judiciare, pe directoarea Directiei pentru procurori din Inspectia Judiciara Adriana Claudia Pampu Romanescu si pe inspectoarele Monica Plesea si Mihaela Hitruc (foto 2). Si nu o spunem doar noi, ci chiar ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a remarcat acest lucru si le-a cerut procurorilor Olaru, Ban, Solomon, Toader si Deac sa dea dovada de echilibru si impartialitate si sa ii lase pe cei de la IJ sa-si spuna parerea.
Audierile au inceput la ora 10.00, iar timp de aproape 60 de minute, procurorul Gheorghe Stan a lansat acuzatii fara precedent la adresa inspectoarei Elena Radescu, cea care a cordonat echipa de control: “O parte din inspectori au avut opinii si au interpretat regulamentul cum au vrut ei si nu cum ar fi trebuit. Aceasta stare de lucru s-a datorat atitidinii adoptate de doamna Elena Radescu. Imi este greu sa inteleg comportamentul autoritar, intruziv, necolegial atat fata de colegi, dar si fata de IJ. Elena Radescu a adus doar prejudicii actului de verificare, cu scopul decredibilizarii controlului facut de ceilalti colegi… In data de 3 iulie, doamna Radescu s-a dus la DNA fara sa se consulte cu membrii echipei si fara a consulta conducerea IJ. Regulamentul nu prevede o astfel de intalnire (…)
Ce este inedit in acest raport este o nota de opinie separata, intocmita de catre inspectorii Radescu, Prisacariu si Focica, in care ce fac doamnele inspector? Arata ca nu sunt de acord cu ce au retinut colegele lor in raport. Adica, mai precis, contesta constatarile facute de aceste colege. Aceasta procedura eu, personal, nu am intalnit-o in 19 ani de magistratura si sapte ani ca inspector — sa contesti constatarile faptice retinute de colegi intr-un raport de control… Raportul nu a respectat structura din ordinul inspectorului-sef, din cauza faptului ca, dupa incheierea propriu-zisa a activitatii de control, doamna inspector Radescu, in calitate de coordonator, a remis in scris colegelor inspector o adresa prin care solicita ca partea lor din raport sa fie intocmita dupa o noua structura, stabilita personal de ea, fara consultarea celorlalti membri ai echipei si in contradictie cu ce era mentionat, de altfel, in ordinul inspectorului-sef...”

Adjunctul IJ a declarat la CSM ca nu-si explica schimbarea brusca de atitudine a Elenei Radescu, si ca activitatea de control nu se poate realiza in mod corespunzator doar pe baza unor date vagi puse la dispozitie de catre procurori, fara a avea acces direct la informatii, la dosar. Atat Gheorge Stan cat si directoarea Directiei pentru procurori din IJ Romanescu Pampu, au desfintat asa-zisele abuzuri reclamate de Elena Radescu, care a sustinut ca inspectoarele Plesea, Hitruc si Mates au incalcat regulamentul cand au cerut sa vada si dosarele verificate si nu au facut controlul doar in baza unor fise, asa cum ar fi dorit Codruta Kovesi.
Potrivit lui Stan si lui Romanescu, cu prilejul altor controale, Elena Radescu a verificat si a cerut sa vada si dosarele, metodologia stabilita atunci fiind identica cu cea de la controlul la DNA. Si s-au intrebat ce anume s-a intamplat, avand in vederea schimbarea brusca a coordonatoarei controlului: “Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlata de peste 10 ani de zile. Nu am avut in vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situatiei de fapt cercetate in cauza, ci realizarea unei verificari efective a modului de respectare a normelor procedurale si regulamentare de catre procurori, asa cum s-a procedat in cursul tuturor misiunilor de control desfasurate pana la aceasta data. Prin verificarea dosarelor doar pe baza de liste, fise sau referate prezentate de catre procurorii verificati nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispozitie de catre procurori cu realitatea celor efectiv realizate in dosarele verificate” .
Manevra nu a tinut
Procurorul Gheorghe Stan i-a dat replica Laurei Kovesi in legatura cu biletelul pe care aceasta l-a prezentat CSM si pe care a sustinut ca l-a pierdut unul din inspectori care scrisese anumite numere de dosare, si ca acest lucru, ar arata, in opinia sefei DNA, ca inspectorii ar fi venit special ca sa vada anumite dosare: “Ma intreb daca este in favoarea sistemului judiciar si a credibilitatii acestuia sa sustii in calitate de conducator de unitate de parchet controlata ca ai avut senzatia ca s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv si de asemenea daunator atat sistemului judiciar, cat si societatii civile. (…)
Aceeasi senzatie a avut-o doamna procuror-sef si cu privire la acel biletel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, sustinand ca in realitate prin acest control s-au facut si alte chestiuni exterioare verificarilor. Ma gandesc ca prin aceste afirmatii s-a incercat sa se induca in mod public ideea ca inspectorii judiciari nu si-au exercitat atributiile de serviciu cu obiectivitate si impartialitate, senzatie care este departe de adevar. Respingem categoric astfel de insinuari. Probabil ca aceste demersuri se subsumeaza intentiei declarate de la inceput, si anume aceea de a crea premisele contestarii raportului prin invocarea unor vicii de procedura inexistente”. Referitor la audierea unor procurori care nu mai activau la momentul controlului in structura DNA, inspectorul sef adjunct Gheorghe Stan a explicat ca initial coordonatoarea echipei de control, Elena Radescu, a fost de acord, dar ulterior si-a schimbat opinia: „S-a decis in final, cu vot majoritar, ca daca in cursul verificarilor care vor fi efectuate vor rezulta indicii privind probleme de comunicare, se va aprecia de catre echipa de control daca se vor solicita puncte de vedere de la acestia. Totodata, s-a stabilit si ca, pentru motive intemeiate, inspectori din cadrul echipei pot efectua orice alte verificari, impreuna cu membrii celorlalte echipe. Acesta a fost cadrul in care, la datele de 23 si 24 august 2017, au fost realizate discutii cu procurorii care au functionat in cadrul structurii centrale a DNA in perioada verificata, care nu-si mai desfasoara activitatea in unitate la data verificarilor„.
Monica Plesea a dezvaluit si ceea ce s-a intamplat in spatele usilor inchise, povestind cum Elena Radescu si-a informat colegii ce i-a transmis sefa DNA: “La ora 10, in data de 25 august, ne-am adunat toti inspectorii in sala de sedinte a DNA. Doamna Radescu ne-a comunicat ca din dispozitia procurorului sef directie, trebuie sa lamurim anumite aspecte privind audierile audierile procurorului care au plecat din DNA… Mi s-a vorbit urat de catre celelalte doua colege, asa ca am plecat…”. De altfel, inspectorii au mai dezvaluit la CSM ca Laura Kovesi a nu a fost vreun moment interesata de ceea ce au declarat procurorii din DNA, fiind interesata doar de declaratiile facute de cei care au plecat din parchetul anticoruptie.
Ban, Deac, Olaru si Toader, urecheati de ministrul Justitiei
Si a venit randul membrilor Sectiei de procurori din CSM sa puna intrebari. Nu, nu le-au ridicat mingea la fileu, asa cum au facut cu „mama catuselor”, ci Gheorghe Stan, Monica Plesea, Mihaela Hitruc si Romanescu Pampu au fost supusi unui tir de intrebari din partea procurorilor Ban, Toader, Solomon, Deac si Olaru. O ancheta, mai bine zis, desi rostul audierilor era cu totul altul. Membrii Sectiei de procurori pareau mai interesati sa-i puna pe inspectori in incurcatura decat sa-si formeze o parere clara si obiectiva asupra situatiei. Spre exemplu, vicepresedintele CSM Cristian Ban a intrebat cine a stabilit perioada controlului-17 iulie-11 august, avand in vedere ca era o perioda de concedii, si era foarte preocupat de experienta unuia dintre inspectori. Numai ca a primit replica chiar de la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, singurul care parea interesat de neregulile constate de inspectori la DNA si de remedierea acestora: ”Ati pus in discutie experienta inspectorilor la momentul inceperii controlului. Eu n-as pune in discutie aceasta experienta, pentru ca inspectorii vin din sistem, au avut functii manageriale”.
Vazand ca audierea se transforma, de fapt, intr-o acuzare a IJ de catre procurori, Tudorel Toader a intervenit, lucru care nu a fost deloc pe placul celor patru: “Fac apel la dumneavoastra, daca nu va suparati, la un fel de echilibru, de egalitate de arme, de abordare. Sentimentul meu este ca faceti ancheta cu dansii acum, si am participat si la audierea cealalta. Doamna Kovesi cu adjunctii au relatat ce au avut de relatat, lasati-i si pe dansii in aceeasi maniera”.
Vicepresedintele CSM a simtit nevoia sa se justifice, insa nu a fost deloc convingator: “Nu mi se pare, trebuie lamurite anumite aspecte”. Replica ministrului Justitiei a fost o adevarata lovitura pentru Ban: “Adica nu vi se pare, este”.
Vizibil iritat de faptul ca ministrul Justitiei si-a permis sa le ceara membrilor Sectiei de procurori sa fie obiectivi si sa nu mai faca ancheta, pentru ca nu asta le era menirea, Codrut Olaru a avut o reactie teatrala. Pur si simplu a refuzat sa discute cu inspectoarele Plesa si Hitruc, dar si cu Pampu Romanescu, spunand, ironic, ca nu vrea ca acestea sa se simta presate: ”Vorbesc cu domnul inspector sef, nu vreau sa va simtiti presate, dati-mi libertatea sa vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Dupa care i-a reprosat adjunctului IJ ca nu a prezentat un raport unitar si l-a intrebat din ce cauza, in conditiile in care acesta explicase anterior ca nu a avut cum, avand in vedere ca inspectoarele Focica, Radescu si Prisacariu au intocmit un raport separat, lucru nemaintalnit de el pana acum.
Ultimul cuvant i-a apartinut ministrului Justitiei, care a spus, printre altele, ca este inadmisibil ca un dosar din 2004 de la DNA sa fie rezolvat, prin conexare, abia in 2017, asa cum s-a descoperit in urma controlului: “In momentul in care am solicitat acest control managerial am spus, si am raportul din 2007, ca de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control si am primit precizari publice ca in ultimii 10 ani s-au facut 136 de controale. Eu stiu lucrul asta, dar cele 136 de controale sunt punctuale… Dar o evaluare de fond nu s-a facut din 2007…Concluzia mea este ca cel putin la cinci ani, daca nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui facut la fiecare unitate de Parchet. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, sa coincidă cu durata mandatului celui care are functie de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile altii sa fie controlati de 10 ori si una sau alte entitati sa nu fie controlate niciodata (…)
Aici imi exprim o mare nedumerire. Sa ai dosar penal din 2004, sesizare penala, de 13 ani de zile si sa nu fie rezolvat decat prin conexare in 2017. Termenul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2004 de atatea ori. A venit noul cod penal. E ceva in neregula acolo... Si trei ani de zile mi se pare foarte mult”.( www.luju.ro ).
Actualitate
Un parcurs fără emoții spre vârful Space Force: Generalul Doug Schiess primește votul de încredere al Senatului
Cu o audiere marcată de întrebări mai degrabă cordiale din partea celor șase senatori prezenți, locotenent-generalul Doug Schiess pare să aibă drumul deschis pentru a deveni cel de-al treilea șef al Space Force. Atmosfera relaxată din cadrul Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului a fost interpretată de membrii forului legislativ nu ca o lipsă de interes, ci ca o dovadă de încredere deplină în capacitățile nominalizatului.
O audiere discretă interpretată drept un semnal de susținere politică
Senatorul Angus King a subliniat că prezența redusă la audiere ar trebui privită ca un compliment la adresa generalului. Într-o zi în care atenția Senatului a fost captată de audierile pentru funcția de procuror general, absența controverselor în cazul lui Schiess a fost considerată un atu. „Faptul că nu am avut o participare numeroasă este un indiciu al încrederii pe care comisia o are în dumneavoastră”, a punctat King, adăugând că, în acest context rar, o audiență restrânsă este un semn pozitiv.
Președintele comisiei, Roger Wicker, a întărit această viziune, încurajându-l pe generalul Schiess să accepte aceste aprecieri ca pe o validare a carierei sale de până acum.
Provocarea autonomiei: Space Force în fața riscului de suprapunere cu serviciile de informații
Dincolo de tonul amical, senatorul Angus King a atins un punct sensibil: necesitatea ca Space Force să nu dubleze programele aflate deja sub autoritatea Biroului Național de Recunoaștere (NRO). Schiess a oferit asigurări că va menține relațiile strânse cu conducerea NRO pentru a evita orice risipă de resurse sau eforturi redundante.
Delimitarea competențelor între NRO și Space Force a rămas o zonă gri încă de la înființarea serviciului spațial în 2019. Preocupările recente ale Congresului vizează implicarea tot mai mare a NRO în programele de achiziții pentru supraveghere și recunoaștere ale Space Force, inclusiv în ceea ce privește sateliții destinați urmăririi țintelor la sol și în aer. Senatorul Jack Reed a ridicat semne de întrebare cu privire la identitatea instituțională a ambelor entități, subliniind că extinderea rolului tradițional al NRO în achizițiile Space Force necesită o gestionare atentă.
Războiul electromagnetic și necesitatea unei integrări totale cu celelalte ramuri ale armatei
O altă temă majoră abordată în timpul audierii a fost cooperarea cu Forțele Aeriene (Air Force) în domeniul războiului electromagnetic. Senatorul Reed a subliniat importanța unei colaborări sinergice, având în vedere că ambele servicii operează în spații care se suprapun parțial.
Generalul Schiess, bazându-se pe experiența sa în operațiuni întrunite la Comandamentul Spațial al SUA, a afirmat că există un potențial enorm de cooperare nu doar cu Air Force, ci și cu Marina și Corpul Pușcașilor Marini, care își dezvoltă propriile capacități electromagnetice. „Cred că ne putem completa reciproc și putem lucra împreună”, a declarat Schiess, promițând că, dacă va fi confirmat, va colabora strâns cu ceilalți șefi de state majore pentru a asigura o integrare eficientă a acestor tehnologii de ultimă generație.
Actualitate
Terenuri arabile de vânzare în Prahova, oferite de OLTINA IMPEX PROD COM SRL
Oferta respectă Legea nr. 17/2014
Societatea comercială OLTINA IMPEX PROD COM SRL anunță scoaterea la vânzare a unor suprafețe de teren arabil situate în extravilanul localităților Dumbrava și Drăgănești, județul Prahova. Potrivit informațiilor furnizate de companie (sursa: OLTINA IMPEX PROD COM SRL), întreaga procedură se desfășoară cu respectarea prevederilor Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, în forma sa actualizată.
Prețul de vânzare și condițiile financiare
Conform anunțului transmis de OLTINA IMPEX PROD COM SRL, prețul de ofertă este de 7.000 de euro (plus TVA conform legislației în vigoare) pentru terenurile arabile puse în vânzare. Plata se va efectua în lei, la echivalentul în moneda națională calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii fiscale și a întocmirii sau autentificării contractului de vânzare.
Detalii despre parcele: amplasament și compactare
Persoanele interesate pot obține informații suplimentare referitoare la suprafețele parcelelor disponibile, amplasamentul exact al terenurilor și gradul de compactare a acestora. Datele tehnice, configurația loturilor și orice alte clarificări legate de proprietăți se oferă direct de către reprezentanții societății.
Date de contact și modalitatea de informare
Pentru detalii și programarea discuțiilor, cei interesați se pot adresa sediului OLTINA IMPEX PROD COM SRL din orașul Urlați, strada Socului nr. 20A, județul Prahova.
– E-mail: office@oltina.ro
– Telefon: 0744 518 926; 0729 222 461
Actualitate
Factura usturătoare a războiului: Generalul Kenneth Wilsbach avertizează că forțele aeriene au epuizat fondurile din cauza conflictului cu Iranul
Operațiunea Epic Fury a aruncat bugetul forțelor aeriene americane într-un impas financiar fără precedent. Generalul Kenneth Wilsbach, ofițerul cu cel mai înalt rang din aviația militară, susține că este nevoie de un pachet masiv de 1,5 trilioane de dolari pentru ca Statele Unite să își păstreze supremația tehnologică și operațională în fața amenințărilor actuale.
Dilema bugetară sub presiunea focului inamic
Conflictul din Iran a forțat Pentagonul să recurgă la manevre financiare riscante. Deoarece cheltuielile pentru Epic Fury nu au fost prevăzute în bugetul inițial, oficialii militari au fost nevoiți să „împrumute” fonduri de la alte programe vitale. Generalul Wilsbach a explicat că, pentru a plăti facturile curente ale războiului, s-a stopat finanțarea unor proiecte esențiale care ar fi trebuit finalizate în acest an. Documentele recente sugerează tăieri masive, inclusiv peste 700 de milioane de dolari din programele de achiziție de aeronave, totul pentru a acoperi necesitățile imprevizibile ale frontului.
Supraviețuirea flotei aeriene depinde de trilioanele de dolari solicitate
Viziunea administrației pentru un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari în anul fiscal 2027 pare tot mai greu de atins, pe măsură ce negocierile politice din Congres stagnează. Fără aceste fonduri, proiecte strategice precum scutul de apărare antirachetă Golden Dome sau achiziția avioanelor invizibile F-35 riscă să fie încetinite sau chiar anulate. Mai mult, stocurile de muniție și producția de drone, intens utilizate în conflictul iranian, au ajuns la niveluri critice, punând în pericol capacitatea de ripostă pe termen lung.
Prețul sângelui și al oțelului în Orientul Mijlociu
Reluarea luptelor împotriva Iranului, după prăbușirea fragilului armistițiu pe 10 iulie, a adus pierderi umane și financiare grele. Până la jumătatea acestei luni, 14 soldați americani și-au pierdut viața, iar alți 400 au fost răniți. Costurile financiare sunt estimate deja la aproximativ 40 de miliarde de dolari. În ciuda pericolului constant, Wilsbach a lăudat reziliența trupelor care operează sub focul continuu al barajelor iraniene, reușind să mențină aerodromurile deschise pentru a menține presiunea asupra Teheranului.
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum o ziIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum o ziClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici



