Interesul FBI pentru Dosarul ORACLE pare a fi cu totul altul!(Preluare National – Catalin Tache):
Iată că ofițerii români de contrainformații încep să își facă din nou treaba… Astfel că după ”suspiciunile rezonabile” că mai multe importante companii românești ar putea fi victimele unei halucinante ”metode Maradona”, aceștia deja verifică acum dacă americanii chiar presează semnarea unor contracte pentru ”transmiterea și stocarea datelor in cloud”.
Sorin Mîndruțescu, acuzat că a luat mită 869.000 euro
Mai ales că nimeni nu mai are de gând să se ”ardă” pe acest subiect, după ”lovitura” titrată ”Udrea – FBI : Țintă ORACLE”. Și în care dezvăluiam că după ce a fost luată ”în custodie informativă” de către agenții americani, Elena Udrea ar fi recurs în cele din urmă la o colaborare totală, cel puțin pe anumite subiecte. Dintre care unul implica nume grele ale mediului de afaceri american în România, printre care fostul ambasador al SUA la București și ”boss” al Fondului ”Proprietatea”, Mark Gitenstein și Sorin Mîndruțescu, la acea dată încă șeful gigantului IT ”ORACLE” în România și președinte al Comitetului Reprezentanților Fondului ”Proprietatea”!
Mîndruțescu, mită de 869.000 euro
Iar verificările privind o eventuală ”șmenuire” a adevăratului interes al FBI în ”Dosarul ORACLE”, ofițerii de contrainformații economice au pornit de la două informări oficiale ale colegilor procurori de la Structura Centrală a Direcției Naționale Anticorupție. Prima ducând chiar la retragerea CEO-ului ORACLE – România a calității de reprezentant al companiei în relația cu clienții. Totul după ce Mîndruțescu, cel care conducea ORACLE România încă din anul 2003 a fost acuzat oficial. DNA anunțând chiar punerea în mișcare a acțiunii penale față de Sorin Mîndruțescu, el fiind pus sub control judiciar pentru 60 de zile.
Cine se află în spatele ”contractului in cloude”?
”În calitatea menționată anterior, inculpatul Mîndruțescu Sorin Mihai a pretins și ulterior a primit suma totală de 869.413 euro, cu titlu de mită, de la reprezentanții unor firme din domeniul IT( parteneri acreditați ai companiei multinaționale), pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să pună la dispoziția acestora oferte de preț avantajoase privind produsele comercializate de filiala din România a companiei multinaționale, astfel ca respectivele societăți să poată să se înscrie și să participe la anumite licitații publice organizate de diverse instituții de stat sau cu capital de stat – ONRC, APIA, ANAF, TRANSELECTRICA,CNAS, ROMATSA”.
Zota, trafic de influență de 1.500.000 euro
Iar cum ”echipa de vânzări” care încearcă să încheie în chiar aceste zile ”contractul in cloude” este ”vegheată” de un anume Zota Ionel, cu cel puțin aceeași atenție a fost deja recitit și rechizitoriul din 14 martie 2019, în dosarul 14/P/2018. Și prin care DNA l-a trimis în judecată pe Zota Ionel, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată: ” În perioada 2009 – 2013, în contextul desfășurării unor proceduri de achiziție servicii informatice de către trei societăți din domeniul energiei electrice, inculpatul Zota Ionel a pretins de la mai mulți oameni de afaceri comisioane cuprinse între 12% și 20% fie din valoarea contractelor fie din profitul obținut de aceștia din derularea viitoare a contractelor ce urmau să fie atribuite. Banii respectivi au fost pretinși în contul exercitării unei pretinse influențe pe care inculpatul afirma că o are asupra conducerii celor trei firme beneficiare a serviciilor pentru a favoriza societățile oamenilor de afaceri în contextul obținerii contractelor respective. În același context, inculpatul Zota Ionel a primit, prin intermediul unor firme pe care le controla, de la reprezentanții a două dintre societățile care au încheiat contracte de furnizare servicii IT suma totală de 6.973.315 lei”. O fi doar o coincidență…?
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
„Primarul zero” este deja un compliment pentru ANDREI VOLOSEVICI (PSD)/Pentru că acumulați datorii pe spatele ploieștenilor sunteți de acum ”primarul minus”
Primăria a acumulat o datorie de peste 97 milioane de lei către Veolia Energie Prahova. Primarul Volosevici, incapabil să plătească, a recunoscut aceste restanțe, propunând o reeșalonare pentru 48,5 milioane de lei din total. Neplătiți, francezii de la Veolia au decis să plece.
2. Andrei Volosevici a făcut tot posibilul pentru a întârzia înființarea unei noi societăți, care să preia CET. „Primarul zero” mimează amnezia, uitând şedinţele din luna septembrie 2022 când și-a pus întreaga camarilă din cadrul primăriei să dea avize negative pentru proiectele de înfiinţare a Societăţii Termo Ploieşti şi de preluare a CET Brazi.
Întreaga sa îndărătnicie bazată pe nevoia de a genera un scandal mediatic, era dublată de atitudinea ostilă din şedinţele de Consiliul Local. Îi era ”convenabil electoral” să arunce vina pe Consiliul Județean și pe Consiliul Local, mai ales că își schimbase pentru a 5-a oară orientarea politică.
Hotărârile de consiliu local votate de reprezentanţii tuturor partidelor au fost folosite ca într-un meci de ping-pong între administraţia locală şi Prefectură, cu un singur scop: blocarea înfiinţării societăţii Termo! Când toţi ploieştenii aşteptau apa caldă, „primarul zero” oferea zilnic circ şi rapoarte negative, implicând în acest demers întregul aparat administrativ al Executivului și Prefectura.
3. Cel mai important și mai grav aspect! Ploieștenii trebuie să știe că Primăria înregistrează acum restanțe la propria societate, proaspăt înființata Termo Ploiești, în valoare de 38 de milioane de lei.
Primarul Volosevici merge pe același drum păgubos pentru contribuabilii din acest oraș, oameni care îți plătesc întreținerea, oameni care trebuie să știe că primarul continuă cu termia pe datorie, nemaifiind mult timp până când va genera o nouă criză.
Ce face cu taxele oamenilor, în condițiile în care consilierii și-au făcut treaba și au votat subvenționarea gigacaloriei? Și să nu spună că nu are bani, mai ales că și-a permis să rateze fonduri de peste 200 de milioane de euro, că nu a făcut nimic notabil în 4 ani de mandat. ”
„Primarul zero” este deja un compliment. Pentru că acumulați datorii pe spatele ploieștenilor sunteți de acum ”primarul minus”. (Cristina T.).
N.R – Vizualizati arhiva ziarului Incisiv de Prahova
PNL Prahova dă o NOUA lovitura de grație celor de la PSD Prahova!
Din surse politice a reiesit ca, PNL Prahova se pregătește să-i dea lovitura de grație PSD-ului local la ALEGERI LOCALE din 2024!
Asistam la un scenariu care „îngroapă” definitiv PSD Prahova! „Pas cu pas”!
Într-un mediu puternic corupt şi haotic al conducerii acestui partid , PSD Prahova a devenit scena spectacolului politic permanent al eternilor păpușari care inca mai spera ca vor reveni la butoane!
Sa ne aducem aminte ce a declarat deputatul PNL Mircea Roşca:”Vom câștiga pentru că anumite grupuri de interese, împreună cu echipa de păpușari cu notorietate deja a celor de la PSD Prahova ce aruncă în față marionete necarismatice și rigide, știu că au pierdut lupta. Singura miză determinantă în calculul lor era aceea de a reuși ca prin presiunea media pusă pe Iulian să îl facă să nu candideze”.
O noua contestație la legea electorală, depusă de PNL – Filiala Prahova, a fost astăzi admisă de instanță. (aici si (aici).
Primarul comunei prahovene Șotriile, Daniel Bogdan Davidescu, intenționa să obțină un nou mandat pe listele PSD!
Soluția pe scurt: „Admite cererea având ca obiect contestație la legea electorală, formulată de petentul Partidul Național Liberal – Filiala Prahova împotriva Hotărârii nr. 3/27.04.2024 emisă de Biroul Electoral de Circumscripție nr 91 Șotriile. Anulează Hotărârea nr. 3/27.04.2024 privind admiterea propunerii de candidatură pentru funcția de primar al comunei Șotriile a domnului Davidescu Daniel Bogdan, propunere înregistrată sub nr.1 din data de 26.04.2024, formulată de Partidul Social-Democrat, la alegerile locale din data de 9 iunie 2024. Respinge propunerea de candidatură pentru funcția de primar al comunei Șotriile a numitului Davidescu Daniel Bogdan, propunere înregistrată sub nr.1 din data de 26.04.2024, formulată de Partidul Social-Democrat, la alegerile locale din data de 9 iunie 2024. Cu drept de apel în termen de 24 de ore de la pronunțare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Prahova , sub sancțiunea nulității acesteia.”
Bogdan Davidescu, primar al comunei Şotrile timp de două mandate, a fost condamnat definitiv, în noiembrie 2019, de Curtea de Apel Ploieşti la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă, pedeapsa fiind redusă faţă de cea pronunţată de instanţa de fond – doi ani și două luni de închisoare cu suspendare.
La alegerile din septembrie 2020, Davidescu a candidat ca independent și a fost ales cu 41,22% din voturi, conform AEP, dar mandatul său a fost invalidat de Judecătoria Câmpina, iar Tribunalul Prahova a menţinut decizia instanţei de fond.
„Dragi cetăţeni, dragi prieteni! În urma alegerilor care au avut loc în data de 27 septembrie, am fost ales primarul comunei Şotrile. Candidatura a fost aprobată, dar invalidată de către un judecător ”drept”, neţinând cont de opinia dvs. În urma aceste hotărâri vor avea loc noi alegeri locale şi vă anunţ pe această cale că voi candida încă o dată cu încrederea că voi avea din nou susţinerea dvs.”, scria Davidescu, la vremea respectivă, pe pagina sa de Facebook.
Recent, Tribunalul Prahova a respins „ca prematură” cererea de reabilitare formulată de Davidescu.
Solutia pe scurt: „În temeiul art. 532 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, respinge ca prematură cererea de reabilitare formulată de petentul Davidescu Daniel Bogdan, În temeiul art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 500 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de contestaţie în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia petentului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 26.04.2024.
Document: Hotarâre 97/2024 26.04.2024.”
RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.
Totusi, nu este vorba despre o firmă de stat care să aibă monopol, ci de o SA!
SGR nu livrează ce a promis
Ceea ce SGR RETURO spune ca este reciclat este doar praf în ochi şi pulbere în plămâni …mare parte din deșeurile din ambalaj este găsit în tomberoane pe câmpuri, gropi de gunoi …etc.
Toate punctele de colectare sunt fără autorizație de mediu!
Transportul se face cu mașini neautorizate ….și pentru ca în SGR RETURO este acționar ministerul mediului aceștia fac ce vor și cum vor.
Sticlele și dozele nu mai sunt încadrate ca deșeu și au o noua denumire …doar AMBALAJ!!!.
17 companii, producători și distribuitori de băuturi, printre care și Romaqua Group, lider pe piața apelor minerale din România, au solicitat în instanță suspendarea executării hotărârii de Guvern ce legiferează funcționarea sistemului de garanție returnare din România.
Gândit și implementat de instituțiile statului (Ministerul Mediului) în claborare cu jucătorii din industria berii (prin Asociația Berarii României pentru Mediu), din industria băuturilor răcoritoare (prin Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate) și marii retaileri alimentari (Asociația Retailerilor pentru Mediu), sistemul de garanție returnare are și combatanți, în general producători și distribuitori de vin și ape minerale.
Astfel, începând de anul trecut, chiar după debutul SGR în România, din 31 noiembrie, RetuRo, compania care administrează sistemul la nivel național, a fost chemată în judecată din dorința reclamanților (producători de băuturi) de a aduce schimbări sistemului.
Potrivit unei analize cu ajutorul motoarelor de căutare termene.ro, primul proces a fost intentat de Romaqua Group, cel mai mare producător de apă îmbuteliată din România, care, inițial, a chemat în judecată RetuRO într-un dosar ce are ca obiect acțiune în constarare și în care se contestă valabilitatea unor clauze din contractul de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR.
Romaqua a solicitat judecătorilor să suspende executarea contractului cu RetuRO până la soluționarea primului dosar, însă judecătorii au respins cererea de chemare în judecată, soluție pe care producătorul a contestat-o făcând apel.
Concomitent, Romaqua se judecă cu RetuRO și Guvernul României și într-un dosar cu aceeași miză având ca obiect anulare act administrativ, mai exact a HG privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
„RetuRO a întreprins anumite demersuri judiciare și în legătură cu un număr extrem de redus de producători, care au decis să conteste în justiție valabilitatea unora dintre clauzele contractului de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR. RetuRO a obținut deja câștig de cauză în primă instanță într-un proces inițiat de un producător de ape minerale. Important de precizat și că garanțiile pe care producătorii le plătesc pentru fiecare ambalaj pe care îl pun pe piață și care au aceeași valoare de 50 de bani, sunt imediat recuperate de aceștia în momentul în care produsele sunt facturate și livrate către distribuitori și comercianți, motiv pentru care nu există niciun argument pentru ca ele să fie încadrate ca “pierderi” de către producătorii de băuturi”, a transmis RetuRO în legătură cu această speță.
În afară de Romaqua, 16 companii, împreună și pe cale separată, au solicitat în instanță suspendarea executării HG privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile( HG 1074/2021), chemând în judecată Guvernul României.
Din datele agregate de Termene.ro, companiile Domaine Vinarte SRL; care operează magazinul online de vinuri Vinarte, Mero Com International care deține crama Girboiu, Viticola Corcova (podgoria Corcova Roy & Dâmboviceanu), Domeniile Săhăteni, AMB Wine Company (Liliac Winery) au chemat în judecată Guvernul și ca intervenient RetuRO, pe cale separată.
De asemenea, o altă companie care a chemat pe cale separată Guvernul în judecată pentru anularea HG privind SGR (dosar în care RetuRo nu este parte) este și producătorul de vinuri Serve Ceptura, pentru care există și o soluție a Curții de Apel Ploiești. Judecătorii au admis în parte cererea de suspendare și au suspendat executarea prevederilor art.10 alin (5) din HG nr.1074/2021 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de HG 1075/2023 până la pronunţarea instanţei de fond.
Potrivit articolului menționat, este interzisă introducerea pe piața națională a produselor ambalate în ambalajele prevăzute la art. 1 alin. (1) dacă acestea nu sunt inscripționate în condițiile prevăzute la art. 24 (cu sigla SGR și cod de bare aferent n.red.) , cu excepția produselor care se află în stocul producătorilor, distribuitorilor sau comercianților la data prevăzută la alin. (1) (30 iunie 2024 n.red.)”.
Deci, Romaqua Group, cel mai mare producător român de băuturi, cu peste 2.000 de angajați în 7 fabrici și având în portofoliu branduri precum Borsec, Stânceni, Giusto și Albacher, a cerut în instanță suspendarea sistemului de garanție – returnare (SGR) a ambalajelor. Compania susține că proiectul, lansat de Ministerul Mediului înainte să fie finalizată infrastructura de care are nevoie, prezintă o serie întreagă de disfuncționalități și nereguli, care aduc costuri suplimentare semnificative pentru tot lanțul din industrie, de la producător la distribuitor și magazin, și au început să se regăsească deja în prețurile produselor la raft.
Romaqua susținea că operatorul sistemului ar fi trebuit să fie, potrivit ghidului Comunității Europene, o organizație nonprofit, nu o societate pe acțiuni – ca RetuRO -, care urmărește obținerea de profit. Totodată, ar fi trebuit să fie o structură independentă, dar în acționariatul RetuRO se regăsesc toți marii concurenți Romaqua.
Un producător de vin a câștigat procesul intentat statului român în speța ambalajelor reciclabile. O prevedere a programului SGR a fost suspendată
Printr-un proces deschis la Curtea de Apel Timișoara, compania Cramele Recaș a dat în judecată Guvernul României, cerând suspendarea mai multor articole din legea privind sistemul de garanție-returnare. Returo Sistem de Garanţie-Returnare (SGR) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au calitatea de „intervenienți” în dosar.
În litigiu, producătorul având sediul în localitatea Recaș, județul Timiș, a reclamat că regulile SGR au fost modificate radical cu doar câteva săptămâni înainte ca programul să debuteze în România.
Instanța a admis în parte cererea Cramelor Recaș și a dispus suspendarea articolului care prevede că „stocurile (n.r. – fără eticheta SGR) pot fi introduse pe piaţă, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 30 iunie 2024, dată după care introducerea acestora pe piaţa naţională, respectiv comercializarea lor este interzisă”. Judecătorii au arătat în sentință că, până în 6 noiembrie 2023, legea prevedea data de 31 decembrie 2024 drept termen-limită de lichidare a stocurilor, iar în 7 noiembrie 2023, cu mai puțin de o lună înainte de pornirea programului, termenul a fost devansat pentru 30 iunie 2024. După ce producătorii de vinuri şi cei de apă au intentat mai multe procese Guvernului României şi companiei RetuRO SA, Ministerul Mediului a bătut în retragere în cazul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), lansând pe data de 15 martie a.c. în dezbatere publică o modificare la HG nr. 1074/ 2021 prin care prelungește cu 6 luni perioada în care producătorii își pot vinde stocurile de marfă în ambalaje care nu poartă sigla SGR.
Toate punctele de colectare sunt fără autorizație de mediu.
Transportul se face cu mașini neautorizate ….și pentru ca în SGR RETURO este acționar Ministerul Mediului aceștia fac ce vor și cum vor.
Sticlele și dozele nu mai sunt încadrate ca deșeu și au o noua denumire doar AMBALAJ.
Denumirea de ambalaj poate fi folosita pana în momentul în care se introduce produsul finit în ele, după desfacerea consumarea conținutului acestea devin deșeu ambalaj și trebuiesc însoțite de documentele aferente …..deci SGR RETURO încalcă legislația de mediu pentru ca pot și pentru ca vor ….aceștia au cheltuit milioane de euro din fonduri proprii și externe fără a face ceva concret.
Ceea ce SGR RETURO spune ca este reciclat este doar praf în ochi şi pulbere în plămâni ….mare parte din deșeurile din ambalaj este găsit în tomberoane pe câmpuri, gropi de gunoi …etc.
De exemplu la Brașov au deschis VGP parc pe strada Bucegi cu mare Tam Tam dar pentru puțin timp , acesta fiind închis și nefuncțional în acest moment.
Se va deschide în curând la Otopeni un alt mare depozit tot cu suflete și trâmbițe, dar și acesta va sta închis.
Ce fac acești angajați ai SGR RETURO …”papa” banii și atât…fac rapoarte mincinoase?
Aceștia se ascund în spatele asociatului …Ministerul Mediului și nu dau socoteala ?
Investigatia ziarului Incisiv de Prahova va aduce in fata opiniei publice un caz halucinant și va aduce probe ca cei ce se ocupa de centrele de primire a deșeurilor de ambalaj introduc de mai multe ori prin aparat deșeurile și colectorii fac aceleași lucruri în fiecare zi.
Deci cum sa avem încredere în acest program numit SGR RETURO? Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. (Cristina T.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
