Administratie
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria împlineşte anul acesta 30 de ani de existenţă
Este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit, dar cu rol important în societate, populată în marea ei majoritate de voluntari proveniţi din armată, dintre ofiţerii de rezervă şi în retragere, dar şi de veterani de război, la începuturile ei.
Cei din mediile civile sunt mai puţini, îndeobşte intelectuali, uneori primari, viceprimari, oameni de afaceri, cadre didactice, preoţi.
Prin filialele ei judeţene cuprinde întreaga ţară şi, prin legăturile şi acţiunile comune ale acestora cu organizaţii similare ori culturale din Basarabia şi Bucovina, am putea spune că e prezentă în întregul spaţiu românesc.
S-a născut în anii tulburi de după decembrie 1989, după ce cultul eroilor în sensul său tradiţional renăscuse în câteva judeţe: Vrancea, Constanţa, Cluj.

Medalia emisă cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înființare.
Titulatura sa iniţială – Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor – nu prea sugera că este continuatoarea şi moştenitoarea spirituală a Aşezământului Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor, desfiinţată în 1948 din raţiuni ideologice, odată cu Episcopia Armatei.
Atunci s-a crezut că astfel se şterge din memoria naţională ideea că poporul şi armata sunt creştine, inoculând în loc credinţa că istoria e străbătută de ateism şi lupta de clasă.
Prima organizaţie cultul eroilor – Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război – a apărut la 12 septembrie 1919, din iniţiativa Ministerului de Război şi a Patriarhiei Române, regina Maria fiind propusă ca patroană spirituală a ei.
Această mişcare de anvergură naţională s-a născut dintr-o necesitate acută, aceea de a strânge osemintele soldaţilor căzuţi pentru patrie din risipirea în care se aflau şi punerea lor în rânduială, sub temeliile ţării.
Monumentele care au început să apară erau spre gloria eroismului lor, dar şi semne de aduce-aminte pentru generaţiile viitoare. Artefacte istorice înălţate pretutindeni pentru afirmarea dreptului istoric asupra spaţiului locuit de români.
În 1991, mişcarea cultul eroilor reînvie după o lungă tăcere, din necesitatea dureroasă a apărării şi conservării a ceea ce predecesoarea sa construise şi întemeiase până în 1948.
Începuse devastarea ţării, a trecutului ei şi a valorilor naţionale, denigrarea şi învinuirea armatei cu tot trecutul ei, considerat ineficient, pornindu-se de la prezenţa ei în stradă, la ordin şi conform legilor, în timpul revoluţiei. Iar eroii îngropaţi în cimitirele speciale erau ai armatei, nu-i aşa, ca şi cum armata n-ar fi fost a ţării şi a acestui popor.
Militarii activi şi în rezervă au fost iniţiatorii. Ei au reuşit să aducă, atunci, lângă ei şi intelectuali, şi preoţi, ierarhi şi veterani de război – în speranţa că împreună vor putea mobiliza comunităţile pentru a-şi apăra identitatea naţională şi prin conservarea trecutului istoric.
Atacurile asupra sentimentului de patriotism veneau din direcţii diverse şi luau forme bizare, xenofobe, mai ales în ţinuturile în care nostalgicii deveneau extremişti.
Bronzul plăcilor comemorative, al busturilor unor generali eroi, precum şi elicele – semne de căpătâi ale aviatorilor – au devenit tentaţii pentru hoţii de fier vechi.

Dar mai presus de toate, ignorarea şi lăsarea în paragină a acestor memoriale, din indiferenţă, iresponsabilitate şi lipsă de bani, pe fondul general al sărăcirii ţării, erau pericole iminente ce ar fi dus, dacă nu se intervenea, la nivelarea uitării peste eroii ce au dus ţara prin istorie şi au făcut România Mare.
Şi mai era ceva: apărarea cimitirelor eroilor de invazia bogătaşilor de carton, care-şi căutau un loc cât mai vizibil pentru eternitatea lor clădită pe nimic.
Comitetul din 1991 a fost înfiinţat de generalul de armată (r) Stelian Popescu, fost comandant al Armatei de la Cluj, secondat de locotenent-colonelul Petre Stoica şi alţi ofiţeri, care s-au pomenit în faţa unei sarcini măreţe, dar fără bani şi fără mijloace.
I-a ajutat din plin Ministerul Apărării Naţionale, uneori şi Ministerul de Interne, datorită unor miniştri inimoşi.
Nici ei nu aveau bani, dar aveau mijloace şi mai ales mână de lucru militară în multele garnizoane care mai existau atunci.
Pe lângă direcţia enunţată mai sus, mai era una de profundă moralitate şi reparaţie istorică: acceptarea în memoria noastră şi scrierea pe monumente şi cruci, în cimitire refăcute, a eroilor români din Al Doilea Război Mondial căzuţi în Est, de la Prut până la Cotul Donului, în Crimeea şi Munţii Caucazului. În scurt timp după constituire, s-au înfiinţat, la nivelul judeţelor, filiale ale organizaţiei, aproape în toată ţara.
Petre Stoica, în prezent general în retragere şi preşedinte de onoare, a fost ales la conducerea asociaţiei în noiembrie 1995 şi a condus-o cu eforturi mari, spărgând inerţii şi desţelenind indiferenţa autorităţilor până în martie 2013, când generalul Visarion Neagoe, abia trecut în rezervă, a preluat frâiele şi a adus-o la stadiul de organizaţie de utilitate publică, titlu acordat de guvern pentru multele ei realizări şi rolul pe care îl are în societatea modernă.
În 2003 se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor – ca instituţie oficială a guvernului, dar Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria rămâne activă, influentă pe plan local, gardian fără simbrie al eroilor neamului.
Bilanţul celor trei decenii este bogat: filiale în toate judeţele, 150 de subfiliale orăşeneşti, peste 1500 de subfiliale comunale, cam o mie de cercuri şcolare Cultul Eroilor.
Toate aceste formaţii se implică în acţiunile patriotice.
Zestrea de monumente moştenită (ideatic vorbind) s-a îmbogăţit cu altele noi, ca să nu mai vorbim de restaurări, reamenajări, reamplasări. Lor li se adaugă o consistentă contribuţie editorială.
De altfel, asociaţia acordă, anual, Premiile Dragalina, în valoare de 1500 de dolari, pentru cele mai valoroase lucrări cu tematică specifică, indiferent de mediul din care provin.
Revista România eroică, serie nouă, începând cu 1997, apare în buna tradiţie din perioada interbelică, la cote de calitate ridicate şi este completată cu voci venite din teritoriu, de 27 de periodice ale filialelor judeţene Cultul Eroilor, care îşi prezintă acţiunile şi promovează imaginea eroilor şi ideea de patriotism, care nu trebuie lăsată să dispară sub tăvălugul globalizării.
Organizaţia nu are fonduri proprii pentru ridicarea de noi monumente şi amenajarea cimitirelor eroilor, dar are forţe prin voluntarii ei activi de a mobiliza şcolile şi mai ales pe liderii locali ai administraţiilor să investească în acest patrimoniu nepreţuit al neamului acesta necăjit. Ei au, prin lege, responsabilitatea, baza legală şi puterea de a aloca fonduri, dacă există voinţă.
Voluntarii cultului eroilor sunt prezenţe simbolice şi străjeri activi, gălăgioşi şi eficienţi, la hotarele ce despart conştiinţa naţională de uitare şi ignoranţă! ( General de brigadă (r) Grigore Buciu).
Administratie
O singură metodă de fraudă, pierderi de zeci de milioane de lei
Fraudele online prin false investiții în acțiuni și criptomonede au generat prejudicii de proporții în România. Numai în primele șase luni ale anului 2026, victimele au pierdut sume de ordinul milioanelor.
Peste 58 de milioane de lei, pierduți în escrocherii online
Specialiștii în prevenirea criminalității din cadrul Poliției Române au realizat o analiză dedicată fraudelor prin false oportunități de investiții.
Prejudiciile identificate au depășit:
- 58 de milioane de lei;
- 2 milioane de euro;
- aproape 6 milioane de dolari.
Escrocii folosesc, de regulă, reclame atractive, platforme de investiții aparent profesioniste și promisiuni privind câștiguri rapide și substanțiale. După ce obțin datele victimelor sau le conving să transfere bani, aceștia dispar ori solicită noi plăți sub diverse pretexte.
Majoritatea victimelor au între 46 și 75 de ani
Potrivit analizei Poliției Române, 64,1% dintre victime aveau vârste cuprinse între 46 și 75 de ani. Totuși, fraudele au afectat persoane din toate categoriile de vârstă — de la 16 până la 91 de ani.
Datele arată că nimeni nu este complet ferit de acest tip de înșelăciune, indiferent de experiența în mediul online sau de nivelul de educație financiară.
Atenție la promisiunile de câștig rapid
Fraudele prin false investiții reprezintă doar una dintre formele înșelăciunilor online. Mesajele și ofertele pot fi extrem de convingătoare, iar escrocii mizează pe grabă, încredere și lipsa verificării informațiilor.
Poliția Română recomandă prudență înainte de efectuarea oricărei investiții online. Nu accesați linkuri primite de la necunoscuți, nu furnizați date bancare sau coduri de autentificare și verificați cu atenție platforma și compania care promovează oferta.
Nu porniți de la ideea că „mie nu mi se poate întâmpla”. Uneori, un singur moment de grabă sau neatenție poate duce la pierderi considerabile. (Sava N.).
Sursa: Poliția Română
Administratie
Trei medalii, două competiții și o singură constantă: performanța
Doi colegi din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) au reprezentat România la două competiții internaționale și s-au întors cu rezultate deosebite. Performanțele obținute confirmă nivelul ridicat de pregătire, disciplina și determinarea sportivilor.
Locul I la IDPA Balkan Cup, în Ungaria
La IDPA Balkan Cup 2026, desfășurată în Ungaria, unul dintre reprezentanții SIAS a concurat la categoria Expert – Enhanced Service Pistol.
Într-o competiție care a reunit aproximativ 180 de sportivi din peste 10 țări, acesta a obținut locul I, demonstrând precizie, viteză și un nivel excelent de pregătire.
Două medalii de argint la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă
Cel de-al doilea coleg a reprezentat România la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă 2026, organizat în Brazilia. Competiția a reunit sportivi din 26 de țări.
Sportivul român a obținut două medalii de argint:
- locul al II-lea în proba individuală, la categoria 88 de kilograme;
- locul al II-lea în competiția pe echipe.
Rezultatele confirmă valoarea sportivului și capacitatea acestuia de a se impune la cel mai înalt nivel internațional.
Performanță construită prin muncă și disciplină
Cele trei medalii cucerite la cele două competiții reprezintă rezultatul unei pregătiri constante și al unui efort susținut. Performanțele celor doi colegi contribuie la promovarea imaginii SIAS și a României în competițiile internaționale.
Munca, disciplina și pregătirea transformă determinarea în performanță.
Felicitări celor doi colegi pentru rezultatele obținute și pentru modul în care au reprezentat SIAS și România! (Paul D.).
Administratie
Un nou pavilion medical modernizează Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud
Investiție de peste 668 de milioane de lei, finanțată prin PNRR
Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, prin construirea unui nou pavilion medical, a fost finalizată și achitată integral prin fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului, investiția se ridică la 668,49 milioane de lei și urmărește îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților din județul Bistrița-Năsăud și din regiune.
Proiectul nu se limitează la ridicarea unei clădiri noi, ci include dezvoltarea infrastructurii medicale, dotarea cu echipamente moderne, digitalizarea și eficientizarea energetică a spitalului.
Patru săli de operație și noi specialități medicale
Noul pavilion include patru săli de operație și permite extinderea mai multor specialități medicale. Printre acestea se numără Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, Otorinolaringologia și Oftalmologia.
Unitatea medicală va fi dotată cu aparatură modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf. De asemenea, proiectul prevede implementarea unor sisteme digitale și a unor soluții moderne de monitorizare a pacienților.
Intervențiile au vizat și infrastructura existentă, care urmează să fie modernizată și eficientizată din punct de vedere energetic.
Mai multe tratamente disponibile la Bistrița
Investiția ar putea permite rezolvarea unui număr mai mare de cazuri medicale la Bistrița, reducând astfel necesitatea deplasărilor pacienților către marile centre universitare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.
În același timp, dezvoltarea spitalului poate contribui la diminuarea presiunii asupra unităților medicale din aceste centre și la creșterea capacității locale de diagnostic și tratament.
Cseke Attila: „Un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri”
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a descris proiectul drept un exemplu de bună practică în utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului sanitar.
„Bistrița-Năsăud este un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de sănătate. Vorbim despre o investiție complexă, care nu înseamnă doar o clădire nouă, ci un proiect construit pe mai multe paliere: infrastructură medicală, eficiență energetică, dotare cu echipamente medicale și digitalizare”, a declarat ministrul, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului.
Cseke Attila a subliniat că obiectivul principal al investiției este apropierea serviciilor medicale de pacienți și crearea unor condiții mai bune atât pentru tratarea acestora, cât și pentru desfășurarea activității personalului medical.
„Un județ care are un spital modern înseamnă un județ în care un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri pentru a avea acces la un tratament de calitate”, a precizat ministrul interimar al Sănătății.
Fondurile europene, transformate în servicii pentru comunitate
Prin finalizarea noului pavilion, autoritățile urmăresc creșterea capacității Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, dezvoltarea unor specialități medicale și îmbunătățirea condițiilor de diagnostic și tratament.
Investiția este prezentată drept un exemplu al modului în care fondurile europene pot fi transformate în infrastructură medicală și servicii concrete pentru populație, la standarde europene.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 4 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum o ziREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 4 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 2 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum o ziLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



