Anchete
Raed Arafat și uluitoarea lui inginerie
Prezint astăzi noi argumente de natură să demonstreze că Raed Arafat, care este simultan secretar de stat la Ministerul de Interne și conducătorul de jure și de facto al sistemului integrat medical și tehnic de urgență și, în același timp, președintele și, până la urmă, proprietarul Fundației Smurd, entitate privată, a pus la cale un mecanism, prin care un segment al statului român „eșuat” a fost preluat în mod ostil de el. În definitiv, Raed Arafat nu este decât o persoană fizică, care are și calitatea de înalt funcționar al statului român. Și care totuși este autorul unei performanțe uluitoare. Caracatița Smurd.
Pentru a dezvolta această temă începând cu începutul, precizez că Fundația Smurd este o organizație non-guvernamentală, înființată în 2006 ca persoană juridică privată, non profit, apolitică și independentă de orice instituție sau persoană. Așa scrie în statut. Realitatea este însă alta. Cel puțin atâta timp cât Raed Arafat deține în statul român calitatea pe care am precizat-o mai sus. Și nu este singurul în această situație din conducerea Fundației Smurd, care a canibalizat o parte însemnată și vitală, în această perioadă de criză, a sistemului românesc de sănătate.
Nu intru în toate detaliile statutului Smurd. Cred că, pentru a demonstra ceea ce am de demonstrat, este pentru început suficient să mă rezum la câteva detalii. Primul vizează modul în care Fundația este condusă. Ea are la vârf un Consiliu Director. Conform statutului, acesta îndeplinește toate atribuțiile executive. Consiliul Director decide ce și cum. Își asumă rezultatele pozitive. Dar, în aceeași măsură, își asumă și răspunderea. Dacă prin intermediul Smurd se săvârșesc grave ilegalități, responsabil nu este numai Raed Arafat, autorul acestei spectaculoase inginerii, care a atras miliarde de euro, ci și fiecare membru în parte al acestui Consiliu Director. În esență, întreaga operație de mare anvergură, pe care numeroși jurnaliști, printre care mă număr și eu, o taxează drept frauduloasă, are la bază acest dublu statut al lui Raed Arafat, care conduce Smurd cu o mână, iar cu cealaltă mână, în calitate de secretar de stat în Ministerul de Interne, Departamentul de Situații de Urgență al statului român.
Din acest Consiliu Director mai face parte generalul locotenent în rezervă Vladimir Secară, în calitate de vicepreședinte, un personaj pe cât de puternic, pe atât de dubios, condamnat pentru corupție, dar în același timp bine înșurubat în structurile statului subteran. Mai face parte din acest Consiliu Director Adrian Diță, în calitate de secretar general, care și el deține în același timp, conform site-ului Smurd, poziția de președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. Este un nou personaj cheie, al cărui rol este să împingă spre Smurd fonduri și active ale statului român și să forțeze în mod prietenesc sau chiar ostil mâna societăților comerciale cu capital străin sau cu capital românesc, pentru ca acestea să devină donatori Smurd.
Uluitor este că printre executivii Smurd regăsim trei personaje extrem de cunoscute publicului larg. Este vorba de Emil Hurezeanu, fost jurnalist, apoi consilier prezidențial sub Iohannis și numit de acesta pe rând în două poziții cheie, mai întâi ambasador al României la Berlin, iar apoi ambasador al României la Viena, în Austria, poziție pe care o deține și în prezent. În principiu, beneficiind de acest statut, el îi poate asigura protecție externă lui Raed Arafat și poate atrage fonduri externe în beneficiul acestuia. Nu dețin nicio probă că Hurezeanu și-ar fi utilizat înalta poziție pe care o are în statul român pentru a desfășura operațiile de mai sus. Mă intrigă în schimb două lucruri. Pe care am să le spun pe șleau. În ciuda sentimentelor de prietenie pe care le am față de el. 1). Nu apare nimic în declarația sa de avere și de interese legat de beneficii pe care le-ar obține de pe urma statutului său de membru al Consiliului Director Smurd. Dacă a primit bani, ceea ce este extrem de probabil, și nu i-a declarat, Hurezeanu se face în mod clar vinovat cel puțin de declarații mincinoase în acte oficiale. Dacă nu primește bani, mă întreb ce primește în schimb. Pentru că niciun om normal la cap nu stă într-un Consiliu Director care are puteri executive, fără a obține în schimb un beneficiu. 2). Conform statutului Smurd, chiar conform pasajului pe care l-am citat mai sus, această fundație nu este subordonată și nici legată de vreo entitate statală. E total independentă. Și atunci cum se face că un înalt funcționar al statului apare drept personaj de primă mărime în chiar conducerea Smurd? Și dacă acolo se fac ilegalități, oare nu răspunde și Emil Hurezeanu? Ministrul de Externe Bogdan Aurescu are ceva de spus? Dar președintele Klaus Iohannis, care l-a numit de două ori în poziția de ambasador și care, în același timp, primind probabil informații explozive de la SRI, i-a cerut lui Ludovic Orban, conform declarației acestuia din urmă, să-l demită de urgență pe Arafat, atunci când Orban deținea calitatea de premier?
O situație parțial asemănătoare, dar pe fond diferită, îi vizează și pe doi importanți influenceri din România, Alex Șerban și Radu Tudor. Și ei fac parte din Consiliul Director Smurd. Despre statutul civil al lui Alex Șerban nu știu prea multe lucruri, așa că nu mă pronunț decât într-un singur sens. Atunci când acesta, în dezbaterile la care participă pe posturile televiziunilor de știri, se referă într-o formă sau alta la sistemul de urgență și implicit la Smurd, ar trebui să le comunice telespectatorilor faptul că vorbește nu ca o persoană detașată, ci ca o persoană implicată. Valabil și pentru cunoscutul jurnalist Radu Tudor, de la Antena 3. Acesta are o carieră strălucită în spate, se bucură de multă autoritate și credibilitate în rândul telespectatorilor. Știe foarte bine că unul dintre principiile pe care le-am aplicat întotdeauna în activitatea mea de presă și pe care le-am impus și subordonaților mei, din rândul cărora a făcut și el o vreme parte, este interdicția de a ataca în vreun fel vreun alt jurnalist. Ceea ce urmează să spun nu consider că este un atac. Este cel mult un avertisment și o punere la punct. Cred că Radu Tudor, după ce au fost făcute inclusiv zilele trecute dezvăluiri în ceea ce-l privește – și nu de către mine – are obligația ca, într-una dintre intervențiile sale, și asta cât mai repede, să informeze opinia publică asupra implicării sale în Smurd, pentru ca, atunci când îi ridică mingea la fileu lui Raed Arafat, telespectatorii să fie în cunoștință de cauză. De asemenea, cred că este obligatoriu să declare că își asumă în calitate de membru al Consiliului Director, care, conform statutului, reprezintă executivul Fundației, și eventualele derapaje de la lege ale Smurd.
Firește că voi continua aceste demers care, nu ascund, își propune să demonteze, piesă cu piesă, caracatița creată timp de aproape 16 ani de către Raed Arafat. Pentru a vedea împreună cum a fost posibil ca o fundație, care a început cu modesta sumă de 52.171 de RON, să dețină în prezent un patrimoniu de miliarde de euro. Dar nu înainte de a mă grăbi să-mi exprim o mare nedumerire: cum și-a permis Raed Arafat să afirme cât se poate de răspicat că se declară împotriva introducerii în certificatul verde, care este utilizat ca instrument discriminatoriu, a persoanelor care în urma contractării bolii beneficiază de anticorpi, motivul invocat de el fiind acela că populația trebuie împinsă spre vaccinare? Cu orice preț? Prin segregare? Prin abatere de la normele practicate în Uniunea Europeană? Nu cumva asistăm și din această perspectivă la un joc cu moartea, care le aduce unora putere și bani? Și îi mai informez pe cititori că, documentându-mă, am descoperit numeroase dezvăluiri legate de Arafat pe care, rând pe rând, le voi publica în CorectNews, așa cum au fost ele redactate de ziariști de investigație de la diverse publicații. Pentru moment, postez mai jos statutul Fundației Smurd și lista Consiliului Director, documente preluate chiar de pe site-ul oficial Smurd.
Sorin Rosca Stanescu
Statutul Fundației Smurd
Lista Consiliului Director al Fundației Smurd:
Dr. Raed ARAFAT
Președintele Consiliului director
Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Situaţii de Urgenţă, Ministerul Afacerilor Interne
Gral. Lt.(r) Vladimir SECARĂ
Vice-președintele Consiliului director
Adrian DITA
Președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, Secretar General al Consiliului director
Frank HAJDINJAK
Director General
E.ON România
Emil HUREZEANU
Ambasadorul României în Republica Federală Germania
Alex ȘERBAN
Senior Partner
Șerban & Muşneci Associates
Radu TUDOR
Editorialist, analist pe probleme militare
„Jurnalul Național”, „Antena 3″
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



