Exclusiv
Pentru o „pasarica”, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) s-a transformat intr-un interlop – infractor/Hartuire, abuz in serviciu si manevrarea ilegala a datelor cu caracter personal
36 de percheziții au avut loc, joi dimineață, într-o amplă anchetă în care zeci de polițiști de la Brigada de Poliție Rutieră București sunt suspectați că ar fi luat mită pentru a trece cu vederea anumite fapte din trafic.
Ancheta vizează fapte de corupție și este derulată de Parchetul Tribunalului Bucureşti și Direcția Generală Anticorupție.
Ofițerii anticorupție au suspiciuni că aproximativ 20 de polițiști de la Brigada de Poliție Rutieră București ar fi luat mită în trafic în anumite situații pentru a nu-i sancționa pe șoferii care încălcau legea.
Surse judiciare au precizat că sunt vizaţi şi poliţişti cu peste opt ani vechime, iar cei mai mulţi dintre cei suspectaţi în anchetă sunt de la sectoarele 1, 2 şi 6.
Parchetul a anunțat printr-un comunicat de presă că au fost puse în aplicare 30 de mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Dâmboviţa, vizând locuinţe, sedii de firmă, precum şi instituţii publice, respectiv Brigada de Poliţie Rutieră şi Poliţia Locală Sector 1 Bucureşti.
De asemenea, au fost făcute percheziţii corporale şi asupra unor autovehicule.
IPJ Prahova nu este ferita de un asemenea scandal, in care anumiti angajati arunca o pata pe imaginea institutiei.
Este cazul „cocoselului” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) angajat in anul 2016 (cand au fost scoase 92 de posturi vacante de agenti/ofiter de politie prin incadrare directa/reincadrare, din cadrul structurilor de ordine publica si politie rutiera existente in statul de organizare al IPJ Prahova).
Pozitia 117:
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/11/Admis-2016.pdf” title=”Admis 2016″]
„Cocoselul” mentionat pozeaza pe reteaua de socializare intr-un „poet” si „om de casa”:
„Septembrie, întâi, oare a câta oară?
Un dans al timpului cel infinit.
Și a fugit râzând acestă vară,
Iar noi cu toamna iar ne-am pricopsit.
Septembrie, întâi, dar este prima oară,
Când toamna te găsește-n dreapta mea.
Și-ți mulțumesc pentru a mia oară
C-aduci atâta fericire-n viața mea.
Septembrie, întâi, dar oare mai contează?
Că-n orice zi cu mine te doresc,
Și eu aș vrea o viață lângă tine
Că-n asta toamnă mai tare te iubesc!
Tibi Palaș”
In fapt, dupa dezvaluirea noastra, poate conducerea IPJ Prahova va solicita un control psihiatric de urgenta (asta il va ajuta si la o eventuala condamnare).
In fapt, o idila a unor tineri – a scos la iveala modus operandi a celor de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova: a actiona pentru rafuielile unor terti prin sanctionarea si hartuirea unor persoane.
Astfel, tanara A.M din Ploiesti a fost suparata ca s-a certat cu prietenul ei si din gelozie ca acesta din urma era vazut des in compania unei alte tinere (S.A) i-a solicitat „cocoselului” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) sa ii potcoveasca eventuala rivala.
‘Pasarica” si/sau pasarelele din capul infierbantat al cocoselului l-au determinat pe Palas Cristinel Tiberius Marius sa gandeasca cu „podoaba”/”cocoselul” de jos.
Astfel, pentru a crea o impresie favorabila de „cocos” veritabil, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius a inceput o hartuire asidua asupra tinerei S.A si a presupusului sau iubit.
Intai a fost potcovita tanara S.A cu un proces – verbal de contraventie cu suma de 870 ron pentru ca nu „purta centura si nu avea stingator incendiu auto”, pe urma a fost hartuit si presupusul iubit al acesteia atat de el, cat si de colegii acestuia (ajungand pana a i se retine permisul de conducere al celui din urma).
Lasand la o parte hartuirea si abuzul care sunt evidente, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) pentru a se „da” cocos in fata unei „pasarici” a savarsit si o alta infractiune mult mai grava, privind prelucrarea ILEGALA a datelor cu caracter personal in conditii de legitimitate, de respectare a drepturilor persoanelor fizice ale caror date le proceseaza, precum si de asigurare a confidentialitatii si securitatii prelucrarii datelor.
Solicitam OFICIAL conducerii IPJ Prahova sa ne transmita masurile luate in acest caz. (Poate cei de la DGA si SIPI Prahova nu se mai fac ca privesc in alta parte asa cum proceda cei de la Control Intern!).
„Cocoselul” pentru o „pasarica” si cu pasarele la mansarda – Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) – i-a transmis (pe WhatsAPP) tinerei A.M din Ploiesti ca a „potcovit” cu suma de 870 ron pe „rivala” sa: „A luat si de la mine 870 de lei! Sa aiba…Ca pentru tine asa”.
„Cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) NU s-a multumit sa se laude cu infractiunea de hartuire si abuz in serviciu.
Nu, acesta gandind cu „cocoselul” de jos i-a transmis spre dovada si print screen-uri dupa: certificatul de inmatriculare al autotursimului condus de „rivala” sa, cartii de identitate, permisului de conducere si dovada SUPREMA – procesul-verbal de contraventie.
Avand in vedere ca este vorba despre o infractiune grava, Incisiv de Prahova va publica aceste print screen-uri, fara a le edita si fara a incalca legea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal deoarece vom sesiza Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Vom „blura” doar datele de pe Cartea de Identitate!
Din cate se poate observa pe procesul – verbal de contraventie, tanara „potcovita” stiind ca este hartuita si este un abuz grosloan (recunoscut si de „cocosel”) a mentionat in procesul verbal, un fel de haz de necaz „Nu am.Abia mi-am pus silicoane” si a refuzat sa semneze. Deci, tanara potcovita nu are procesul-verbal de contraventie (aceasta plecand in Germania) dar presupusa sa „rivala” il are de la „cocoselul” interlop si infractor Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti).
Asta inseamna angajarile in astfel de sisteme din sursa externa! O mare pata pe obrazul IPJ Prahova!
Ar fi simplu ca cei de la DGA si SIPI sa mearga doar putin prin „piata” sa obtina informatii despre cum procedeaza cei de la rutiera, le garantam ca se vor lua cu „mainile” de cap).
(In cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal se notifică acest lucru autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 55, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este puțin probabil să genereze un risc pentru drepturile și libertățile altor persoane fizice.
În cazul în care notificarea către autoritatea de supraveghere nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta este însoțită de o explicație motivată pentru întârziere).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR.
Datele cu caracter personal sunt orice informații care se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Informațiile diferite care, adunate, pot duce la identificarea unei anumite persoane constituie și ele date cu caracter personal (cele de trafic, localizarea geografica, ora si minutul apelului efectuat, adresa de domiciliu, numele persoanelor implicate in apelul telefonic, o adresă de protocol de internet (IP), un identificator de modul cookie, identificatorul de publicitate al telefonului dvs, date deținute de către un spital sau un medic, care ar putea fi un simbol ce identifică în mod unic o persoană, adresa de domiciliu, numarul de telefon, numarul de inmatriculare a unui autoturism, adresa de e-mail, numarul si seria cartii de identitate, CNP-ul unei persoane, etc.).
In unele cazuri există o legislație sectorială specifică, care reglementează, de exemplu, situațiile de utilizare a datelor privind locația sau utilizarea modulelor cookie – Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic [Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 (JO L 201, 31.7.2002, p. 37), și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 (JO L 364, 9.12.2004, p. 1
ANSPDCP, in conformitate cu legea aplicabila in domeniu, precizeaza ca “Legea nr.677/2001 stabileste in sarcina operatorilor de date cu caracter personal anumite obligatii, printre care cea de efectuare a prelucrarilor in conditii de legitimitate, de respectare a drepturilor persoanelor fizice ale caror date le proceseaza, precum si de asigurare a confidentialitatii si securitatii prelucrarii datelor”.
In acest context, prin Hotararea din 1 octombrie 2015, in cauza Smaranda Bara si altii – C-201/14 – „Trimitere preliminară – Directiva 95/46/CE – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Articolele 10 și 11 – Informarea persoanelor vizate, Articolul 13 – Excepții și restricții – Transfer de către o autoritate a administrației publice a unui stat membru al unor date fiscale cu caracter personal în vederea prelucrării lor de către o altă autoritate a administrației publice”, CJUE a statuat faptul ca art. 10, 11 si 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate in sensul ca se opun unor masuri nationale, care permit unei autoritati a administratiei publice a unui stat membru, cum e si Romania, sa transmita date personale unei alte autoritati a administratiei publice si prelucrarea lor ulterioara, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere sau despre aceasta prelucrare.
De altfel, cerinta prelucrarii corecte si in legalitate a datelor personale (cele de trafic, localizarea geografica, ora si minutul apelului efectuat, adresa de domiciliu, numele persoanelor implicate in apelul telefonic etc.) prevazuta la art.12 din Legea nr.677/2001 ce pune in aplicare art. 6 din Directiva CE nr.95/46, obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate.
Raportat la acest aspect, ANSPDCP subliniaza ferm in cadrul unor pozitii oficale sau la solicitarea persoanelor in drept faptul ca ”… dreptul garantat de art.12 din Legea nr.677/2001 trebuie respectat de catre toti operatorii de date cu caracter personal (inclusiv de ANCPI, M.A.I, DIICOT si DNA), indiferent de conditiile de legitimitate a prelucrarii datelor, respectiv la consimtamant sau in baza unor exceptii.”
Mai mult, Autoritatea Nationala de Supraveghere, intr-un comunicat oficial catre un petent, precizeaza fara echivoc faptul ca “atrage atentia asupra necesitatii respectarii dreptului la informare a persoanei vizate, atat sub aspectul informatiilor ce trebuie, in mod obligatoriu, facut cunoscute acesteia, cat si al exercitarii ulterioare a celorlalte drepturi de catre persoane vizata precum dreptul de acces la date, interventie asupra datelor, de opozitie, pentru a da posibilitatea persoanei respective sa reactioneze in consecinta.”
Pe acest fond, conform cerintelor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, a reglementarilor normative emise de catre Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) si a legislatiei comunitare, inclusiv jurisprudenta CEDO si CJUE, orice persoana prejudiciata, in calitate de persoana vatamata si in baza legii aplicabile, ca in termenul prevazut de norma juridica incidenta de la data primirii adresei (sapte zile), respectiv pe fondul dreptului la acces, opozitie si interventie a acestora la datele cu caracter personal procesate de catre reprezentantii institutiei care au avut acces la o astfel de baza de date.
Astfel, RGPD protejează datele cu caracter personal indiferent de tehnologia utilizată pentru prelucrarea datelor respective – este „neutră din punct de vedere tehnologic” și se aplică atât prelucrării automate, cât și prelucrării manuale, cu condiția ca datele să fie organizate potrivit unor criterii predefinite (de exemplu, în ordine alfabetică). De asemenea, nu contează cum sunt stocate datele – într-un sistem de TIC, prin supraveghere video sau pe hârtie; în toate aceste cazuri, datele cu caracter personal sunt supuse cerințelor de protecție formulate în RGPD. (Cristina T.).
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist
„Hostile Takeover” cu girofar: când Parchetul devine cărăuș de Registru
În România anului 2026, statul de drept are o nouă definiție: cine are Parchetul, are și Registrul Acționarilor. Cazul Complexului Hotelier „Scoica” (Jupiter) o arată chirurgical: procurori, polițiști, avocați și un executor judecătoresc au pus pe picioare un mecanism demn de carteluri mafiote, dar cu ștampilă oficială.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției (și confirmate ulterior, în parte, chiar de ordonanțele Parchetului), așa-zisa anchetă penală din dosarul nr. 17/206/P/2026 n-a fost decât o umbrelă pentru o operațiune de tip „hostile takeover”, în care acționarul majoritar urma să fie deposedat nu de pe bursă, ci direct din biroul executorului.
Managementul legitim al SCOICA SA – administratorul Sima Marian și acționarul majoritar Sima Florin – a fost lăsat să creadă, ca niște contribuabili cuminți, că Registrul Acționarilor ridicat de comisarul-șef Donciu Cătălin în baza ordonanței procurorului Niță Teodor din 19 februarie se află în siguranță, sigilat, la Parchet. În realitate, registrul a fost tratat ca o valiză diplomatică a grupării Barbu: plimbat, predat pe sub mână și falsificat, în dispreț total față de Codul de Procedură Penală.
17 martie 2026: ziua în care Registrul a evadat din Parchet și a ajuns la „bucătăria de falsuri”
Punctul zero al conspirației: 17 martie 2026. În acea zi, conform unei ordonanțe ulterioare din 5 mai 2026 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța (sursă oficială a detaliului), Registrul Acționarilor nu mai era „mijloc material de probă” în camera de corpuri delicte, ci monedă de schimb în mâinile părții adverse.
Procurorul Niță Teodor a predat, direct și clandestin, Registrul original acționarilor minoritari Barbu și avocatului lor ales, Cătălin Siniavschi, fără ca partea anchetată – frații Sima – să fie măcar informată. Parchetul, instituție a statului, a fost redus practic la rolul de curier ilegal pentru un grup privat interesat să falsifice acționariatul unei societăți comerciale.
În loc să fie sigilat în Parchet, documentul a luat drumul sediului executorului judecătoresc Menaef Cristian, unde urma să intre în „laboratorul de cosmetizare a realității”.
Executorul – „spălătoria” de acte: cum se falsifică un registru sub acoperire solemnă
Odată ajuns la executor, Registrul Acționarilor a fost tratat ca un caiet de matematică vechi: se șterge, se completează, se rescrie. Sub acoperirea avocatului Siniavschi și în prezența executorului, soții Barbu – simpli acționari minoritari la 17 martie 2026 – au procedat la efectuarea de mențiuni și consemnări abuzive în registru, fără acordul și fără prezența administratorului legal, Sima Marian.
Scopul operațiunii: fabricarea unei „realități scriptice” paralele, în care minoritarii devin, pe hârtie, stăpânii jocului. Registrul a fost modificat astfel încât, la data de referință pentru AGA (15 aprilie 2026), Barbu să poată controla voturile sau să blocheze participarea acționarului majoritar. Pe românește, s-a rescris cadastrul acțiunilor într-o garsonieră juridică numită „biroul executorului”.
Toată comedia s-a derulat sub paravanul unei decizii civile a Tribunalului Constanța din 12.03.2026, în dosarul nr. 56/36/2026. Acea hotărâre – după cum rezultă din însuși conținutul ei – autoriza doar convocarea unei viitoare AGA în luna mai. Atât. Nu dădea nimănui licență de falsificare a Registrului în martie. Dar pentru gruparea Barbu–Siniavschi–Menaef, o autorizare de convocare AGA a fost interpretată ca un „full power” de rescriere a acționariatului.
Legea societăților, călcată în picioare: „Minoritarul-rege” și administratorul aruncat pe geam
Legea nr. 31/1990 este clară până la plictis: doar consiliul de administrație sau administratorul unic legal (în acest caz, Sima Marian) are dreptul să facă mențiuni în Registrul Acționarilor, ori persoane expres împuternicite de organele statutare ale societății. Minoritarii nu-și pot autoacorda calități oficiale, oricât de tare ar bate cu pumnul în biroul executorului.
La 17 martie 2026, soții Barbu nu erau nici administratori, nici reprezentanți legali, nici organe statutare. Erau simpli acționari minoritari cu o decizie civilă în buzunar care le permitea doar să convoace o adunare, nu să rescrie universul juridic al societății. Totuși, la sediul executorului, s-au comportat ca proprietari absoluți, uzurpând calități oficiale și operând modificări în Registru ca și cum ar fi fost consiliul de administrație.
Rezultatul? Un „registru paralel” folosit ca armă la Registrul Comerțului și în instanță. Nu întâmplător, la 1 aprilie 2026, avocatul Cătălin Siniavschi depune cu o siguranță dezarmantă în fața unei instanțe un „Extras din Registrul Acționarilor”: se baza deja pe datele modificate prin manevra din 17 martie, sub umbrela executorului.
Parchetul local – transformat în „banc de lucru” pentru falsuri
În mod normal, polițistul ridică documentul, procurorul îl sigilează, Parchetul îl păstrează. În realitate, după cum rezultă din ordonanța de control ierarhic din 05.05.2026 (emisă de Procurorul General Adjunct Teodora Elena Rotea), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a funcționat ca un atelier de prelucrare a probelor în interesul unei părți private.
Procurorul Niță Teodor a emis chiar în ziua de 17 martie o ordonanță abuzivă (ulterior infirmată în bloc în 05.05.2026), prin care a permis „consultarea”, „restituirea parțială” sau „încredințarea” Registrului către minoritari. Practic, li s-a dat mână liberă să opereze modificări în actul de proprietate al societății, în timp ce adevărații proprietari – frații Sima – nici măcar nu știau că registrul nu se mai află în custodia statului.
Prin infirmarea ordonanței din 17 martie, conducerea Parchetului a recunoscut implicit că toată procedura fusese un abuz fără acoperire legală. Falsurile comise la executor devin astfel nu doar nule absolut, ci și probă penală împotriva semnatarilor.
Când „aspiratorul de probe” se înfundă: Bucureștiul intră în scenă
Pe 5 mai 2026, prin ordonanța de control ierarhic, Procurorul General Adjunct Teodora Elena Rotea desființează paravanul juridic sub care fusese scos Registrul din dosar și pus la dispoziția unei părți private pentru falsificare. Din acel moment, toată construcția juridică a grupării începe să se prăbușească.
Pe 14 mai 2026, Secția de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub semnătura procurorului-șef de serviciu Marius Iacob, dispune reținerea și cere arestarea preventivă a procurorilor Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, în baza Hotărârii nr. 340 a CSM. Ceea ce presa de investigație demonstrase cu documente, ancheta de la centru a tradus în referat de arestare.
Sindicatul crimei instituționale: procurorul, polițistul, executorul și avocatul intră într-un hotel…
Pusă cap la cap, schema arată așa:
- procurorul Niță folosește „pârghia penală” pentru a confisca actele de proprietate ale societății SCOICA SA;
- comisarul-șef Donciu Cătălin, posesor al unei averi imobiliare impresionante în Năvodari (o casă și 4 apartamente), asigură forța operativă – ridicările de documente, presiunea de teren;
- avocatul Cătălin Siniavschi și executorul judecătoresc Cristian Menaef oferă „spălarea” civilă a procedurii: sub masca solemnă a actelor executorului se falsifică registrul, se rescrie acționariatul și se pregătește preluarea ostilă;
- acționarii minoritari Barbu pozează în victime, în timp ce în realitate folosesc parchet, poliție, executor și avocat pentru a „naționaliza” în folos propriu un complex hotelier privat.
Toate acestea nu sunt simple supoziții, ci decurg din înscrisuri, ordonanțe și decizii oficiale, inclusiv ordonanța de control ierarhic din 05.05.2026 și actele Parchetului General – documente care, citite una după alta, compun radiografia unui veritabil Sindicat al Crimei Instituționale la malul mării.
Epilog provizoriu: de la „Scoica” la scoaterea la lumină
Cazul „Scoica” nu mai este de mult o simplă dispută comercială între acționari. Este proba la dosarul României că o rețea din justiția constănțeană a transformat instituțiile publice în instrumente de preluare frauduloasă a afacerilor.
Dacă în prima fază Parchetul local a funcționat ca aspirator de acte pentru un grup privat, intervenția Parchetului General și ancheta ajunsă acum pe masa DNA deschid perspectiva unei radiografieri complete a rețelei. Ceea ce părea o „simplă” falsificare de registru la un executor judecătoresc se dovedește a fi doar vârful icebergului.
Restul – conturile, legăturile, alte dosare, alte „scoici” pregătite pentru prăduire – urmează să fie dezgropate. Iar dacă instituțiile își fac până la capăt treaba, acest caz ar trebui să devină nu doar subiect de pamflet, ci și manual de studiu pentru toți cei care cred că justiția poate fi confiscată la fel de ușor ca un registru scos pe ușa din spate a Parchetului. (Cerasela N.).
Exclusiv
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți
Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model de „ordine și siguranță publică”. Dacă citești însă seria de investigații a ziarului Incisiv de Prahova (aici, aici, aici), altă poză se conturează: un inspectorat transformat în grădiniță de cadre pentru chestorul Bogdan Despescu, fost șef al IPJ, actual secretar de stat în MAI, și într-o moșie unde împuterniciții fără concurs, pilele, cumetriile și analfabeții funcționali fac legea.
După epava BMW-ului MAI 59944, după adresa halucinantă prin care IPJ Prahova a cerut ziarului Incisiv de Prahova să-și predea sursele, după dezvăluirile despre „campionii” la permise și mocirla de la SRPCIV, vine fila a treia: Câmpina, scenă de telenovelă instituțională, plus „bomba de presă” – nepotul-general al lui Despescu, chestorul Georgian Drăgan.
Câmpina: „Iuda de la Florești” și barfa ca instrument de carieră
În urmă cu aproximativ două luni, la Poliția Câmpina s-a aprins fitilul unui scandal care arată, în miniatură, mecanismele de putere descrise deja de Incisiv de Prahova la nivelul IPJ.
Personaj-cheie:
– Alesu Mircea, șeful de post de la Florești – cunoscut publicului dintr-un scandal mai vechi, difuzat inclusiv de Antena 1, în care a fost acuzat că și-a bătut fosta iubită „ca un birjar”.
– Surse din interior îl descriu drept „om periculos, cu reflexele celor pe care ar trebui să-i cerceteze”.
„Barfa de serviciu”:
Potrivit relatărilor interne ajunse la presă, Alesu Mircea stătea pe WhatsApp și dezvolta, cu entuziasm, o sesiune de bârfe împreună cu ofiterul de la Rutieră Câmpina, Grancea Cătălin – un om apreciat profesional în domeniul rutier.
Subiectul bârfei:
– Vereu Laura (în prezent căsătorită) ar fi avut, zic ei, „relații nepotrivite” cu Alexandru Militaru, cel care avea să ajungă șeful Poliției Câmpina.
– Dincolo de conținutul mizerabil al discuțiilor, tonul – după cum relatează sursele – era porcos, denigrator, vulgăresc, atât la adresa Vereu, cât și a lui Militaru.
Ironia?
– Militaru Alexandru este perceput, tot din interior, ca om modest și familist, iar acuzațiile par mai degrabă bârfe tipice de curte interioară decât vreo investigație morală.
– Cu alte cuvinte, mai mult nămol decât „semnal de integritate”.
„Șterge, bă, tot!”: cum rămâne vinovat cine trebuie
Aici intră în scenă „șmecheria de manual”:
– Alesu Mircea, spun sursele, își șterge din timp toate mesajele porcoase trimise de el;
– în telefon rămân doar replicile „colorate” ale lui Grancea Cătălin.
După ce își asigură „imunitatea digitală”, Alesu merge la Vereu Laura, îi arată conversațiile trunchiate de pe WhatsApp și – previzibil – aceasta se simte jignită și denigrată și formulează plângere la Biroul Control Intern (BCI) Prahova.
Resultatul?
– BCI e sesizat;
– imaginea lui Grancea e aruncată în noroi;
– Alesu, care a inițiat și alimentat barfa, iese din scenă ca marele „informator” al adevărului.
Surse din sistem anticipează deja că BCI „îl va albi” pe Alesu Mircea, având în vedere că ar fi de 10 ani puternic susținut politic. La Prahova, spun aceleași voci, n-ai nevoie de morală, ai nevoie de „omul tău”.
Concurs de șef la Câmpina: „Nemuritorul” cu Militaru și Grancea
După explozia scandalului, IPJ Prahova se mișcă din nou… nu ca să clarifice moralmente situația, ci să regizeze următorul episod:
– se scoate la concurs postul de șef al Poliției Câmpina;
– candidați:
– Alexandru Militaru, deja intrat în gura „barfiștilor”,
– și ingratul (așa e perceput acum în interior) Grancea Cătălin, fost șef împuternicit la BDNE Bărcănești după pensionarea lui Florin Aristan.
Aici vine lovitura:
– Grancea Cătălin, ofițer considerat bine pregătit profesional, cade la testarea psihologică – lucru rarisim pentru un ofițer cu experiență;
– contestă rezultatul;
– contestatia este respinsă.
Consecință:
– Militaru Alexandru, cel barfit, iese șef;
– Grancea Cătălin, cel care a intrat în jocul bârfei, rămâne subaltern și în dizgrație;
– între cei doi, în loc să fie o relație profesională normală, se instalează un antagonism de serial: „Nemuritorul” – trebuie să rămână doar unul.
Iar cine iese „uns” din toată schema?
– Iuda de la Florești, Alesu Mircea:
– a semănat scandal,
– a furnizat „dovezi” cu jumătate de adevăr,
– rămâne în picioare, „triumfător”, cu statut de informator privilegiat al sistemului.
Victime colaterale:
– Vereu Laura, scoasă în gura lumii și etichetată, pe la colțuri, ca fiind „de moravuri ușoare” – deși, în lipsa unor probe, nu rămâne decât o bârfă mizeră;
– relațiile profesionale din Câmpina, otrăvite de suspiciune, ranchiună și bătălii de orgolii.
Schema „dezbină și stăpânește” funcționează perfect:
– polițiștii se mănâncă între ei,
– unii sunt scoși din joc prin filtrul psihologic,
– iar marele beneficiar este, din nou, sistemul de pile.
Grădinița de cadre Despescu: BMW-ul în gard, nepotul în grad de general
Pe fundalul acestui tablou, se ridică o altă întrebare: cine a construit și întreține acest ecosistem?
Răspunsul, conturat în investigațiile Incisiv de Prahova și în informații publice:
– chestorul Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI și fost șef al IPJ Prahova, sub care IPJ-ul a devenit o veritabilă pepinieră de cadre „de încredere” pentru structurile centrale.
Printre aceste „cadre” se remarcă în mod special:
– Georgian Drăgan – actual chestor de poliție, fost purtător de cuvânt al Poliției Române, în realitate directorul de cabinet al șefului IGPR.
Georgian Drăgan: de la Rutieră Ploiești la cel mai tânăr general al MAI
Cine este Georgian Drăgan, întrebat de presă și analizat inclusiv de publicația Recorder?
Din datele publice și din reconstrucțiile de presă:
– Absolvent al Academiei de Poliție – promoția 2012;
– încadrat la Biroul Poliției Rutiere Ploiești;
– în 2013, implicat într-un incident spectaculos: urmărirea unei șoferițe care a târât un polițist pe capotă, a fugit pe DN1 și pe autostradă, ajungând să circule cu 190 km/h pe contrasens, noaptea, cu farurile stinse;
– cazul s-a sfârșit fără victime suplimentare, iar Drăgan a fost prezentat drept unul dintre polițiștii implicați în oprirea dezastrului.
Carieră fulgerătoare:
– devine, în scurt timp, purtător de cuvânt al IPJ Prahova;
– în 2014, este detașat la București, ca purtător de cuvânt al Poliției Române;
– în timpul mandatului ministrului de Interne Carmen Dan, este avansat la gradul de comisar-șef de poliție;
– la 30 noiembrie 2023, prin decret prezidențial semnat de Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de Interne, este avansat la gradul de chestor de poliție – echivalentul de general.
Astfel, Georgian Drăgan devine, potrivit datelor publice, cel mai tânăr chestor din MAI, doborând recordul Irinei Alexe, avansată la 35 de ani și pensionată la 42.
Patru apartamente la 33–34 de ani și tranzacții „de carton”
Investigațiile de presă (inclusiv menționate de Recorder) au pus reflectorul nu doar pe cariera, ci și pe patrimoniul lui Georgian Drăgan.
Din declarațiile de avere:
– în 2023, la vârsta de 33–34 de ani, deținea patru apartamente, dintre care trei în București;
– declarația din 2024 arată că două dintre aceste proprietăți au fost înstrăinate:
– una donată,
– un apartament de aproximativ 41 mp în București, vândut pentru 12.500 euro.
Cifra vânzării a aprins semnele de întrebare în spațiul public:
– în condițiile în care prețurile imobiliare din Capitală sunt cu mult mai mari,
– suspiciunea legitimă – exprimată de jurnaliști și comentatori – este că suma declarată nu reflectă valoarea reală de piață, ridicând întrebări despre transparentă și corectitudine.
Mai multe voci (de presă și din interiorul sistemului) au subliniat că ascensiunea rapidă a lui Georgian Drăgan nu ar fi dublată, în mod vizibil, de rezultate profesionale de mare anvergură; în schimb, a fost vizibil rolul său de „voce” și „imagine” a poliției – un rol extrem de util conducerii în momentele de criză.
„Bomba” pe care nu o spune nimeni: nepotul lui Despescu
Aici intră în scenă informația pe care Incisiv de Prahova o califică drept „bombă de presă” – neștiută nici de sindicate, nici de mare parte a presei centrale:
comisarul-șef (acum chestor) Georgian Drăgan este nepotul chestorului Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI și fost șef al IPJ Prahova.
Dupa această relație de rudenie – tabloul se schimbă dramatic:
– IPJ Prahova devine nu doar „pepinieră de cadre”, ci școala de cadre de familie;
– ascensiunea fulgerătoare a lui Drăgan capătă un alt sens: nu doar merite, ci și sânge de neam în structurile de putere;
– protecția instituțională, vizibilă în fața criticilor de presă, începe să semene a reflex de clan, nu de instituție publică.
Reacțiile dure ale lui Georgian Drăgan la adresa Recorder – atunci când a fost deranjat de întrebările legate de avere și carieră – apar, astfel, într-o nouă lumină:
– nu ca simple „nemulțumiri” față de presă,
– ci ca reflex al unui sistem care nu acceptă să fie întrebat cum produce generali tineri cu patru apartamente și carieră verticală în timp record.
Presa între CEDO și pumnii instituționali
În tot acest tablou, rolul presei este clar, iar sursa principală a acestor dezvăluiri este explicită:
– Incisiv de Prahova – cu articolele despre IPJ, BMW, SRPCIV, Câmpina, Despescu și Drăgan;
– Recorder – cu analiza averii și a carierei chestorului Georgian Drăgan.
În loc să răspundă cu transparență, IPJ Prahova a ales, deja, calea adresei oficiale prin care cere identificarea surselor jurnalistice, în dispreț față de:
– Legea 504/2002 (Legea audiovizualului), art. 7 – care protejează sursele;
– art. 10 CEDO – libertatea de exprimare;
– jurisprudența CEDO – care consideră protecția surselor „piatră de temelie” a libertății presei.
În loc să curețe mizeria, conducerea IPJ Prahova alege să caute „cine a vorbit”, nu „ce e adevărat”. Exact cum se vede și în cazul Câmpina:
– nu bârfa e problema,
– ci cine are curajul să povestească presei cum funcționează bârfa în sistem.
„Inspectoratul împuterniciților analfabeți”: statul de drept la mâna clanurilor (aici), (aici), (aici), etc
În această „fila a treia”, imaginea e aproape completă:
– Un IPJ condus, de peste un deceniu, prin împuterniciri, fără concursuri reale, cu aceleași nume rotite pe funcții, sub binecuvântarea lui Despescu;
– un Birou Rutier Prahova unde agenți precum Irimia Laurențiu (fost CFR, inculpat moral de investigațiile de presă) ajung să facă zob BMW-uri și să fie „campioni” la permise la alcoolemii mici;
– un SRPCIV Prahova infestat de nepotisme, surori cu salarii de merit și cumnate instructor auto, descris pe larg de Incisiv de Prahova;
– Poliția Câmpina, unde șefi de post, ofițeri și șefi de subunități se mănâncă între ei cu bârfe porcoase, iar „Iuda” zonei (Alesu Mircea) scapă basma curată sub protecție politică;
– un chestor tânăr, Georgian Drăgan, cu patrimonii imobiliare consistente la 33–34 de ani, controverse legate de tranzacții și un nou „detaliu” biografic: nepotul lui Despescu.
Toate acestea nu sunt povești abstracte, ci elemente dintr-un ecosistem concret, în care:
– carierele se fac și se desfac la telefon, nu la concurs;
– integritatea este lovită pe la spate de „prieteni” cu WhatsApp-ul în mână;
– controlul intern devine bâtă pentru indezirabili și scut pentru „ai noștri”;
– presa este tratată ca dușman, nu ca partener de control democratic.
Concluzie: BMW-ul e epavă, dar moșia merge înainte
BMW-ul oficial este deja fier vechi. Dar:
– moșia IPJ Prahova funcționează,
– pepiniera de cadre a lui Despescu dă în continuare „recoltă”,
– iar nepotul-general, chestorul Georgian Drăgan, continuă să fie unul dintre simbolurile unei generații de ofițeri crescuți la umbra clanurilor instituționale, nu la lumina meritocrației.
Când poliția ajunge să bage în gard nu doar autospecialele, ci și credibilitatea, legea și libertatea presei, problema nu mai e la volanul BMW-ului.
Problema e la volanul sistemului.
Iar cât timp Iuda de la Florești e bine-mersi, bârfa ține loc de justiție, iar nepoții devin generali înainte să învețe cum arată un concurs corect, IPJ Prahova rămâne ceea ce a descris, cu nume și documente, Incisiv de Prahova: inspectoratul împuterniciților analfabeți și grădinița de cadre a lui Despescu.
Vom reveni. (Cristina T.).
Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior
Când inspectorul-șef e prins cu 110 la oră, sistemul bagă în viteză… împuternicirile
Iunie 2024, Cluj. Inspectorul-șef al IPJ Cluj, cms. șef Mihai Rus, este reținut de DNA pentru complicitate și fals în declarații, după ce încearcă să scape de consecințele legale aruncând vina pe alt șofer. Un clasic: „Nu eu eram la volan, era prietenul, verișorul, pisica…”.
Postul de șef al IPJ Cluj devine vacant. Într-un stat normal, se organizează concurs, se aduce un profesionist, se repune instituția pe linia de plutire.
În România, se descoperă o invenție miraculoasă: șeful-3-în-1. Intră în scenă cms. șef Moșuțan Radu-Adrian.
Moșuțan, varianta „plic de cafea”: adjunct, împuternicit, desemnat – totul la pachet
Cronologia, demnă de un curs intensiv de „Cum să ocolești legea, dar să pari legal”:
- Iunie 2024 – Decembrie 2024:
Prima împuternicire. Cms. șef Moșuțan Radu-Adrian, care avea deja prin concurs funcția de adjunct al șefului Poliției Municipiului Cluj-Napoca, este împuternicit șef al IPJ Cluj, pentru 6 luni.
Concurs pentru funcția de șef IPJ? Zero. - Decembrie 2024 – Iunie 2025:
A doua împuternicire. Aceeași persoană, același post, încă 6 luni.
Concurs? Tot nimic, deși legea spune că într-un an trebuie să fie și organizat, și desfășurat. - Iunie 2025 – Decembrie 2025:
A treia schemă: Moșuțan este împuternicit adjunct al inspectorului-șef și, din această poziție, este DESEMNAT să exercite atribuțiile de inspector-șef.
În această perioadă IGPR face, în sfârșit, ceva: organizează concursul… după expirarea termenului legal. Apoi îl SUSPENDĂ, fără explicații.
Adică „facem că facem”, dar nu lăsăm pe nimeni să se așeze legal în scaun. - Decembrie 2025 – Iunie 2026:
A patra împuternicire. Moșuțan rămâne adjunct al inspectorului-șef și tot el este DESEMNAT să exercite atribuțiile de inspector-șef.
Concurs pentru funcția de șef IPJ Cluj? Din nou, pauză.
Rezultatul:
Cms. șef Moșuțan devine plicul de cafea „3 în 1”:
- funcție de bază, prin concurs: adjunct al șefului Poliției Municipiului Cluj-Napoca;
- împuternicit adjunct al inspectorului-șef;
- DESEMNAT să facă și pe inspectorul-șef.
Un singur ofițer, trei pălării. Și, mai grav, un întreg județ condus la „desemnare”, în bătaie de joc față de Legea nr. 360/2002.
Legea spune „maxim 12 luni cu împuternicire, apoi concurs”. IGPR răspunde: „Lăsați, că merge și așa”
Art. 27^16 alin. (1) din Statutul polițistului e limpede cristal:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Traducere în româna de Cluj:
- 6 luni + 6 luni împuternicire – și în acest interval TREBUIE și organizat, și DESFĂȘURAT concursul.
- Nu „poate”, nu „ar fi drăguț”, ci „sunt obligatorii”.
Realitatea:
- s-a depășit termenul;
- concursul a fost ba amânat, ba suspendat;
- șeful e, în continuare, un DESEMNAT ETERN, plimbat dintr-o împuternicire în alta.
Cum se numește fapta unei conduceri de IGPR care, deși are în lege „obligatoriu”, face exact invers?
În vocabularul Codului penal, există un termen interesant pentru „funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu” și produce consecințe: lumea îi spune abuz în serviciu. În vocabularul intern al Ministerului, i se spune „management flexibil”.
Clujul fierbe: brățară electronică, ordin de protecție și o crimă care nu se oprește la ușă
În timp ce la vârful IPJ Cluj se jonglează cu împuterniciri și desemnări, în teren se întâmplă realitatea murdară:
- Un bărbat de 24 de ani, aflat sub incidența unui ordin de protecție;
- Monitorizat cu brățară electronică;
- Reușește, totuși, să își ucidă cu sânge rece fosta soacră, care își apărase fiica de furia lui.
Sistemul avea:
- informații;
- un dispozitiv electronic de monitorizare;
- un cadru legal teoretic menit să prevină exact astfel de tragedii.
Dar la Cluj, prioritatea pare să fi fost nu funcționarea reală a sistemului de protecție, ci stabilitatea în ilegalitate a conducerii IPJ: împuterniciri la termen, concursuri suspendate, DESEMNĂRI peste DESEMNĂRI.
Întrebarea devine cinică, dar legitimă:
Câte vieți costă „desemnarea” unui șef care nu poate trece de un concurs, sau pe care cineva nu vrea să-l lase să treacă?
Conducerea Poliției Române: „Ne-o zice legea, da’ n-avem chef”
Sindicatul Europol atrage atenția public asupra acestui caz: nu e doar un moft sindical, ci o fotografie a virusului care roade structurile de conducere ale Poliției Române:
- Funcții-cheie ținute ani de zile în regim de împuternicire;
- Concursuri amânate, suspendate, îngropate;
- „Desemnați” care fac carieră fără legitimitate solidă, dar cu binecuvântare de sus.
În acest context, întrebările puse de sindicat sunt de bun-simț juridic și moral:
- Cum se numește fapta unui funcționar public (sau a unei conduceri întregi) care nu își îndeplinește o obligație de serviciu stabilită expres prin lege – organizarea și desfășurarea concursului?
- Cine răspunde pentru faptul că, la Cluj, Poliția e condusă de ani de zile la „desemnare”, în loc să aibă un șef numit în mod legal, stabil, prin concurs?
Răspunsul sistemului, până acum, pare să fie:
„Nimeni. Toți. Și, în final, cetățeanul, care plătește cu viață, nu cu sporuri.”
Concluzie: România, țara în care șeful e provizoriu, dar haosul e permanent
Cazul IPJ Cluj arată asta, negru pe alb:
- când legea spune „12 luni maxim cu împuternicire”, sistemul înțelege „12 luni + 12 + 12, până uită toată lumea”;
- când trebuie să se desfășoare concursul, IGPR îl SUSPENDĂ fără explicații;
- când e vorba de viețile oamenilor, polițiștii din teren sunt lăsați să se descurce în timp ce vârful instituției e ocupat, la nesfârșit, de un „DESEMNAT”.
Un cms. șef „3 în 1” e simbolul perfect al Poliției Române de azi:
- un pic legal, un pic provizoriu, un pic în afara legii, dar pe deplin util ca pion într-un sistem care preferă oameni „deplin controlabili” în fruntea unor județe fierbinți.
Iar întrebarea pe care ar trebui s-o pună nu doar sindicatul, ci și procurorii, și societatea e simplă:
Când funcția de șef de poliție e ținută în afara legii, cât de legală mai poate fi protecția pe care o oferă poliția cetățenilor? (Cerasela N.).
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model...
ȘEFUL 3-ÎN-1 DE LA I.P.J. CLUJ
Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior Când inspectorul-șef e...
„SPĂLĂTORIA NAȚIONALĂ”: POLIȚIȘTII LA MOP, MAGISTRAȚII LA „FERICHELĂ”
Pamflet despre justiția care explică de ce e normal ca agentul să spele WC-ul, iar statul să se spele pe...
Conflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) declanșează o ofensivă juridică fără precedent împotriva Executivului. Sindicaliștii au sesizat oficial...
Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
După prima filă a dezvăluirilor (aici) care le-a stat pe stomac șefilor din IPJ Prahova, urmează fila a doua –...
Just.AI sau Just.AIUREA? Cum a reinventat Administrația Prezidențială urmărirea penală la kilogram algoritmic
Fanfara digitală: „Modernizăm Justiția”, dar cu cine, pentru cine? În 25 mai 2026, Administrația Prezidențială a ieșit la rampă cu...
„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
În timp ce polițistul de penitenciare se luptă cu supraaglomerarea, lipsa de personal și stresul de a nu ști dacă...
Magie la Interne: Cum să devii „Eunuc Administrativ” sau Polițistul cu degetul pe trăgaciul… imaginar
Ministerul Afacerilor Interne a reușit imposibilul: a inventat „polițistul cuantic”. Acesta este, în același timp, și funcționar public înarmat (conform...
Festinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni
În timp ce clasa politică din România se pregătește de o nouă rundă de „sacrificiu personal” – adică umflarea portofelelor...
Antigrindina – mafia iodurii de argint: 21 de ani de „plouă cu bani”, Nu cu apă
Antigrindina – de la „protecție pentru agricultori” la experiment pe tăcute De peste două decenii, România a fost transformată, cu...
Cum s-a dat politica externă cu subsemnatul la Washington, cu 565.000 $ pe lună
Cotroceni – Diplomă de smecherie pe bani publici – Diplomație pe bază de POS La 25 mai 2026, Administrația Prezidențială...
Doar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune
Conferința de presă de la care a plecat „știrea liniștitoare” Pe 22 mai 2026, în fața camerelor și a unei...
Poliția imputerniciților eterni: Concursul-fantomă, sindicatele „răzvrătite” și comunicatul care se auto-incriminează
Direcția de Ordine Publică – „mamutul” României condus cu prelungitorul Direcția de Ordine Publică este cea mai mare structură de...
288.000 ha la dosar, 10.000 pe câmp: antigrindina dintre APIA și Codul penal
288.000 de hectare pe hârtie, 10.000 pe câmp: epopeea antigrindină de 147 de milioane de euro Cum au încăput păduri,...
-
Exclusivacum o zi
Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (I)
-
Featuredacum 4 zileRepublica telefoanelor imputernicite: Cum se tâlhărește o anchetă la minut, în direct, pentru șefu’ de pe WhatsApp
-
Exclusivacum 12 ore
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 5 zilePușcăriile României, pe perfuzii cu like-uri: domnule ministru, Poliția Penitenciară a crăpat, dar Facebook-ul duduie
-
Exclusivacum 5 zileBumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis „Cutia Pandorei” și a demascat rețeaua „milițienilor-analfabeți”
-
Exclusivacum 4 zileSpitalul de stat în dungi: Cum a ajuns medicina din pușcării să fie tratată cu… scârbă oficială
-
Exclusivacum 4 zile„Embrionul securist din M.A.I.” și omul de paie: cum își inventează Drăgan dușmani ca să pară erou în conferință