Radu George Bucurica, celebru protestatar #rezistent de pe treptele Curtii de Apel Bucuresti

Procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Caras-Severin se afla in plin proces la Inalta Curte, unde magistratii Mioara Iolanda Grecu, Valentina Vrabie, Petronela Iulia Nitu, Gheza Attila Farmathy si Florentina Dinu ii judeca recursul impotriva sanctiunii disciplinare constand in retrogradarea profesionala, pe care Sectia pentru procurori a CSM i-a aplicat-o in dosarul Pipaiala (click aici pentru a citi).

Acolo, la ICCJ, in cauza nr. 633/1/2021, Bucurica a primit un dublu refuz din partea completului de 5. In primul rand, #rezistentul a vrut sa ajunga la completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in legatura cu interpretarea art. 45 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Mai exact, pe procurorul de la PT Caras-Severin il intereseaza interpretarea in ceea ce priveste natura termenului stipulat de acest text de lege, modul de calcul si sanctiunea nerespectarii acestuia.

Iata ce prevad art. 45, alineatele 1-3 din Legea 317/2004:

„(1) Inspectia Judiciara se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizata in scris si motivat de orice persoana interesata, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori.

(2) In cazul in care sesizarea nu este semnata, nu contine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situatia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se claseaza si se comunica raspuns in acest sens. Se poate face o noua sesizare, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificari prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspectiei Judiciare, in cadrul careia se stabileste daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare. Verificarile se efectueaza in termen de cel mult 45 de zile de la data sesizarii Inspectiei Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificarii prealabile, cu cel mult 45 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura”.

In al doilea rand, George Bucurica a cerut sesizarea CJUE cu rugamintea de a interpreta art. 50 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, astfel incat Curtea de Justitie a Uniunii Europene sa stabileasca daca un ordin de incetare a delegarii intr-o functie de conducere are natura penala si in ce masura principiului ne bis in idem se aplica in procedura disciplinara care il vizeaza pe Bucurica.

Redam textul articolului 50 din Carta Drepturilor Fundamentale:

„Dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeasi infractiune

Nimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infractiune pentru care a fost deja achitat sau condamnat in cadrul Uniunii, prin hotarare judecatoreasca definitiva, in conformitate cu legea”.

Prezentam si minuta incheierii de refuz din partea ICCJ:

„Respinge cererea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind interpretarea art. 45 alin (3) din Legea nr. 317/2004, in ce priveste natura termenului stipulat de acest text de lege, modul de calcul si sanctiunea nerespectarii acestuia. Respinge cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarea trimitere preliminara: interpretarea art. 50 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene pentru a se stabili daca un ordin de incetare a delegarii intr-o functie de conducere are natura penala si aplicarea principiului non bis in idem in raport cu prezenta procedura disciplinara. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 septembrie 2021”.

Il compatimim sincer pe Radu Bucurica pentru dublul refuz primit din partea supremilor si suntem tare curiosi cu ce idei va mai veni procurorul in fata ICCJ. Poate o exceptie de neconstitutionalitate? Il asteptam ca si cand.