Organizația Oxfam, al cărei scop este eradicarea sărăciei, îi numește vandali climatici, oameni al căror mod de viață luxos afectează păturile sărace ale umanității, tot mai expuse dezastrelor naturale.
Reprezentanţii Oxfam spun că modul de trai al superbogaților lumii produce mult mai multe gaze cu efect de seră, dăunătoare climei, decât restul populaţiei globale.
Datele Oxfam au fost prezentate la Conferința Mondială privind Clima de la Glasgow şi se bazează pe studii ale Institutului pentru Politică Europeană de Mediu (IEEP) și ale Institutului de Mediu din Stockholm (SEI).
Cei care câștigă cel puțin 172.000 de dolari (149.000 de euro) pe an sunt considerați superbogați în studiul Oxfam.
Cei mai bogaţi 1% din populația lumii, care reprezintă mai puțin decât populația întregii Germanii (83 de milioane), conform studiilor Oxfam, vor genera 16% din toate emisiile de gaze cu efect de seră din lume, până în 2030.
Conform expertului în climă al Oxfam, Nafkote Dabi, o mică elită își însușește dreptul de a ne distruge planeta.
La polul opus se află pătura mai săracă a populației lumii. Până în 2030, gazele cu efect de seră pe cap de locuitor create de aceasta vor rămâne cu mult sub nivelul care permite îndeplinirea obiectivului asumat la nivel mondial, de creştere a temperaturii globale cu maximum 1,5 grade Celsius.
Cei mai bogați 10% dintre oamenii lumii vor depăși, probabil, această valoare de aproximativ nouă ori, iar cei mai bogaţi 1% din populație, chiar și de 30 de ori.
Acest lucru va avea consecințe catastrofale pentru milioane de oameni care suferă deja din cauza furtunilor şi a secetei extreme, de foamete și sărăcie.
Cu o singură călătorie în spațiu, un miliardar generează mult mai multe gaze cu efect de seră decât oricare dintre cei mai săraci oameni din lume în timpul vieții lor.
Studiul mai arată că emisiile nocive de gaze cu efect de seră nu mai sunt create doar în țările industrializate. Aproape un sfert (23%) dintre cei mai bogați oameni din lume în viitor vor fi chinezi și o zecime (11%) indieni.
Tim Gore, autorul studiului IEEP, a spus, în acest sens, că guvernele ar trebui să impună măsuri restrictive asupra celor mai bogați oameni ai lumii.
În acest scop, el propune măsuri de limitare a consumului de bunuri de lux, precum iahturile mari, avioanele private și zborurile spațiale private, precum și limitarea investițiilor în cotele industriei carbonului.
Un zbor charter de 20 de minute al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la Viena la Bratislava, a atras critici aspre recent. Atât Asociaţia Europeană a Contribuabililor, cât și Bundestagul german au condamnat gestul oficialului european, spunând că un astfel de zbor este un păcat ecologic. (Liviu Anghel).