Connect with us

Anchete

Raed Arafat și uluitoarea lui inginerie

Publicat

pe

Prezint astăzi noi argumente de natură să demonstreze că Raed Arafat, care este simultan secretar de stat la Ministerul de Interne și conducătorul de jure și de facto al sistemului integrat medical și tehnic de urgență și, în același timp, președintele și, până la urmă, proprietarul Fundației Smurd, entitate privată, a pus la cale un mecanism, prin care un segment al statului român „eșuat” a fost preluat în mod ostil de el. În definitiv, Raed Arafat nu este decât o persoană fizică, care are și calitatea de înalt funcționar al statului român. Și care totuși este autorul unei performanțe uluitoare. Caracatița Smurd.

Pentru a dezvolta această temă începând cu începutul, precizez că Fundația Smurd este o organizație non-guvernamentală, înființată în 2006 ca persoană juridică privată, non profit, apolitică și independentă de orice instituție sau persoană. Așa scrie în statut. Realitatea este însă alta. Cel puțin atâta timp cât Raed Arafat deține în statul român calitatea pe care am precizat-o mai sus. Și nu este singurul în această situație din conducerea Fundației Smurd, care a canibalizat o parte însemnată și vitală, în această perioadă de criză, a sistemului românesc de sănătate.

Nu intru în toate detaliile statutului Smurd. Cred că, pentru a demonstra ceea ce am de demonstrat, este pentru început suficient să mă rezum la câteva detalii. Primul vizează modul în care Fundația este condusă. Ea are la vârf un Consiliu Director. Conform statutului, acesta îndeplinește toate atribuțiile executive. Consiliul Director decide ce și cum. Își asumă rezultatele pozitive. Dar, în aceeași măsură, își asumă și răspunderea. Dacă prin intermediul Smurd se săvârșesc grave ilegalități, responsabil nu este numai Raed Arafat, autorul acestei spectaculoase inginerii, care a atras miliarde de euro, ci și fiecare membru în parte al acestui Consiliu Director. În esență, întreaga operație de mare anvergură, pe care numeroși jurnaliști, printre care mă număr și eu, o taxează drept frauduloasă, are la bază acest dublu statut al lui Raed Arafat, care conduce Smurd cu o mână, iar cu cealaltă mână, în calitate de secretar de stat în Ministerul de Interne, Departamentul de Situații de Urgență al statului român.

Din acest Consiliu Director mai face parte generalul locotenent în rezervă Vladimir Secară, în calitate de vicepreședinte, un personaj pe cât de puternic, pe atât de dubios, condamnat pentru corupție, dar în același timp bine înșurubat în structurile statului subteran. Mai face parte din acest Consiliu Director Adrian Diță, în calitate de secretar general, care și el deține în același timp, conform site-ului Smurd, poziția de președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. Este un nou personaj cheie, al cărui rol este să împingă spre Smurd fonduri și active ale statului român și să forțeze în mod prietenesc sau chiar ostil mâna societăților comerciale cu capital străin sau cu capital românesc, pentru ca acestea să devină donatori Smurd.

Uluitor este că printre executivii Smurd regăsim trei personaje extrem de cunoscute publicului larg. Este vorba de Emil Hurezeanu, fost jurnalist, apoi consilier prezidențial sub Iohannis și numit de acesta pe rând în două poziții cheie, mai întâi ambasador al României la Berlin, iar apoi ambasador al României la Viena, în Austria, poziție pe care o deține și în prezent. În principiu, beneficiind de acest statut, el îi poate asigura protecție externă lui Raed Arafat și poate atrage fonduri externe în beneficiul acestuia. Nu dețin nicio probă că Hurezeanu și-ar fi utilizat înalta poziție pe care o are în statul român pentru a desfășura operațiile de mai sus. Mă intrigă în schimb două lucruri. Pe care am să le spun pe șleau. În ciuda sentimentelor de prietenie pe care le am față de el. 1). Nu apare nimic în declarația sa de avere și de interese legat de beneficii pe care le-ar obține de pe urma statutului său de membru al Consiliului Director Smurd. Dacă a primit bani, ceea ce este extrem de probabil, și nu i-a declarat, Hurezeanu se face în mod clar vinovat cel puțin de declarații mincinoase în acte oficiale. Dacă nu primește bani, mă întreb ce primește în schimb. Pentru că niciun om normal la cap nu stă într-un Consiliu Director care are puteri executive, fără a obține în schimb un beneficiu. 2). Conform statutului Smurd, chiar conform pasajului pe care l-am citat mai sus, această fundație nu este subordonată și nici legată de vreo entitate statală. E total independentă. Și atunci cum se face că un înalt funcționar al statului apare drept personaj de primă mărime în chiar conducerea Smurd? Și dacă acolo se fac ilegalități, oare nu răspunde și Emil Hurezeanu? Ministrul de Externe Bogdan Aurescu are ceva de spus? Dar președintele Klaus Iohannis, care l-a numit de două ori în poziția de ambasador și care, în același timp, primind probabil informații explozive de la SRI, i-a cerut lui Ludovic Orban, conform declarației acestuia din urmă, să-l demită de urgență pe Arafat, atunci când Orban deținea calitatea de premier?

O situație parțial asemănătoare, dar pe fond diferită, îi vizează și pe doi importanți influenceri din România, Alex Șerban și Radu Tudor. Și ei fac parte din Consiliul Director Smurd. Despre statutul civil al lui Alex Șerban nu știu prea multe lucruri, așa că nu mă pronunț decât într-un singur sens. Atunci când acesta, în dezbaterile la care participă pe posturile televiziunilor de știri, se referă într-o formă sau alta la sistemul de urgență și implicit la Smurd, ar trebui să le comunice telespectatorilor faptul că vorbește nu ca o persoană detașată, ci ca o persoană implicată. Valabil și pentru cunoscutul jurnalist Radu Tudor, de la Antena 3. Acesta are o carieră strălucită în spate, se bucură de multă autoritate și credibilitate în rândul telespectatorilor. Știe foarte bine că unul dintre principiile pe care le-am aplicat întotdeauna în activitatea mea de presă și pe care le-am impus și subordonaților mei, din rândul cărora a făcut și el o vreme parte, este interdicția de a ataca în vreun fel vreun alt jurnalist. Ceea ce urmează să spun nu consider că este un atac. Este cel mult un avertisment și o punere la punct. Cred că Radu Tudor, după ce au fost făcute inclusiv zilele trecute dezvăluiri în ceea ce-l privește – și nu de către mine – are obligația ca, într-una dintre intervențiile sale, și asta cât mai repede, să informeze opinia publică asupra implicării sale în Smurd, pentru ca, atunci când îi ridică mingea la fileu lui Raed Arafat, telespectatorii să fie în cunoștință de cauză. De asemenea, cred că este obligatoriu să declare că își asumă în calitate de membru al Consiliului Director, care, conform statutului, reprezintă executivul Fundației, și eventualele derapaje de la lege ale Smurd.

Firește că voi continua aceste demers care, nu ascund, își propune să demonteze, piesă cu piesă, caracatița creată timp de aproape 16 ani de către Raed Arafat. Pentru a vedea împreună cum a fost posibil ca o fundație, care a început cu modesta sumă de 52.171 de RON, să dețină în prezent un patrimoniu de miliarde de euro. Dar nu înainte de a mă grăbi să-mi exprim o mare nedumerire: cum și-a permis Raed Arafat să afirme cât se poate de răspicat că se declară împotriva introducerii în certificatul verde, care este utilizat ca instrument discriminatoriu, a persoanelor care în urma contractării bolii beneficiază de anticorpi, motivul invocat de el fiind acela că populația trebuie împinsă spre vaccinare? Cu orice preț? Prin segregare? Prin abatere de la normele practicate în Uniunea Europeană? Nu cumva asistăm și din această perspectivă la un joc cu moartea, care le aduce unora putere și bani? Și îi mai informez pe cititori că, documentându-mă, am descoperit numeroase dezvăluiri legate de Arafat pe care, rând pe rând, le voi publica în CorectNews, așa cum au fost ele redactate de ziariști de investigație de la diverse publicații. Pentru moment, postez mai jos statutul Fundației Smurd și lista Consiliului Director, documente preluate chiar de pe site-ul oficial Smurd.

Sorin Rosca Stanescu

Statutul Fundației Smurd

Lista Consiliului Director al Fundației Smurd:

Dr. Raed ARAFAT

Președintele Consiliului director

Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Situaţii de Urgenţă, Ministerul Afacerilor Interne

Gral. Lt.(r) Vladimir SECARĂ

Vice-președintele Consiliului director

Adrian DITA

Președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, Secretar General al Consiliului director

Frank HAJDINJAK

Director General

E.ON România

Emil HUREZEANU

Ambasadorul României în Republica Federală Germania

Alex ȘERBAN

Senior Partner

Șerban & Muşneci Associates

Radu TUDOR

Editorialist, analist pe probleme militare

„Jurnalul Național”, „Antena 3″

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

pe

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv10 ore ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv10 ore ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv10 ore ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusivo zi ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusivo zi ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusivo zi ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusivo zi ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv