Connect with us

Featured

„Erau două fotografii cu file de urmărire a Securității asupra unor oameni, (și, ce mai oameni!), urmărire care mă viza, en passant, și pe mine”

Publicat

pe

Zilele trecute, renumitul regizor Tudor Giurgiu, m-a anunțat că în timpul documentării pentru noul său film (nu știu dacă am voie să spun mai mult!), m-a anunțat printr-un mesaj pe whatsapp că găsise în ceva arhive referințe care mă priveau.

Erau două fotografii cu file de urmărire a Securității asupra unor oameni, (și, ce mai oameni!), urmărire care mă viza, en passant, și pe mine.
„Văd că de tânăr dădeai de furcă Organelor… Intenții de evaziune!!!!” – mi a scris, sub fotografii prietenul Tudor și în momentul acela am rememorat tot ce se ascundea în spatele frazelor scrise la mașină, ale acelui ofițer de Securitate. Un aparat blestemat îmaginat de comuniști pentru ca sub presiunea, supravegherea și teroarea lui să se nască ceeace avea să fie „omul nou”.
Mai întâi, trebuie să remarc că una din calitățile tânărului regizor, în afara celeia de creator de film, este seriozitatea cu care acesta se „înșurubează” în subiect și-l cercetează în cele mai mici amănunte.
În cele două pagini ale D.U.I. deschis în 21.06.1984, importantului prozator sibian Ștefan M. Găbrian se vorbea despre mai mulți prieteni ai lui. Era acolo, marele traducător și poet Mircea Ivănescu, dar și un tânăr „pârlit”, care în afara faptului că mâzgălea hîrtia, aștepta un moment prielnic și o ocazie de a pleca, peste frontieră, cu toate riscurile care o astfel de acțiune le presupunea, către lumea liberă.
„Gabriel”, (Ștefan M.Găbrian, autor ale unor cărți extraordinare, precum „Om în mers” – s.m.) care are scrieri interpretabile și legături suspecte, are unele manifestări negative, unele idei proprii despre comunism, pe care le propagă asupra unor tineri, având o influență nefastă asupra lor. Este cazul tânărului Hoandră Octavian, luat deja în supraveghere, la propunerea ofițerului, ca justificată și necesară, fiind cunoscut cu preocupări literare și de evaziune.
„Mai deosebit este cazul scriitorului „Ivan” (uriașul poet și traducător Mircea Ivănescu!), personalitate a vieții literare sibiene, lucrat prin d.u.i. și pentru relații suspecte cu cetățeni străini.(…)”
Privilegiul unui tânăr necopt, așa cum eram eu, de a petrece în casa acestor scriitori care și-au păstrat demnitatea de a nu pactiza cu comuniștii, sute și sute de după amieze și seri, a împiedicat transformarea mea, și a tuturor acelora cu care împărțeam acest dar al lui Dumnezeu, în ceea ce regimul Ceaușescu își dorea. În „omul nou” al comunismului.
Cu siguranță că în aceeași formă, sau în alta, fiecare oraș își avea intelectualii lui onești, care făceau în așa fel, încât această transformare oribilă nu s-a putut înfăptui, cu mulți dintre tinerii de atunci. Stă mărturie faptul că nu există nici unul dintre prietenii mei care să nu fi simțit pe pielea lui încercarea Securității lui Ceaușescu de a-i transforma în „oameni noi”. Așa cum un Ștefan M. Găbrian, un Mircea Ivănescu sau Mircea Zaciu au rămas intelectuali „vechi”, așa o să rămânem, și noi, oameni vechi…
E foarte complicat să descriu acum viziunea de atunci, securității ceaușiste asupra „Omului Nou”. Până și scriitorul de casă al partidului, Ion Lăncrănjan a afirmat că „omul nou apare ca o noţiune abstractă lipsită de substanţă umană”, dar aceasta nu era „…de fabricaţie scriitoricească, un proiect ab­stract sau produsul perfect şi lipsit de viaţă al vreunui laborator, ci a fost o fiinţă reală, ducân­du-şi existenţa în mod natural, lucrând din greu de la răsărit până la apus. Munca este chiar laboratorul în care Omul Nou ia formă”, scria oficiosul Partidului Comunist Român, cotidianul „Scînteia”.
Așa cum știam și cum am văzut în câteva studii ale unor oameni mai deștepți decât mine, această muncă nu era singura componentă a omului nou. Componenta revoluționară era mai importantă. Era chiar scheletul acestei „stafii”, a cărei materializare se punea la cale, ideologic. Idealul comunist gândeşte şi acţionează în „spirit revoluţionar”; el este un „inovator so­cial” care urăşte ceea ce este vechi, atât în literatură, cât și în viață. Înarmat cu inflexibila sa „ideo­lo­gie revoluţionară”, Omul Nou este un fanatic al acelui tip de revoluţie permanentă descrisă de Ceauşescu drept un „proces care nu s-a sfârşit şi nu se va sfârşi niciodată”.
Omul Nou detestă cel mai mult credinţa religioasă. El este un ateist de netăgăduit, imun la orice formă de „misticism şi obscurantism” şi educat în spritul „materialismului dialectic”, educat și autoeducat în litera și spiritul filozofiei marxiste. Articolele care tratează problema ateismului şi a religiei erau scrise pe un ton deosebit de agresiv și înfățișează credința drept o dereglare psihică care trebuie analizată și diagnosticată cu grijă, de către medici psihiatri. Se spunea că închinarea la Dumnezeu, făcutul Crucii, arată o stare de alterare a conştiinţei, comparabilă cu dependența de alcool, și că trebuiesc tratamente speciale pentru a putea reda societății astfel de victimele ale religiei.
Sunt mulți indivizi, atât în America, Europa, cît și în România, care otrăvesc din ce în ce mai acut spațiul public al timpului în care trăim. Mai mult, exista și susținători care să-i urmeze în absurdul aserțiunilor lor. Oameni care il contestă pe Shakespeare, pe Columb, profesori din mari Universități care, ca în cazul marelui regizor Andrei Șerban, sunt obligați ca în rolul Julietei să poată trimite pe scenă, un actor de culoare, transsexual.
Asis­tăm astăzi, deci, la renașterea „omului nou”. Nu e vorba de un alt „om nou”, ci de resuscitarea aceluia care în timpul lui Ceaușescu n-a putut să prindă ființă. Regresul democrației liberale, trădarea intelectualilor, lașitatea și dorința de îmbogățire pusă mai presus de orice, le-a oferit ocazia istorică nu doar să se poată naște acum, ci și să ajungă în România actuală,pe poziții înalte în cultură, în administrație, în Școală, la guvernare, ci și să se instaleze (vremelnic, sper!) la putere. „Omul nou, pe care comuniștii nu l-au realizat, începe să-și cucerească, absurd, locul său privilegiat în postcomunism.
Această viziune care propunea ca schimbarea socială să se înfăptuiască prin construirea unui „om nou”, care să transforme radical totul are, după cum se vede, „material” mai bun azi, în toată societatea. Scriitori, și politicieni, profesori universitari, mari intelectuali publici, cei care cred că acest nou om nou ar putea să-i sprijine pe ei, și pe ai lor în demersul de a urca în ierarhia socială și de acces la resurse… Și este și mult mai simplu, decât în epoca Ceaușescu: acum am ajuns să fim țara cu cel mai mic consum de carte, țara în care 47% dintre tineri sunt analfabeți funcționali. Universitatea și-a uitat menirea umanistă, astfel că tinerii „oameni noi” vor ieși pe bandă-rulantă, fiind ușor de manipulat pe fondul imensei ignoranțe, în care trăiesc.
Toate ideologiile revoluționare și au pus marca pe societățile post-totalitare, care aveau, deja, fiecare specificul lor. Fără această nouă creatură, proiectul bolșevic nu s-ar fi putut concretiza. Și dacă Uniunea Sovietică a dispărut, „homo sovieticus” a rezistat și a fost din mers preluat de propaganda sistemului totalitar sovietic, cartea cu același titlu ajungând celebră în întreaga lume. Aleksandr Zinoviev, autorul ei, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi sovietici, scriitor și logician de mare calibru.
„Această carte se ocupă de Omul Sovietic – scria Zinoviev în prefaţă. El este bun om de tip nou. Îl vom prescurta prin HOMOCUS. Personal am o relaţie duplicitară cu această nouă creatură: îl iubesc şi îl dispretuiesc. Mă încântă şi mă îngrozeşte în acelaşi timp. Eu însumi sunt Homocus. În consecinţă sunt neiertător şi crud atunci când îl descriu. Judecaţi-ne, deoarece la rândul vostru veţi fi judecaţi de noi”.
Sunt mai bine de 20 de ani de când Peter Sloterdijk prevedea sumbru că această utopie mizerabilă riscă să re-devină din nou, realitate.
Filosoful german născut în 1947, făcea o afirmație cutremurătoare. Anume, că de la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, societatea germană se afla într-un blocaj mental. Germania a crezut ani de-a rândul în compromisul „moale”, care atenuează reacțiile dure, lipsite de înțelegere, creînd astfel atmosfera în care a apărut, de fapt, un fel de „om nou”. Asta l-a dus pe Slodjerdijk la concluzia că soluția nu poate fi alta decât o re-gândire radicală a conceptului de democrație, ca să se poată schimba sensul drumului spre revenire al îngenunchierii, fapt care ar putea duce ușor către reapariția „omului nou”.
Scriitorii, intelectualii publici, politicienii, n-au reușit să imprime democrației linii de netrecut în ce privește Valorile Universale Culturii, ale Moralei Creștine, ale Umanității, astfel că ele au început să fie călcate în picioare, fiind înlocuite încet-încet de absurdul „politically corectness” – ului . Azi aflăm din presă atitudinea nivelatoare a unora din cele mai mari Universități din Lume și ne crucim. Vom ajunge în curând ca oamenilor inteligenți să i se interzică să gândească pentru ca să nu jigni sentimentele și deciziile „oamenilor noi”, care cred că Lumea începe cu ei și că tot ce s-a făcut până acum trebuie aruncat la gunoi.

Octavian Hoandră

Exclusiv

BINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!

Publicat

pe

De

În „Republica lui Caragiale”, mizeria nu mai este demult o chestiune de estetică urbană, ci a devenit o formă de artă penală, sub privirile admirative ale unei administrații care pare să confunde Primăria cu un cazinou clandestin. În timp ce ploieștenii inhalează, la preț de parfum franțuzesc, emanațiile toxice din Cartierul Florilor, la butoane se joacă un „Bingo” pe miliarde, unde lozul câștigător aparține întotdeauna băieților deștepți cu epoleți, iar biletul de intrare este plătit, cu vârf și îndesat, de cetățeanul de rând.

Magia neagră a legilor moarte: Ganea, specialistul în „cadavre” legislative și tarabe de brânză

Maestrul de ceremonii al acestui sabotaj administrativ este Cristian Mihai Ganea, fostul „dirijor” al ADI Deșeuri Prahova. Conform investigațiilor demarate de Incisiv de Prahova și confirmate de Decizia CNSC nr. 971/2026, Ganea a reușit o performanță demnă de Cartea Recordurilor la capitolul incompetență (sau complicitate): a ticluit o licitație de miliarde bazându-se pe regulamente și legi abrogate încă din 2015.

Să folosești „stârvuri legislative” pentru a reglementa salubritatea din 2026 nu este doar prostie, ci pare a fi o strategie chirurgicală de a arunca licitația în aer, lăsând orașul ostatic actualului operator, Bin Go Solutions. După ce a pus cruce licitației, „magicianul” Ganea a făcut o rotire de cadre spectaculoasă, aterizând direct în fotoliul de director la SC Hale și Piețe. Probabil că expertiza sa în „putrefacție” a fost considerată vitală pentru administrarea pătrunjelului, sub binecuvântarea politică a noii administrații.

Polițeanu, „Independentul” mut: De la urlete anti-mafie, la valsul cu SRI-ul pe ritm de fanfară

Dacă anul trecut Mihai Polițeanu promitea „curățenie generală” și tuna împotriva „jafului de 10 milioane de euro”, astăzi edilul pare să fi suferit o lobotomie a conștiinței politice. Marea miză – cele 10 milioane de euro reprezentând „bunurile de retur” (zeci de autospeciale și mii de pubele plătite deja de ploieșteni prin tarife) – s-a evaporat subit. Deși raportul LEXEXPERT AUDIT S.R.L. confirmă că aceste bunuri trebuiau să revină gratuit orașului, Polițeanu a adoptat „poziția ghiocelului”.

Coincidență sau nu, tăcerea primarului a devenit asurzitoare imediat ce la conducerea operatorului de salubritate a apărut un fost ofițer SRI. Brusc, „mafia” s-a transformat în partener de dialog, iar Polițeanu a schimbat lupta cu mizeria pe organizarea de festivaluri, fanfare și cursuri de gimnastică la Hipodrom. În timp ce orașul se scufundă sub datorii de 7 milioane de lei către Blue Planet și riscă insolvența, primarul-fanfară ne dă „pâine și circ” – doar că pâinea lipsește, fiind confiscată de penalitățile de întârziere.

Noaptea minții la ADI Prahova: Licitația anulată prin „act de deces” pe 20 aprilie 2026

11a

Cireașa de pe muntele de gunoi a fost pusă chiar ieri, 20 aprilie 2026, printr-un document oficial care probează „noaptea minții” administrative. Directorul executiv al ADI Prahova, Silviu-Cristian Voicu, a semnat actul prin care procedura de licitație pentru Zonele 2 și 6 este anulată definitiv. Motivul? O recunoaștere penibilă a propriei neputințe: ADI consideră că termenul de 15 zile impus de CNSC prin Decizia nr. 1228/03.04.2026 nu este „suficient pentru remedierea întregii documentații”.

Această decizie condamnă Ploieștiul la un viitor incert, unde orașul nu mai poate scăpa de operatorul Bin Go, nu mai primește niciun leu din redevențe și poate să-și ia adio de la bunurile de retur de 10 milioane de euro. Este, practic, victoria totală a incompetenței programate, prin care interesele obscure sunt protejate în detrimentul bugetului local.

Schizofrenie juridică și festivaluri pe datorie: Când până și „vechea gardă” pare performantă (aici), (aici), (aici), (aici), etc

Situația a devenit atât de absurdă încât până și amintirea fostelor administrații începe să pară o epocă de aur a managementului deșeurilor. Sub „intelectualul” Polițeanu, Ploieștiul a ajuns un laborator de experimente juridice ilegale. În timp ce Prefectura a acționat în instanță Primăria (Dosar 5650/II/B/3) pentru „invenții” precum „încetarea aplicabilității” unor hotărâri, Poliția Locală amendează un operator pe care Primarul îl numește „ilegal”, deși funcționează sub nasul său.

În acest timp, consilierii municipali par să fi intrat într-o hibernare colectivă, ignorând faptul că ploieștenii plătesc printre cele mai mari tarife din țară tocmai pentru că utilajele care trebuiau să fie ale lor sunt „închiriate” pe banii lor.

Concluzia:

Dacă spectacolul de prost gust numit „Bin Go” continuă, singura igienizare reală care mai poate salva orașul este referendumul de demitere. Ploieșteni, nu uitați: când plătiți factura la gunoi, nu finanțați curățenia, ci sponsorizați luxul unei grupări care a transformat Primăria într-o sucursală a unui joc de noroc unde cetățeanul pierde întotdeauna. Vom reveni. (Cristina T.).

Sursa informațiilor: Investigațiile Incisiv de Prahova, Raport LEXEXPERT AUDIT, Deciziile CNSC 971/2026 și 1228/2026, Document ADI Prahova din 20.04.2026.

Citeste in continuare

Exclusiv

FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”

Publicat

pe

De

Într-o țară în care sindicatul ar trebui să fie ultima redută în fața abuzurilor puterii, la Penitenciarul București-Jilava, sub oblăduirea „dinastiei” Teoroc, realitatea a bătut orice scenariu de film despre dictaturi bananiere. Ceea ce trebuia să fie un scut pentru polițiștii de penitenciare s-a transformat, conform unui raport incendiar al Corpului de Control al ANP din noiembrie 2025, într-un mecanism de teroare, umilință și servilism grotesc. Jilava nu mai este doar o închisoare, ci feuda personală a doamnei Cristina Teoroc, soția președintelui SNPP, unde legea este dictată de interese de clan și capricii de „stăpână”.

Cotizația sau „Taxa de Liniște”: Bine ai venit în sindicat fără să știi!

Strategia de recrutare a SNPP Jilava pare desprinsă din manualele de estorsiune ale anilor ’90. Conform mărturiilor șocante din raportul de control, „aderarea” la sindicat nu este un act de voință, ci o condamnare automată. Angajații se trezesc membri de sindicat direct prin „metoda fluturașului”: află că sunt apărătorii cauzei abia când văd banii reținuți abuziv din salariu.

Nota de relație nr. 46758 descrie un peisaj al groazei profesionale: oamenii plătesc cotizația nu din convingere, ci ca pe o taxă de protecție. E „răul cel mai mic” pe care trebuie să-l accepți ca să nu devii ținta furiei conducerii sindicale. În acest univers kafkian, să fii lăsat în pace a devenit un lux care se plătește lunar, sub amenințarea voalată a unui sistem care te zdrobește dacă îndrăznești să spui „nu”.

Groteasca viață de slugă: Epopeea câinelui Rosso și epuizarea demnității sub talpa „Doamnei”

Dacă credeați că fișa postului pentru personalul de secretariat include sarcini administrative, v-ați înșelat amarnic. În „Era Teoroc”, secretarele au fost promovate forțat în funcția de bone pentru patrupede. Abuzul de putere a atins cote de un ridicol sinistru: documentele oficiale menționează cum doamna Cristina Teoroc își aducea frecvent câinele personal, Rosso, la birou, lăsându-l în grija subalternilor.

Vârful degradării umane este atins atunci când o angajată a fost obligată să curețe excrementele prețiosului Rosso. Este imaginea perfectă a sistemului de la Jilava: în timp ce liderii sindicali se bat cu pumnul în piept pentru drepturile angajaților, în realitate, polițiștii sunt transformați în servitori umili, obligați să strângă mizeria lăsată în urmă de câinele „șefei”. Este un atac frontal la demnitatea umană, menținut printr-un regim de teroare funcțională.

Vânători de vrăjitoare în uniformă: Jigniri, hărțuiri și un mediu de lucru cu iz de budoar toxic

Pentru cei care nu se aliniază „dictaturii subiective”, tratamentul este standard: degradarea profesională și linșajul verbal. Notele de relație (cum este cea cu nr. 46788) vorbesc despre un mediu de lucru toxic, unde acuzațiile nefondate și jignirile sunt la ordinea zilei.

Mai grav, raportul scoate la iveală aspecte de o toxicitate extremă: hărțuirea cu tentă sexuală. Personalul feminin care nu intră în grațiile conducerii devine ținta unor aluzii și comportamente nepotrivite, transformând instituția statului într-o zonă gri, unde profesionalismul moare sufocat de mizerii interpersonale. „Unitatea angajaților”, invocată ipocrit în antetele documentelor sindicale, este doar un paravan pentru un sistem de pile și hărțuire unde polițistul de rând este strivit fără milă.

Întrebări de un milion de stele: Cum se fabrică un chestor prin cumetrie și „dat în gât”?

Marea enigmă care plutește deasupra Penitenciarului Jilava rămâne ascensiunea fulminantă a doamnei Cristina Teoroc. Cum a ajuns această doamnă chestor este o întrebare care bântuie holurile ANP. Să fie vorba de meritocrație sau de rețeaua complexă de influență?

Nu putem ignora încrengătura de cumetrie: soție de lider sindical și nașă a lui Românu Claudiu, fostul DGA – personajul care l-a „onorat” cu un denunț chiar pe fostul director general. Acest păienjeniș de relații, în care „datul în gât” și influența sindicală se împletesc cu gradele de general, transformă Jilava într-o enclavă a corupției morale. Jurnalul acestui „jihad” împotriva propriilor membri este acum pe masa organelor de cercetare penală, iar noi rămânem cu o întrebare amară: cine îi păzește pe paznici atunci când sindicatul devine călău?

Vom reveni, pentru că mizeria de sub preșul SNPP Jilava este mult mai adâncă decât pare! (Cristina T.).

Consultati arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici) , (aici) ,  (aici) ,   (aici) , (aici), (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  etc

Citeste in continuare

Exclusiv

OPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE

Publicat

pe

De

În timp ce România se preface că exportă inteligență strategică la Bruxelles, sub fustele Ministerului condus de Irineu Darău se coace o rețetă de succes pentru dezastru: cum să pui praf de pușcă în mâna unor persoane cu dosar penal, sub binecuvântarea „reformistă” a USR și a vechilor sforari din PSD.

Vitrina de la Bruxelles și mizeria de sub preșul ROMARM

Evenimentul „Romania Industry Day”, desfășurat între 19 și 21 aprilie 2026 la Bruxelles, trebuia să fie momentul în care industria noastră de apărare strălucea în fața partenerilor NATO. În realitate, a fost doar un paravan poleit pentru o mizerie sistemică. Investigăm astăzi cum „competența” a devenit un cuvânt obscen în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), unde ministrul Irineu Darău semnează ordine de numire cu aceeași ușurință cu care alții își semnează condica, ignorând complet mirosul de dosar penal care o înconjoară pe protejata sa, Adriana Laura Miron.

Ordinul 107: Cum să transformi un „pion” penal în regină peste armament

Investigația noastră scoate la iveală un document care ar face să roșească orice manual de integritate: Ordinul nr. 107 din 29 ianuarie 2026. Prin acest act, ministrul „reformator” Ambrozie-Irineu Darău o instalează pe Adriana Miron la cârma „Carfil” S.A., subunitate strategică a ROMARM. Miron nu e doar un biet consilier care plimbă mape; prin acest ordin, ea a fost unsă „Administrator Special”. Adică, un fel de „stăpân peste bani și puști”, cu puteri extinse asupra unei fabrici de armament, deși biografia ei este pătată de lupa DNA-ului în dosarele de la Brașov.

Triunghiul Bermudelor: Darău, Parcălăbescu și „Umbrela” Oprea

În acest angrenaj de tip „caracatiță”, responsabilitățile sunt împărțite ca între complici. Ministrul Darău pune semnătura, dar „eșalonul ROMARM”, reprezentat de Răzvan Parcălăbescu, asigură „unda verde” tehnică. Parcălăbescu, cel care ar trebui să fie garantul managementului curat, pare să fi suferit o amnezie selectivă în fața riscurilor de securitate.

Dar spectacolul nu ar fi complet fără Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului și eminența cenușie din PSD. Oprea este arhitectul acestui sistem pervers în care companii precum Carfil S.A. sunt „curățate” și controlate prin administratori speciali, fentând elegant legea guvernanței corporative (OUG 109/2011). Sub „umbrela” lui Oprea, deciziile lui Darău se traduc în numiri de încredere în teritoriu, transformând industria de apărare într-o feudă personală.

Ordinul 183/2005: Invenția juridică pentru controlul „special” al banilor

De ce a fost nevoie de Ordinul 183/2005? Pentru că este „pârghia” perfectă pentru a ocoli transparența. Acest act îi permite Adrianei Miron să suspende drepturile manageriale clasice și să devină un mic dictator financiar la Carfil S.A. Ea analizează contracte de achiziție, plăți și fluxuri financiare, deși are un istoric penal activ tocmai în gestionarea banilor publici. Este ca și cum ai pune un lup expert în inventarierea oilor să păzească stâna de armament a țării.

Diplomată la NATO, „Supraveghetoare” penală acasă

Ironia este de-a dreptul sinistră: în timp ce Adriana Miron se afișează la Bruxelles, discutând tehnologii avansate cu agențiile NCIA și NSPA (NATO), acasă ea gestionează destinele financiare ale unei fabrici de armament fără a avea, se pare, avizul de securitate ORNISS. Această breșă de securitate strigătoare la cer în sistemul ROMARM cade direct pe umerii lui Parcălăbescu și Darău, care au trimis-o la discuții cu partenerii strategici fără a asigura filtrele de integritate elementare.

Întrebări care ard pentru „băieții deștepți” din industrie

Investigația noastră se încheie cu câteva întrebări la care redacția așteaptă răspunsuri urgente, înainte ca securitatea națională să fie complet vândută la taraba intereselor politice:

  • Pentru Radu Oprea: Domnule Secretar General, este strategia de „supraveghere financiară” prin interpuși penali metoda dumneavoastră preferată de a păstra controlul politic asupra ROMARM?
  • Pentru Ministrul Darău: Cum dormiți noaptea știind că ați delegat controlul unei unități militare unei persoane cercetate penal, compromițând total imaginea României în fața NATO?
  • Pentru SRI și Corpul de Control al Guvernului: Când aveți de gând să vă treziți din somnul cel de moarte și să verificați lipsa avizelor ORNISS pentru acești administratori „speciali”?

Dacă Ilie Gavrilă Bolojan, Radu Oprea și restul decidenților au tolerat acest circ, atunci suntem martorii unei capturi politice totale. Până când această rețea de „oameni de încredere” nu va fi măturată de criterii reale de integritate, industria de apărare a României va rămâne o jucărie în mâinile unor indivizi a căror singură „performanță” este prezența în dosarele instanțelor de judecată. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

BINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!

În „Republica lui Caragiale”, mizeria nu mai este demult o chestiune de estetică urbană, ci a devenit o formă de...

Exclusiv9 ore ago

FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”

Într-o țară în care sindicatul ar trebui să fie ultima redută în fața abuzurilor puterii, la Penitenciarul București-Jilava, sub oblăduirea...

Exclusiv9 ore ago

OPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE

În timp ce România se preface că exportă inteligență strategică la Bruxelles, sub fustele Ministerului condus de Irineu Darău se...

Exclusivo zi ago

GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!

România, țara unde norii sunt „dresați” prin stație, iar bugetul de stat e „însămânțat” cu rachete de milioane, trăiește un...

Exclusivo zi ago

BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!

Orașul lui Caragiale a depășit oficial faza de vodevil și a intrat în epoca „penalului de aur”, unde mirosul de...

Exclusivo zi ago

Secretomanie cu „virgulă” la MAI: Neo-securiștii care au uitat alfabetul în fața instanței

Într-o țară în care „secretul de stat” este adesea doar paravanul sub care incompetența se odihnește pe bani publici, asistăm...

Exclusivo zi ago

MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!

Într-o Românie unde instituțiile statului par anesteziate cu sirop de fructoză „fantomă”, la curtea „Sultanului Sifonului” de la Ploiești, Dragoș...

Exclusiv2 zile ago

Bolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției

Se pare că plaiurile mioritice au devenit prea strâmte pentru ego-urile gonflate ale tinerilor „piloți” de ocazie, care confundă ulițele...

Exclusiv3 zile ago

Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)

Județul Prahova a devenit, în ultimii ani, un soi de mausoleu al legalității, unde instituțiile statului nu mai miros a...

Exclusiv3 zile ago

„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului

România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...

Exclusiv3 zile ago

Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției

Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...

Exclusiv3 zile ago

Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere

În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...

Exclusiv3 zile ago

IPJ NEAMȚ ȘI LOGICA DE BIROU: CUM SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SERTAR ȘI SĂ TE CREZI PROPRIETAR DE PALAT

Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț...

Exclusiv4 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv4 zile ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv