Administratie
„Eram acasă cu mama, iar defilarea militarilor a reprezentat primul contact vizual cu disciplina şi ritmul trepidant al mediului cazon”/Căpitanul Diana Chirilă are 29 de ani şi este ofiţer de stat major
Căpitanul Diana Chirilă are 29 de ani şi este ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi instrucţie din Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt.
Primii paşi în cariera militară au fost făcuţi la 14 ani, când a fost admisă la Colegiul Național Militar Mihai Viteazul. După finalizarea studiilor liceale, a urmat cursurile Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu (AFT).
Proaspăt absolventă şi cu gradul de sublocotenent infanterist pe umăr, a luat în gestiune şi prima funcţie din carieră, aceea de comandant pluton la Batalionul 634 Infanterie Mareşal Józef Pilsudski.
Dimineaţa unei zile de 1 decembrie, în care urmărea la televizor parada de Ziua Naţională a României, a constituit momentul în care seminţele gândului milităriei au fost puse la încolţit în mintea copilului crescut la ţară, căruia păscutul vitelor şi plivitul buruienilor din porumb îi facilitaseră primul contact cu mirajul câmpului de instrucţie. În acel moment, doar la nivel de aruncat cu sapa după rădăcina costreiului, în curse de anduranţă sub soarele arzător al verilor moldave.
Dimineaţa mergea la şcoală, după care urmau muncile câmpului, iar seara, temele. Viaţa la ţară a călit-o, nu a avut niciodată pretenţia să meargă la meditaţii.
Pregătirea fizică pentru liceul militar o făcea alergând, seara, pe uliţele lăturalnice ale satului, să nu o vadă lumea şi să se uite la ea ca la urs, întrebându-se ce are săracul copil de fuge, oare l-or fi izgonit ai lui de acasă?

Eram acasă cu mama, iar defilarea militarilor a reprezentat primul contact vizual cu disciplina şi ritmul trepidant al mediului cazon. Peste puţin timp, am mers, împreună cu ea, la Centrul Militar Zonal pentru a afla mai multe informaţii despre admiterea în liceele militare.
Acum, cu mijloacele moderne de transmitere a informaţiilor, copiii au ocazia să afle, în timp real, tot ceea ce îi interesează, dar în urmă cu 15 ani, într-un sat din judeţul Neamţ, cu greu aveai acces la informaţia care să te ajute în alegerea unei traiectorii diferite în viaţă, spune Diana Chirilă.
Adaptarea la ritmul riguros al vieţii de colegiu militar a fost destul de dificilă, însă acomodarea a fost înlesnită de faptul că profesorii aveau capacitatea de a scoate maximum din elevi, tot ceea ce până atunci aceștia nu descoperiseră în propriile suflete.
Chiar dacă începutul a fost mai dificil, nu i-a trecut nicio clipă prin cap să renunţe.
Faptul că am fost admisă la un liceu militar a fost un vis devenit realitate. În 2007, părinţii nu aveau maşină, iar drumul din satul meu natal până la Alba Iulia îl parcurgeam cu autobuzul sau cu maşini de ocazie.
Cum m-aş fi întors la părinţii mei să le spun că nu am putut să fac faţă, după ce ei, cu greu, mi-au asigurat cele necesare?, se întreabă interlocutoarea.
Trecerea către AFT a fost ceva firesc. Dacă, în liceu, a schimbat Moldova cu Ardealul, drumul către academie a fost mult mai uşor de parcurs, nefiind nevoie decât de o lină coborâre către Sibiu.
Îşi aminteşte că, în colegiu, dulcele grai moldovenesc i-a dat serioase bătăi de cap în încercarea de a scăpa de accent.
Aproape toţi colegii mei erau din Ardeal, majoritatea moldovenilor mergând la colegiul de la Câmpulung Moldovenesc. Am căpătat o ciudată dualitate în exprimare: când vorbeam acasă, foloseam graiul moldovenesc, iar, cu colegii mei, treceam pe ardeleneşte.
Mi se mai întâmpla, uneori, să confund situaţiile şi să folosesc accentul exact invers, aminteşte Chirilă.
A ales AFT, după ce pe parcursul clasei a XI-a a mers, cu şcoala, în vizite de studiu la toate academiile. A ales infanteria pentru că este domeniul unde pregătirea fizică este arma personală cel mai de temut cu care te poţi impune în mediul militar.
Armata a adus-o într-o lume dominată de bărbaţi. Chiar dacă a fost obişnuită cu acest mediu de la o vârstă fragedă, încă observă o anumită reticenţă a masculilor faţă de femeile militar.
Sunt situaţii în care colegul sare să te ajute, dar, ulterior, poţi auzi că acesta vorbeşte cu totul altceva decât îţi arată: concurezi cu mine, atunci du-ţi sarcina la bun sfârşit!
Am analizat toate acestea, m-am ambiţionat şi am încercat să fiu din ce în ce mai bună. La AFT, pregătirea fizică era intensă, astfel că, din acest punct de vedere, pot să mă descurc şi singură.
Întotdeauna, fetele au fost percepute ca fiind mai tocilare, mai conştiincioase, considerându-se că rezistenţa la efort fizic nu este punctul lor forte. Am demonstrat că nu este aşa. Am vrut să ţin pasul cu toate rigorile şi să nu fiu motiv de discuţii.
Niciodată nu mi-a plăcut să aud că, fiind fată, trebuie să am parte de un tratament preferenţial. Mi-am asumat de la început rigorile sistemului militar şi toate implicaţiile acestora, mai spune căpitanul.
A observat, de-a lungul carierei, că femeile ofiţer aleg, preponderent, domenii precum logistica, transmisiunile sau posturi în birourile financiare, şi prea puţin câmpul de instrucţie.
De când am venit pe lume, niciodată nu mi-a plăcut să stau locului. Odată ce am ajuns comandant de pluton de infanterie şi a trebuit să plec în câmp, la instrucţie, celelalte etape au venit natural.

Prima misiune în Afganistan a avut-o în 2017, tot pe funcţia de comandant de pluton. La întoarcerea din teatru, a fost numită comandant de companie la Batalionul 634 Infanterie Mareşal Józef Pilsudski.
Grijile mamei au fost cele care au frământat-o cel mai mult acolo, departe de casă:
I-am explicat mamei că sunt nişte paşi fireşti, că trebuie să plec pentru că îmi place ceea ce fac şi că va trebui să aibă încredere în mine, cum a avut la 14 ani, când a mers, de mână cu mine, la admiterea la liceul militar.
Imaginea copiilor Afganistanului încă o urmăreşte, proiecţii mentale ale unei lumi pe care puţini dintre noi şi-o pot imagina.
Noi, aici, primim bani de la părinţi pentru a face meditaţii, dar refuzăm, în timp ce copiii de acolo îşi doresc doar un simplu dascăl şi nu au parte de el. Dacă noi, aici, schimbăm adidaşii în funcţie de brand, copiii de acolo abia trag de încălţări, astfel încât să nu meargă tot timpul desculţi.
Dacă nouă, aici, nu ne mai place o marcă de ciocolată pentru că, între timp, a apărut alta, copiii de acolo ar da orice şi pentru o gură de apă. Privirea copiilor afgani chiar este copleşitoare, te face să rememorezi acele momente care îţi vor trece toată viaţa prin faţa ochilor.
A doua misiune în Afganistan, în 2021, i-a adus şi mai multă responsabilitate, fiind învestită cu funcţia de comandant de companie:
Toate acestea mi-au demonstrat că sunt o fire energică şi că nu prea îmi place să stau în birou.
Este mult mai dinamic şi mult mai interesant ce se întâmplă pe câmpul de instrucţie, dar, cum orice lucru frumos în viaţă are şi un sfârşit, a trebuit să gândesc pragmatic şi am trecut la S3, după ce am urmat câteva cursuri de specializare.
Este o evoluţie pe care o consider firească, dar gândul meu rămâne tot la adrenalina câmpului de instrucţie.
Experienţa acumulată în cele două misiuni afgane i-a oferit maturitatea şi cunoștințele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor actuale.
Uitându-mă în urmă, în Afganistan executam misiuni de luptă, iar în ţară avem parte doar de exerciţii. Acolo, unde pericolul era la tot pasul, am putut simţi cum viaţa celor pe care îi conduceam era oarecum în mâinile mele.
Aveam şi subordonaţi de vârstă cu tatăl meu, care aveau copii de vârstă cu mine, care îi aşteptau acasă. Dacă ceva mergea rău, ce le-aş fi putut spune eu acelor copii?
Acest sentiment de responsabilitate m-a schimbat atât din punct de vedere uman, cât şi militar, făcându-mă să apreciez cu adevărat ceea ce noi avem aici, în România: pace, sfârșește căpitanul. (Liviu Anghel).
Administratie
Ruta Istanbul – Vestul Europei, blocată în Teleorman: Acțiune de amploare a Poliției de Frontieră pentru stoparea migrației clandestine
O operațiune fulger, desfășurată prin cooperarea strategică a mai multor structuri de forță, a dus la capturarea a cinci cetățeni străini care încercau să tranziteze ilegal România cu scopul de a ajunge în vestul Europei. Intervenția subliniază vigilența autorităților române în securizarea frontierelor, într-un moment în care presiunea migraționistă rămâne o provocare constantă la granițele țării.
Intervenție coordonată: Poliția și Grănicerii, scut în fața fluxurilor ilegale
Succesul acestei acțiuni operative se datorează unei colaborări strânse între Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu — prin structurile din Giurgiu și Teleorman — și efectivele Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman, alături de Poliția orașului Videle. Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, intervenția a fost declanșată în urma unor informații operative precise referitoare la prezența unor persoane care corespundeau profilului de risc migraționist.
Echipele de intervenție au acționat sincronizat pe raza județului Teleorman, reușind identificarea și interceptarea grupului înainte ca acesta să își poată continua drumul către inima spațiului Schengen.
Călătorie clandestină în vagoane de marfă: Odiseea periculoasă a migranților din Pakistan și Egipt
În urma verificărilor preliminare efectuate de autorități, s-a stabilit că grupul era format din trei cetățeni din Pakistan și doi din Egipt. Aceștia nu dețineau documente de identitate valabile care să le permită tranzitul legal. Declarațiile acestora au scos la iveală o metodă de operare frecventă, dar extrem de periculoasă: migranții au fost îmbarcați ilegal într-un vagon de tren încă din Istanbul, având ca destinație finală state din vestul Europei.
Cazul a fost preluat pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de articolul 262 din Codul Penal. Dosarul urmează să fie înaintat unității de parchet competente pentru dispunerea măsurilor legale necesare.
Cooperare transfrontalieră activă: Migranții, predați autorităților bulgare
Eficiența gestionării acestui caz a fost completată de mecanismele de cooperare internațională dintre Poliția de Frontieră Română și omologii din Republica Bulgaria. În baza planurilor de acțiune comune, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu a fost organizată o întrevedere de urgență. În cadrul acestei întâlniri, cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților bulgare pentru continuarea procedurilor specifice.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reafirmat, cu această ocazie, angajamentul ferm de a continua acțiunile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, asigurând un management eficient și sigur al granițelor României. (Sava N.).
Administratie
Schimb de bune practici la frontiera estică a UE: Viitorii lideri ai administrației germane, în vizită de lucru la Poliția de Frontieră Română
Într-un demers care subliniază importanța cooperării polițienești europene, sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) a devenit, la data de 04/20/2026, epicentrul unui dialog profesional de înalt nivel. O delegație formată din studenți și cadre didactice de la Facultatea de Administrație Publică din Brühl, Republica Federală Germania, a trecut pragul instituției române pentru a studia mecanismele de securitate ale uneia dintre cele mai complexe frontiere externe ale Uniunii Europene.
Dincolo de teorie: Radiografia unei instituții vitale pentru securitatea europeană
Vizita, desfășurată sub egida programului educațional „Săptămâna proiect”, a oferit celor 17 participanți germani o perspectivă rară asupra modului în care România gestionează siguranța frontierelor. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, activitatea a vizat familiarizarea oaspeților cu arhitectura organizațională și activitățile operative de teren, punând un accent deosebit pe succesul cooperării internaționale în combaterea criminalității transfrontaliere.
Reprezentanții români au susținut o serie de expuneri tehnice, detaliind cadrul legislativ de funcționare, rezultatele operative recente și, esențial pentru contextul actual, mecanismele de schimb de informații la nivel european.
Tehnologie și tradiție: De la Centrul Operațional de Coordonare la patrulele canine
Un punct central al vizitei l-a reprezentat accesul delegației germane în Centrul Operațional de Coordonare. Aici, conform surselor oficiale din cadrul IGPF, studenții au putut observa în timp real capabilitățile tehnice de ultimă generație utilizate pentru monitorizarea fluxurilor migratorii și gestionarea situațiilor de criză.
Prezentarea nu s-a limitat doar la monitoare și sisteme informatice; oaspeții au asistat la o demonstrație de forță tehnologică și logistică, fiindu-le prezentate echipamentele de supraveghere, mijloacele de mobilitate terestră și un echipaj canin specializat. Pentru a completa imaginea de ansamblu, programul a inclus și o vizită la Muzeul Poliției de Frontieră, oferind o perspectivă istorică asupra evoluției acestei structuri esențiale a statului român.
Diplomație polițienească: Un parteneriat strategic consolidat între România și Germania
Dincolo de componenta didactică, întâlnirea de la București a servit drept platformă pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Dialogul activ dintre studenții din Brühl și experții români a demonstrat o dorință comună de armonizare a practicilor administrative și polițienești.
Oficialii Poliției de Frontieră Române și-au exprimat disponibilitatea totală pentru continuarea acestor schimburi de experiență, considerând vizita un pas important în întărirea legăturilor cu structurile de aplicare a legii din Republica Federală Germania. Activitatea se înscrie în calendarul „Săptămânii proiect”, ce se derulează în perioada 04/20–04/24/2026, și reflectă angajamentul Ministerului Afacerilor Interne de a menține România ca un pilon de stabilitate și expertiză în domeniul securității europene. (Paul D.).
Administratie
Ofensiva pentru gazele de pe Valea Slănicului: Virgil Nanu convoacă „greii” infrastructurii pentru a elimina blocajele din proiect
Proiectul vital de extindere a rețelei de gaze pe Valea Slănicului intră într-o etapă de monitorizare strictă. Într-o mișcare strategică menită să accelereze ritmul implementării, președintele Consiliului Județean Prahova a reunit la aceeași masă toți actorii-cheie implicați în acest demers de anvergură, pentru a se asigura că graficul de lucrări nu rămâne doar o promisiune teoretică.
Mobilizare generală la vârful administrației: Transgaz, ANRE și marii operatori, chemați la raport
Succesul unei investiții de o asemenea complexitate depinde de o sincronizare perfectă între instituții care, de multe ori, funcționează după ritmuri diferite. Conform unei informări recente transmise de Virgil Nanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Prahova, la discuții au participat reprezentanți de rang înalt de la Transgaz, ANRE, Hidro Prahova și Distribuție Energie Electrică România (DEER).
Alături de aceștia, la masa tratativelor s-au aflat concesionarul Neo Gas Grid și echipele tehnice responsabile de proiectare și execuție. Scopul întâlnirii a fost clarificarea responsabilităților fiecărei părți, astfel încât fluxul de lucru să fie fluidizat, iar eventualele bariere administrative să fie eliminate înainte de a produce întârzieri.
„Fără planuri pe hârtie”: Ultimatum pentru coordonare reală și termene respectate
Președintele CJ Prahova a pus accent pe necesitatea unei coordonări pragmatice, solicitând ca fiecare etapă din calendarul de lucrări să fie tratată cu maximă responsabilitate. Potrivit declarațiilor lui Virgil Nanu, administrația județeană nu mai acceptă discrepanțe între proiectele scriptice și realitatea din teren.
„Am pus pe masă calendarul de lucrări, am clarificat cine ce are de făcut și am ajustat pașii astfel încât lucrurile să meargă înainte fără blocaje”, a subliniat Virgil Nanu, evidențiind că acest proiect de infrastructură mare nu își mai permite sincope de comunicare sau execuție.
Prioritate zero: Rezultate palpabile pentru cetățenii de pe Valea Slănicului
Dincolo de cifre tehnice și avize birocratice, miza finală rămâne confortul locuitorilor din zonă, care așteaptă de ani de zile accesul la această utilitate de bază. Virgil Nanu a reiterat faptul că ritmul de lucru trebuie să fie unul „corect și susținut”, deoarece beneficiarii reali sunt oamenii, nu dosarele din arhivă.
Administrația județeană și-a asumat un rol activ de supraveghere, Virgil Nanu dând asigurări că instituția pe care o conduce va urmări îndeaproape fiecare pas al execuției, pentru a garanta că proiectul gazelor pe Valea Slănicului va deveni, în cel mai scurt timp, o realitate funcțională.
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 9 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



