Exclusiv
Pentru o „pasarica”, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) s-a transformat intr-un interlop – infractor/Hartuire, abuz in serviciu si manevrarea ilegala a datelor cu caracter personal
36 de percheziții au avut loc, joi dimineață, într-o amplă anchetă în care zeci de polițiști de la Brigada de Poliție Rutieră București sunt suspectați că ar fi luat mită pentru a trece cu vederea anumite fapte din trafic.
Ancheta vizează fapte de corupție și este derulată de Parchetul Tribunalului Bucureşti și Direcția Generală Anticorupție.
Ofițerii anticorupție au suspiciuni că aproximativ 20 de polițiști de la Brigada de Poliție Rutieră București ar fi luat mită în trafic în anumite situații pentru a nu-i sancționa pe șoferii care încălcau legea.
Surse judiciare au precizat că sunt vizaţi şi poliţişti cu peste opt ani vechime, iar cei mai mulţi dintre cei suspectaţi în anchetă sunt de la sectoarele 1, 2 şi 6.
Parchetul a anunțat printr-un comunicat de presă că au fost puse în aplicare 30 de mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Dâmboviţa, vizând locuinţe, sedii de firmă, precum şi instituţii publice, respectiv Brigada de Poliţie Rutieră şi Poliţia Locală Sector 1 Bucureşti.
De asemenea, au fost făcute percheziţii corporale şi asupra unor autovehicule.
IPJ Prahova nu este ferita de un asemenea scandal, in care anumiti angajati arunca o pata pe imaginea institutiei.
Este cazul „cocoselului” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) angajat in anul 2016 (cand au fost scoase 92 de posturi vacante de agenti/ofiter de politie prin incadrare directa/reincadrare, din cadrul structurilor de ordine publica si politie rutiera existente in statul de organizare al IPJ Prahova).
Pozitia 117:
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/11/Admis-2016.pdf” title=”Admis 2016″]
„Cocoselul” mentionat pozeaza pe reteaua de socializare intr-un „poet” si „om de casa”:
„Septembrie, întâi, oare a câta oară?
Un dans al timpului cel infinit.
Și a fugit râzând acestă vară,
Iar noi cu toamna iar ne-am pricopsit.
Septembrie, întâi, dar este prima oară,
Când toamna te găsește-n dreapta mea.
Și-ți mulțumesc pentru a mia oară
C-aduci atâta fericire-n viața mea.
Septembrie, întâi, dar oare mai contează?
Că-n orice zi cu mine te doresc,
Și eu aș vrea o viață lângă tine
Că-n asta toamnă mai tare te iubesc!
Tibi Palaș”
In fapt, dupa dezvaluirea noastra, poate conducerea IPJ Prahova va solicita un control psihiatric de urgenta (asta il va ajuta si la o eventuala condamnare).
In fapt, o idila a unor tineri – a scos la iveala modus operandi a celor de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova: a actiona pentru rafuielile unor terti prin sanctionarea si hartuirea unor persoane.
Astfel, tanara A.M din Ploiesti a fost suparata ca s-a certat cu prietenul ei si din gelozie ca acesta din urma era vazut des in compania unei alte tinere (S.A) i-a solicitat „cocoselului” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) sa ii potcoveasca eventuala rivala.
‘Pasarica” si/sau pasarelele din capul infierbantat al cocoselului l-au determinat pe Palas Cristinel Tiberius Marius sa gandeasca cu „podoaba”/”cocoselul” de jos.
Astfel, pentru a crea o impresie favorabila de „cocos” veritabil, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius a inceput o hartuire asidua asupra tinerei S.A si a presupusului sau iubit.
Intai a fost potcovita tanara S.A cu un proces – verbal de contraventie cu suma de 870 ron pentru ca nu „purta centura si nu avea stingator incendiu auto”, pe urma a fost hartuit si presupusul iubit al acesteia atat de el, cat si de colegii acestuia (ajungand pana a i se retine permisul de conducere al celui din urma).
Lasand la o parte hartuirea si abuzul care sunt evidente, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) pentru a se „da” cocos in fata unei „pasarici” a savarsit si o alta infractiune mult mai grava, privind prelucrarea ILEGALA a datelor cu caracter personal in conditii de legitimitate, de respectare a drepturilor persoanelor fizice ale caror date le proceseaza, precum si de asigurare a confidentialitatii si securitatii prelucrarii datelor.
Solicitam OFICIAL conducerii IPJ Prahova sa ne transmita masurile luate in acest caz. (Poate cei de la DGA si SIPI Prahova nu se mai fac ca privesc in alta parte asa cum proceda cei de la Control Intern!).
„Cocoselul” pentru o „pasarica” si cu pasarele la mansarda – Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) – i-a transmis (pe WhatsAPP) tinerei A.M din Ploiesti ca a „potcovit” cu suma de 870 ron pe „rivala” sa: „A luat si de la mine 870 de lei! Sa aiba…Ca pentru tine asa”.
„Cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) NU s-a multumit sa se laude cu infractiunea de hartuire si abuz in serviciu.
Nu, acesta gandind cu „cocoselul” de jos i-a transmis spre dovada si print screen-uri dupa: certificatul de inmatriculare al autotursimului condus de „rivala” sa, cartii de identitate, permisului de conducere si dovada SUPREMA – procesul-verbal de contraventie.
Avand in vedere ca este vorba despre o infractiune grava, Incisiv de Prahova va publica aceste print screen-uri, fara a le edita si fara a incalca legea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal deoarece vom sesiza Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Vom „blura” doar datele de pe Cartea de Identitate!
Din cate se poate observa pe procesul – verbal de contraventie, tanara „potcovita” stiind ca este hartuita si este un abuz grosloan (recunoscut si de „cocosel”) a mentionat in procesul verbal, un fel de haz de necaz „Nu am.Abia mi-am pus silicoane” si a refuzat sa semneze. Deci, tanara potcovita nu are procesul-verbal de contraventie (aceasta plecand in Germania) dar presupusa sa „rivala” il are de la „cocoselul” interlop si infractor Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti).
Asta inseamna angajarile in astfel de sisteme din sursa externa! O mare pata pe obrazul IPJ Prahova!
Ar fi simplu ca cei de la DGA si SIPI sa mearga doar putin prin „piata” sa obtina informatii despre cum procedeaza cei de la rutiera, le garantam ca se vor lua cu „mainile” de cap).
(In cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal se notifică acest lucru autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 55, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este puțin probabil să genereze un risc pentru drepturile și libertățile altor persoane fizice.
În cazul în care notificarea către autoritatea de supraveghere nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta este însoțită de o explicație motivată pentru întârziere).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR.
Datele cu caracter personal sunt orice informații care se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Informațiile diferite care, adunate, pot duce la identificarea unei anumite persoane constituie și ele date cu caracter personal (cele de trafic, localizarea geografica, ora si minutul apelului efectuat, adresa de domiciliu, numele persoanelor implicate in apelul telefonic, o adresă de protocol de internet (IP), un identificator de modul cookie, identificatorul de publicitate al telefonului dvs, date deținute de către un spital sau un medic, care ar putea fi un simbol ce identifică în mod unic o persoană, adresa de domiciliu, numarul de telefon, numarul de inmatriculare a unui autoturism, adresa de e-mail, numarul si seria cartii de identitate, CNP-ul unei persoane, etc.).
In unele cazuri există o legislație sectorială specifică, care reglementează, de exemplu, situațiile de utilizare a datelor privind locația sau utilizarea modulelor cookie – Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic [Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 (JO L 201, 31.7.2002, p. 37), și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 (JO L 364, 9.12.2004, p. 1
ANSPDCP, in conformitate cu legea aplicabila in domeniu, precizeaza ca “Legea nr.677/2001 stabileste in sarcina operatorilor de date cu caracter personal anumite obligatii, printre care cea de efectuare a prelucrarilor in conditii de legitimitate, de respectare a drepturilor persoanelor fizice ale caror date le proceseaza, precum si de asigurare a confidentialitatii si securitatii prelucrarii datelor”.
In acest context, prin Hotararea din 1 octombrie 2015, in cauza Smaranda Bara si altii – C-201/14 – „Trimitere preliminară – Directiva 95/46/CE – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Articolele 10 și 11 – Informarea persoanelor vizate, Articolul 13 – Excepții și restricții – Transfer de către o autoritate a administrației publice a unui stat membru al unor date fiscale cu caracter personal în vederea prelucrării lor de către o altă autoritate a administrației publice”, CJUE a statuat faptul ca art. 10, 11 si 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate in sensul ca se opun unor masuri nationale, care permit unei autoritati a administratiei publice a unui stat membru, cum e si Romania, sa transmita date personale unei alte autoritati a administratiei publice si prelucrarea lor ulterioara, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere sau despre aceasta prelucrare.
De altfel, cerinta prelucrarii corecte si in legalitate a datelor personale (cele de trafic, localizarea geografica, ora si minutul apelului efectuat, adresa de domiciliu, numele persoanelor implicate in apelul telefonic etc.) prevazuta la art.12 din Legea nr.677/2001 ce pune in aplicare art. 6 din Directiva CE nr.95/46, obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate.
Raportat la acest aspect, ANSPDCP subliniaza ferm in cadrul unor pozitii oficale sau la solicitarea persoanelor in drept faptul ca ”… dreptul garantat de art.12 din Legea nr.677/2001 trebuie respectat de catre toti operatorii de date cu caracter personal (inclusiv de ANCPI, M.A.I, DIICOT si DNA), indiferent de conditiile de legitimitate a prelucrarii datelor, respectiv la consimtamant sau in baza unor exceptii.”
Mai mult, Autoritatea Nationala de Supraveghere, intr-un comunicat oficial catre un petent, precizeaza fara echivoc faptul ca “atrage atentia asupra necesitatii respectarii dreptului la informare a persoanei vizate, atat sub aspectul informatiilor ce trebuie, in mod obligatoriu, facut cunoscute acesteia, cat si al exercitarii ulterioare a celorlalte drepturi de catre persoane vizata precum dreptul de acces la date, interventie asupra datelor, de opozitie, pentru a da posibilitatea persoanei respective sa reactioneze in consecinta.”
Pe acest fond, conform cerintelor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, a reglementarilor normative emise de catre Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) si a legislatiei comunitare, inclusiv jurisprudenta CEDO si CJUE, orice persoana prejudiciata, in calitate de persoana vatamata si in baza legii aplicabile, ca in termenul prevazut de norma juridica incidenta de la data primirii adresei (sapte zile), respectiv pe fondul dreptului la acces, opozitie si interventie a acestora la datele cu caracter personal procesate de catre reprezentantii institutiei care au avut acces la o astfel de baza de date.
Astfel, RGPD protejează datele cu caracter personal indiferent de tehnologia utilizată pentru prelucrarea datelor respective – este „neutră din punct de vedere tehnologic” și se aplică atât prelucrării automate, cât și prelucrării manuale, cu condiția ca datele să fie organizate potrivit unor criterii predefinite (de exemplu, în ordine alfabetică). De asemenea, nu contează cum sunt stocate datele – într-un sistem de TIC, prin supraveghere video sau pe hârtie; în toate aceste cazuri, datele cu caracter personal sunt supuse cerințelor de protecție formulate în RGPD. (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar
În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook cu „exclusivitatea” unui caz de polițist care și-a amanetat laptopul de serviciu ca să facă rost de bani –: „Caz incredibil în Prahova: un polițist de la Investigații Criminale și-ar fi amanetat laptopul de serviciu pentru a face rost de bani” – serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv de Prahova, merge mai adânc, acolo unde presa de știri se teme să calce.
Alții se opresc la:
- un polițist,
- un laptop,
- un amanet,
- un dosar penal „deschis” și dat la procurori.
Atât. „Detalii în exclusivitate în articolul din comentarii”.
Cum însă Incisiv de Prahova nu e gazeta „Detalii în comentarii”, ci ziar de investigații, episodul XXV arată tabloul complet:
IPJ Prahova S.R.L. – un fel de firmă de familie, cu bunuri de stat în derivă, amanet, dispariții și protecții, totul cu bon fiscal de tăcere.
Laptopul la amanet, demnitatea la gunoi: investigații criminale cu păcănele
Pornim de la piesa „virală”: polițistul de la Câmpina, de la Investigații Criminale, care – potrivit dezvăluirilor din presa locală – și-a amanetat laptopul de serviciu (sau laptopurile) ca să își finanțeze „cariera” la păcănele.
Decorul, așa cum apare deja în spațiul public:
- polițist cu acces la date,
- laptop de serviciu – proprietate a statului, instrument de anchetă,
- dus la casa de amanet ca un telefon vechi,
- banii – aruncați la aparatele de joc.
Rezultatul oficial:
- dosar penal,
- cazul ajuns la procurori,
- „caz incredibil” pentru știrile de Facebook.
Rezultatul neoficial:
- încă o cărămidă scoasă din încrederea în instituție,
- încă un episod în care IPJ Prahova confirmă că nu e inspectorat, ci „S.R.L. cu probleme la inventar”.
Telefoane dispărute, dosare închise: secția lui Stoican și finul minune
Cazul cu laptopul amanetat e doar vârful de afiș. În spate, serialul are sezoane întregi.
În 2022–2023, la o secție de poliție din Ploiești:
- adjunct era Stoican Bogdan, nume deja „renumit” în mediul intern,
- subaltern și apropiat al lui: Olteanu Mihnea Ilie.
Conform informațiilor și surselor consemnate de ziarul de investigatii Incisiv de Prahova, Olteanu Mihnea Ilie reușește performanța de a face dispărute unul sau două telefoane mobile din dotarea secției.
Nu vorbim de pixuri „uitate” în buzunar. Vorbim de:
- telefoane de serviciu,
- ale secției,
- care, brusc, nu mai există.
Sistemul reacționează „ferm”:
- se deschide dosar penal – se închide;
- se declanșează cercetare disciplinară – se închide.
Cauza? Motive? Responsabilități?
Clasicele umbre IPJ Prahova: „a fost, dar nu mai e; am verificat, nu se confirmă; circulați!”
La momentul respectiv, Olteanu Mihnea Ilie ar fi susținut că și-a informat șefii despre situație. Adică:
„Le-am spus, n-au făcut nimic.”
Tradus în practică:
bunurile dispar, subordonatul pasează la șef, șeful pasează la sertar, iar sertarul pasează la „închis”.
Nașul, finul și „Laika”: schema de familie a IPJ Prahova S.R.L.
Nimic nu e întâmplător în IPJ Prahova S.R.L.; totul are acționari de familie.
Un detaliu esențial:
- nașul lui Olteanu Mihnea Ilie este subcomisarul Vîrlan Florin, împuternicit șef la Secția 1 Poliție Ploiești – nume despre care s-au mai scris articole în presa locală.
Alt detaliu:
- soția lui Olteanu Mihnea Ilie, Ilioiu Gabriela Roxana, este fostă colegă cu același Vîrlan Florin, pe vremea când lucrau amândoi la Biroul Rutier Ploiești.
Conform surselor citate din interiorul IPJ Prahova, între cei doi ar fi existat, în trecut, o relație…
„nu chiar de naș–fină”.
Colegii de atunci și de acum i-au dat soției o poreclă „de colecție”: „Laika”, ca pe cățeaua–astronaut:
- lansată „în spațiu”,
- plimbată prin orbita instituțională,
- greu de întors cu picioarele pe pământ.
Motivul poreclei, spun aceiași colegi, este „ușor de înțeles” pentru cine cunoaște culisele.
În acest triunghi:
- nașul Vîrlan,
- finul Olteanu,
- „Laika”,
telefonul secției dispare, dosarele se închid, iar IPJ Prahova nu simte nevoia să explice publicului ce se întâmplă cu bunurile și cu oamenii din grija sa.
Inventarul bate legea: când totul se rezolvă „în familie”
Adunând datele:
- polițistul de la Câmpina care își amanetează laptopul sau laptopurile de serviciu pentru bani de jocuri, caz relatat de Observatorul Prahovean și alte publicații;
- Olteanu Mihnea Ilie, indicat de surse ca fiind implicat în „evaporarea” unuia sau a două telefoane de serviciu ale secției;
- adjunctul de atunci, Stoican Bogdan, sub comanda căruia se întâmplă totul;
- Vîrlan Florin, nașul bine poziționat, șef de secție;
- Ilioiu Gabriela Roxana („Laika”), soția, fosta colegă cu Vîrlan, cu trecut „comentat” de colectiv;
- dosar penal și cercetare disciplinară închise,
se conturează mecanismul clasic:
- dacă ești „din familie”, sistemul te ține;
- dacă dispar bunuri, se „rezolvă” intern;
- dacă iese la suprafață, se comunică puțin, se mută oamenii, se astupă gaura.
Așa arată IPJ Prahova S.R.L.:
un SRL de familie, cu stoc de telefoane și laptopuri „lucrate” fin prin amanet, sertare și clasări.
Recapitulare de serial: pietrișari, turnători, șefi reciclați
Aceste noi episoade nu vin din neant. Ele se așază perfect în serialul deja schițat de Incisiv de Prahova și de alte „publicații locale”:
- ofițerul rutier de la Câmpina care, conform dezvăluirilor, căra pietriș „la negru” prin zonele pe care trebuia să le controleze;
- subcomisarul Alexandru Militaru, care la Vălenii de Munte a făcut din poliție o „republică bananieră” a abuzurilor, dosarelor cu „mașini fantomă” și „arme rătăcite”, apoi a fost promovat la șefia Poliției Câmpina;
- inspector principal Duță Georgiana, „prințesa rutieră” de la Văleni, devenită „turnătoarea de serviciu” la SIPI, cu rapoarte interne, majoritatea neprobate, împotriva colegilor – dar cu protecție solidă ca „om al serviciilor”;
- polițiști cu alcool, nervi, geamuri sparte și jurăminte întoarse pe dos, prezentați în alte materiale.
Acum, peste toate acestea, se așează:
- polițistul amanetar de laptop,
- finul telefoanelor dispărute,
- nașul bine plasat,
- „Laika”, astro–soția cu istoric „discutat”.
În loc de inspectorat de poliție, ai impresia că privești organigrama unei firme de casă, cu:
- transport de pietriș,
- amanet de bunuri,
- protecție de clan,
- turnătorii organizate,
- și promovări „pe merite… speciale”.
„Grădinița de cadre” în varianta S.R.L.: de ce nu o tarabă la Obor?
Cu atâtea episoade:
- bunuri de serviciu la amanet,
- telefoane de secție dispărute,
- dosare penale și disciplinare închise „pe bandă”,
- nași și fini în rol de șefi și subalterni,
- „Laika”-uri lansate în orbită instituțională,
- și „prințese rutiere” cu SIPI în agendă,
cel mai cinstit lucru pe care l-ar putea face IPJ Prahova ar fi să-și deschidă, oficial, o tarabă la Obor în Ploiești, duminica.
Măcar acolo:
- ce se vinde se vede,
- ce se ia se plătește,
- ce se încasează se pune pe bon.
Așa, riscăm ca, într-o zi, să citim în altă „exclusivitate”:
- nu doar că s-au amanetat laptopuri,
- ci că s-au „valorizat” și BMW-urile de serviciu,
- s-au „rătăcit” și pistoale,
- poate chiar s-au ipotecat clădirile poliției.
Concluzie: circ cu girofar, bon fiscal de tăcere
În timp ce:
- o parte din presă se mulțumește cu „caz incredibil, mai multe detalii în comentarii”,
- și IPJ Prahova mimează transparența prin comunicate anemice,
realitatea, așa cum reiese din episoade documentate în presa locală (inclusiv Incisiv de Prahova), arată așa:
- justiția – circ,
- poliția – trupă de clovni cu girofar,
- iar IPJ Prahova – S.R.L. de familie, unde:
- pietrișarii sunt tolerați,
- turnătorii sunt protejați,
- șefii reciclați sunt promovați,
- amanetul și disparițiile de bunuri sunt „închise” discret,
- cetățeanul e lăsat cu rolul de fraier de serviciu.
Până când:
- procurorii,
- structurile de control,
- și, de ce nu, politicul care patronează sistemul,
vor trata aceste episoade nu ca pe un pamflet, ci ca pe material de dosar serios, IPJ Prahova S.R.L. va continua:
- să vândă credibilitatea la tarabă,
- să păstreze tăcerea pe bon fiscal,
- și să funcționeze ca grădinița de cadre unde se cresc pietrișari, turnători, amanetari și protejați de familie.
Deocamdată, sezonul XXV se închide aici.
Serialul, din păcate pentru Prahova, e departe de final. Vom reveni. (Cristina T.).
O mamă disperată își povestește cazul
„Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă
Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită: sâmbătă și duminică până la 5 ani, apoi peste noapte. În practică, tatăl lipsește frecvent. Copilul e pregătit, așteaptă și e dezamăgit; mama își recalibrează viața după un orar care există doar pe hârtie. Verdict: un program mai teatral decât parental.
Rutină vs. improvizație — când deciziile nu țin cont de nevoi reale
Băiatul are autism sever, grad de handicap grav, terapie, tratament medicamentos și nevoie de predictibilitate. Instanța pare să fi aplicat un model „one size fits all”, fără adaptare la vulnerabilitatea copilului.
Tatăl cu abonament la drepturi, fără obligații
Tatăl cere drepturile conferite de program, dar nu-și asumă responsabilitatea relației: nu vine constant, s-a opus terapiei și a blocat documentele pentru certificatul de handicap. Consecința: o relație aproape inexistentă între părinte și copil.
Bunici străini în propria familie
Bunicii paterni, prevăzuți pentru nopți peste 5 ani, sunt pentru copil niște necunoscuți. Nu au construit legături și nu inspiră siguranță; „sprijinul familiei” propus de instanță devine un risc emoțional.
Amenințări și influență — motivații care miros a presiune
Mama susține că a fost amenințată cu „pile”, procurori și influență; afirmă că deține dovezi. În loc să fie protejată, se simte intimidată în lupta pentru drepturile copilului.
Terapie sabotată — când părintele devine obstacol
Tatăl s-a opus semnării documentelor necesare pentru acces la servicii și a blocat obținerea certificatului de handicap. În loc să se concentreze pe recuperare, familia e prinsă într-o bătălie juridică care consumă resurse vitale.
Noaptea care poate distruge progresul
Forțarea copilului cu autism să petreacă nopți departe de rutină și figura de atașament riscă regres terapeutic sever. Mama avertizează că sute de ore de muncă și terapie ar putea fi compromise, poate ireversibil.
Cine apără interesul superior al copilului?
Mama cere ca justiția și instituțiile să privească dincolo de șabloane: diagnosticul, gradul de handicap, tratamentul psihiatric al tatălui și dovezile lipsei de implicare a rudelor trebuiau cântărite înainte de a impune nopți obligatorii.
Apel final — nu pentru răzbunare, ci pentru supraviețuire
Autoarea nu vrea să rupă legătura cu tatăl, ci cere ca orice relație să fie construită în beneficiul copilului, nu impusă birocratic. E o chemare disperată: protejați rutina, stabilitatea și continuitatea îngrijirii unui copil dependent de ele.
Concluzie usturătoare
Scrisoarea primită la redacție evidențiază discrepanța dintre o justiție care aplică reguli și o realitate familială care cere empatie și adaptare. Dacă nu acordăm prioritate interesului real al copilului, riscăm să transformați „drepturile” într-un act formal care distruge ceea ce ar trebui să protejeze.
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a demarat o amplă anchetă pentru lămurirea tuturor acestor aspecte; dacă se vor confirma, faptele ar căpăta o amploare grotescă și vor necesita răspunsuri din partea instituțiilor implicate.
Notă: declarațiile provin dintr-o scrisoare primită la redacție; autoarea afirmă că deține dovezi pentru toate afirmațiile făcute. Vom reveni. (Cerasela N).
Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează
În timp ce colegii din Poliția Română află din presă cum se împart banii de merit, în interiorul IGPR se perfecționează o nouă specie de combinație bugetară: „salariul de merit, varianta la patru ochi, pentru uzul familiei”.
Conform dezvăluirilor publicației Anchete Speciale, în iulie 2026, Alina Manea a mai încasat încă o dată salariul de merit – acea majorare salarială regizată, pe hârtie, pentru „performanțe profesionale excepționale”. Numai că, speriați de scandalul iscat după materialul anterior și de rumoarea din interiorul structurii, șefii de la Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP) au decis că democrația internă e periculoasă.
Soluția? S-a scos din schemă ședința internă în care se prezentau și se discutau astfel de „recompense”. Banii nu se mai anunță în fața colectivului, ci se livrează discret, ca un plic în sufragerie.
Finul-șef, nașa-subalternă: cumetria bate meritocrația
În iulie, decizia de acordare a salariului de merit nu a mai avut nevoie de martori. Alina Manea a aflat că e „exemplară” direct de la șeful ei ierarhic, Dan Cornel Octavian, într-o discuție privată, bine securizată de orice ureche nedorită. Doar că Dan Octavian nu e doar șef. Este, așa cum deja a fost documentat de Anchete Speciale, finul de cununie al Alinei Manea.
Pe scurt: finul își notează nașa, tot finul o premiază, iar statul achită nota de plată. Totul fără consultări, fără criterii transparente, fără explicații în fața colectivului. Un sistem de evaluare „de familie”, în care bugetul public joacă rolul naivului care plătește consumația după ce petrecerea s-a închis.
Georgian Drăgan, paznicul deranjului: „V-ați apucat de colegii mei?”
Deasupra acestei cumetrii financiare, IGPR ridică un zid de protecție ierarhică. Când redacția Anchete Speciale a început să verifice declarațiile de avere și să lege corect gradele de rudenie din CIRP, în scenă a apărut un nume deja celebru: Georgian Drăgan, șeful de cabinet al inspectorului general al IGPR.
Acesta a contactat direct echipa de investigație cu o întrebare care miroase a avertisment, nu a dialog instituțional: „V-ați apucat de colegii mei?” Formula amintește izbitor de abordările descrise în investigația „Poliția aservită”, unde același Georgian Drăgan apărea în rolul dispecerului de presiune de la vârful poliției.
Astăzi, tiparul se repetă: același om, același rol, altă miză. Dacă atunci pârghiile ierarhice erau folosite pentru alte jocuri de putere, acum ele blindază confortul financiar al rețelei din CIRP și opacitatea ritualului „naș-fin” pe bani publici.
Șef invizibil, bani vizibili: recompensa pentru comunicarea în negativ
Sub presiunea Legii privind informațiile de interes public, IGPR a trimis totuși un răspuns oficial redacției Anchete Speciale. Dincolo de perdeaua juridică, Poliția Română confirmă clar:
„…ofițerul de poliție asigură, din ianuarie 2026 până în prezent, prin împuternicire, atribuțiile funcției de șef serviciu la Serviciul Comunicare Strategică, Internă și Interinstituțională din cadrul Centrului de Informare și Relații Publice…”
Adică Alina Manea conduce, prin împuternicire prelungită la infinit, o structură-cheie de comunicare strategică a IGPR. În realitate, după apariția primei investigații Anchete Speciale, publicată pe 11 mai – chiar de ziua Direcției de Operațiuni Speciale (D.O.S.) – „strategica” prezenței ei publice se rezumă la trei apariții, toate fără statut oficial de purtător de cuvânt al IGPR.
Concluzie: avem un șef de comunicare aproape invizibil, dar premiat repetitiv. Punctul forte nu pare a fi transparența în relația cu societatea, ci împuternicirea prelungită la adăpost de GDPR și de „secretul dosarului profesional”. IGPR nu vrea să spună câte prelungiri s-au făcut și de ce funcția nu este scoasă la concurs. Motivația oficială: protecția datelor personale. Traducerea practică: protecția datelor de familie.
Facebook: „suntem fragili” – MAI: „suntem de neclintit”
În spatele acestei combinații din IGPR se profilează un alt pilon de stabilitate: Ministerul Afacerilor Interne. Aici, personaj-cheie este Iulian Drăgoi, partenerul de viață al Alinei Manea și om de încredere în anturajul chestorului Bogdan Despescu.
La birou, se joacă tare: influențe, bugete, organigrame. Pe rețelele sociale, însă, imaginea se rearanjează lacrimogen. Pagina de Facebook a lui Iulian Drăgoi, deși lăsată în repaus, afișează o copertă cu mesajul: „Sunt o persoană mai fragilă și imediat mi se rupe…”.
În același registru ironic, Alina Manea își decorează profilul cu urși motivaționali și texte în engleză despre „nevoia de a fi protejat și susținut”.
În online, poveste cu suflete sensibile care au nevoie de sprijin. În interiorul instituțiilor, însă, rețeaua se comportă cu o duritate chirurgicală: regulile de transparență sunt amputate, criticii sunt întâmpinați cu presiuni, iar veniturile devin o afacere de clan.
Direcția de Control Intern: „Nu deranjați, se doarme pe banii publici”
În iunie 2026, redacția Anchete Speciale a trimis o sesizare oficială Direcției de Control Intern a Poliției Române, solicitând verificarea legalității împuternicirilor, a conflictului de interese naș–fin și a utilizării abuzive a GDPR pentru a ascunde modul de cheltuire a banilor publici.
Răspunsul instituțional? Comisarul-șef Vincențiu Ionică, șeful Direcției de Control Intern, a aplicat cea mai comodă formă de soluționare: nu a mișcat absolut nimic.
Această inacțiune nu e simplă delăsare birocratică. Este exact „certificatul de impunitate” de care avea nevoie rețeaua din CIRP pentru ca, o lună mai târziu, în iulie, să poată repeta scenariul: salariul de merit împărțit din nou în taină, „la patru ochi”, ferit de ochii colegilor, ai presei și ai contribuabilului care plătește nota.
IGPR – de la Poliția Română la Poliția Cumetriei Unite
Cazul CIRP arată pas cu pas cum se rupe o instituție din interior:
– organele de control refuză să controleze,
– șefii de cabinet fac pe gardienii de presiune în loc să respecte legea,
– rețeaua de cumetri transformă funcțiile publice în patrimoniu personal.
Întrebarea lui Georgian Drăgan – „V-ați apucat de colegii mei?” – își primește acum replica publică, clară și definitivă din partea redacției Anchete Speciale:
Da, domnule Drăgan, ne-am apucat.
Ne-am apucat de ei pentru că bugetul Poliției Române nu este lada de zestre a niciunei nașe, nici banca de economii a vreunui fin și nici pușculița discretă a vreunui cuplu protejat politic.
Banii aceia sunt ai cetățenilor. Iar când salariul de merit se dă „la patru ochi”, datoria presei este să aprindă toate reflectoarele. (Cerasela N.).
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...
Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat
O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...
Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...
O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...
O justiție cu două viteze: judecătorul blindat, polițistul abandonat în stradă
Un judecător, protejat imediat. Un polițist, lăsat să aștepte. În România pro-europeană, ediția 2026, statul pare să poarte uniformă doar...
Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la...
ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să...
Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar
Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
Grădinița de cadre – sezonul „Mai pui o stea, mai cari un camion” Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”,...
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
Către: domnul Tánczos Barna, ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale Drept la replică cu privire la afirmațiile referitoare la...
COMITETUL DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DE LA IPJ NEAMȚ: TEATRUL DE PĂPUȘI CU ELEFANT, MEDIC-FANTOMĂ ȘI DEMNITATE LA MOP
SSM, varianta MAI: „Hai că merge și-așa, numai să nu ne coste” În lumea în care Ministerul Afacerilor Interne mimează...
Master pentru „băieții deștepți” ai Poliției. Agenții, ținuți la ușă ca la discotecă de fițe
„Reformă” la MAI: intră cine trebuie, nu cine muncește Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne a apărut, în liniștea caldă a...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
Berea pe gang, nervii la geam și adidașii purtați o lună În episodul trecut din „Grădinița de cadre – IPJ...
Republica Zeroizaților. Haita de la Interne și statul paralel cu neuronii
Haita de la Interne: nici curaj, nici prostie – doar tupeu organizat Există o întrebare cu care îți bați capul...
-
Exclusivacum 3 zile
ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zile
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
-
Exclusivacum 3 zile
Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum 20 de ore
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 3 zile
Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 2 zile
O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Exclusivacum 5 zile
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
-
Exclusivacum 22 de ore
Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici