Codul Deontologic al Jurnalistului si afilierea jurnalistilor Incisiv de Prahova

Jurnaliștii Incisiv de Prahova (https://www.incisivdeprahova.ro/ ) aderă și respectă prevederile Codului Deontologic al Jurnalistului elaborat de Convenţia Organizaţiilor de Media.

Mentionam ca jurnalistii Incisiv de Prahova sunt membri ai Sindicatului Roman al Jurnalistilor MediaSind si sunt afiliati la Federatia FAIR-MediaSind si la Federatia Internationala a Jurnalistilor – IFJ.

Codul Deontologic al Jurnalistului Elaborat de Convenţia Organizaţiilor de Media

Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat de organizaţiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media. Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consimţite de jurnaliştii membri ai organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului, adoptat de către Convenţia Organizaţiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9-11 iulie 2004. Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate ale fiecărei organizaţii semnatare a Statutului Jurnalistului.

Interesul public

Noţiunea interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:

• Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii, este de interes public. Aceasta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interese pentru comunitate.
• Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
• Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
• Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funţiei lor sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public, atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei.
• Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi a serviciilor publice, critica adusă acestora se bucură de un interes public major.
• Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
• Orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

1. Rolul Jurnalistului

1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare, în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul se bucură de o protecţie sporită în exercitarea acestui drept datorită rolului vital, de apărător al valorilor democratice, pe care presa îl îndeplineşte în societate.

1.2. Jurnalistul este dator să caute să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.

1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună credinţă.

1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.

1.5. În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces în presă şi opiniilor minoritare şi individuale.
Publicul are dreptul să cunoască nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează.
Acestea sunt cerinţe ale pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică.

1.6. Profesia de jurnalist implică drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.

2. Conduita profesională

2.1. Respectarea drepturilor omului. În exercitarea rolului său de garant al democraţiei, presa are datoria primordială de a respecat drepturile omului. Astfel:

2.1.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovăţie.

2.1.2. Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă). Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul public de a afla informaţia prevalează. În acest context, este irelevant dacă o persoană publică a dorit sau nu să dobândească această calitate. O activitate nu este privată doar pentru motivul că nu este desfăşurată în public.

2.1.3. Jurnalistul este dator să ţină cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.

2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau când un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi etc.).

2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci când relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.

2.2. Regulile redactării.

2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.

2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica, şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false, nu vor fi publicate.

2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul acelei persoane.

2.3. Protecţia surselor

2.3.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

2.4. Colectarea informaţiilor

2.4.1. Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

2.5. Abuzul de statut

2.5.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.

2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului său profesional.

2.5.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.

2.6. Independenţa

2.6.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod.

2.7. Corecţia erorilor. Dreptul la replică

2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.

2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.

3. Drepturile Jurnalistului

3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii, precum şi la toate sursele de informare.

3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

3.3. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept, dar şi o obligaţie a jurnalistului.

3.4. Jurnalistul are dreptul de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună credinţă.

3.5. În virtutea bunei practici de separare a activităţilor economice de cele editoriale, jurnalistul are dreptul de a refuza să atragă contracte de publicitate sau sponsorizare pentru instituţia de presă la care lucrează.

3.6. Jurnalistul se bucură, conform legii, de protecţia drepturilor de autor.

3.7. Jurnalistul îşi afirmă dreptul de a fi apărat de către instituţia de presă unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională or sindicală care îi reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra sa, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod Deontologic.