Anchete
Federația Polițiștior de Penitenciare este pentru vaccinarea VOLUNTARĂ si total impotriva actiunilor de constrângere a angajaților de penitenciare, sub amenintări ci schimbarea , sau incetarea raporturilor de serviciu pentru cei care nu cedează
Vaccinarea este un act medical si acesta trebuie consimțit de către pacient , de aceea pozitia noastră va fi neutră , nu indemnăm nici la nevaccinare si nici la vaccinare, insă vom reactiona atunci când angajatorul va impune, cu forta , o decizie care trebuie luată de bună voie de către orice angajat al sistemului penitenciar.
Obsevăm ce se intâmplă in media, la tv si pe site-uri de socializare, cum societatea românească a fost divizată in vaccinati și nevaccinati, cum sunt puse etichete sociale, de o parte și de alta si asta nu este deloc in regulă.
Oficialii puterii , prin exemplul personal, care a venit in contradictie cu ceea ce sustin ei , atât prin declaratii publice cât si prin reglementari aprobate , au sădit in sufletul oamenilor un mare sâmbure de neincredere.
Asta putem critica si observăm că si oficialii sistemului penitenciar nu fac notă discordantă fața de comportamentele acestora și cu mâhnire privim poze in on-line cu acestia cum stau grămadă, in spații inchise, fără mască si distanțare, in timp ce pun presiuni incredibile pe conducerile unitătilor penitenciare ca să convingă cât mai multi angajati si detinuti să se vaccineze.
Repet, ceea ce am spus in multe situații asemănătoare:
EXEMPLUL PERSONAL trebuie să fie in cord cu principiul pe care il promovezi.
Mi-as fi dorit ca in loc de pozele din on-line cu oficialii ANP care incalcă propria propăvăduire, să vad sefii ANP insirați la vaccinare, asa cum vedem alți sefi de institutii.
Nu poti impune cu forta un lucru pentru care tu nu poti face dovada că că l-ai făcut primul din oastea pe care o conduci.
Apropos….directorul general, directorii generali adjuncti, directorii de direcții și câti dintre directorii de unităti care fac presiuni pentru vaccinare sunt vaccinați?
Până acum am vazut doare poze care confirmă incălcarea regulilor.
Repetăm pozitia noastra:
NEUTRĂ…..actul medical trebuie să fie consecutivă unei decizii personale și individuale.
Pozitia neutră ne-o mentinem până când angajatorul va incălca dreptul angajatului de a decide cu privire la actul medical si pana când vor incepe amenintările in zona relatiilor de muncă!
Angajatii de penitenciare sunt ofiteri și agenti care se află sub jurământ, asa că obligatia de a respecta Constitutia si legile tării impune si respectarea CODULUI Tribunalului de la Nuremberg care a judecat crimele de război a stabilit 10 standarde de care medicii trebuie să țină seama atunci când fac experimente pe oameni, iar aceste standarde sunt acceptate peste tot în lume.
Acest proces a definit un nou etalon în etica medicală în perioada postbelică. Printre alte cerințe, acest document stabilește cerința consimțământului voluntar informat al subiectului uman. Acest principiu al consimțământului voluntar informat protejează dreptul individului de a-și controla propriul trup.
De asemenea, acest cod recunoaște că riscul trebuie pus în balanță cu beneficiile anticipate, iar suferința inutilă trebuie evitată.
Acest cod susține că doctorii trebuie să evite acțiunile care îi rănesc pe pacienți.
Principiul stabilit de acest cod pentru practica medicală s-a transformat într-un cod general de etică medicală.
Codul de la Nuremberg (1947)
Experimente medicale permisibile
Proporția covârșitoare a dovezilor pe care le avem pentru a efectua anumite tipuri de experimente medicale pe ființe umane presupune ca acestea să se conformeze eticii profesiei medicale în general. Cei care practică experimentele pe om își justifică vederile prin argumentul că aceste experimente au niște rezultate bune pentru societate, care nu ar putea fi obținute prin alte metode sau mijloace de studii. Totuși, toți pică de acord că anumite principii de bază trebuie respectate pentru a satisface standardele morale, etice și legale:
1. Consimțământul voluntar al persoanei umane este absolut esențial. Asta înseamnă că persoana implicată trebuie să aibă capacitatea legală de a-și da consimțământul. Ar trebui să fie capabilă să-și exerseze libera alegere, fără niciun fel de intervenție a forței, înșelătoriei, minciunii, constrângerii, șireteniei, sau oricărei alte forme ulterioare de constrângere și convingere; de asemenea, trebuie să aibă o cunoaștere și o înțelegere suficientă a subiectului care să-i permită o decizie în deplină cunoștință de cauză. Acest aspect din urmă necesită ca, înainte de acceptarea unei decizii afirmative de către subiectul experimentului, acestuia să i se comunice natura, durata și scopul experimentului; metodele folosite; toate inconvenientele și consecințele care pot apărea în mod rezonabil; consecințele asupra sănătății sale care pot apărea în urma participării sale la experimente. Datoria și responsabilitatea consimțământului rezidă în fiecare individ care inițiază, conduce sau este implicat în experiment. Este o datorie și o responsabilitate personală care nu poate fi delegată unei alte persoane fără teamă de consecințe.
2. Experimentul trebuie să aibă drept scop obținerea unor rezultate fructuoase pentru binele societății și care nu pot fi obținute prin alte metode sau mijloace de studiu, și să nu fie ceva întâmplător și inutil.
3. Experimentul trebuie să fie astfel conceput și bazat pe rezultatele experimentelor pe animale și pe o cunoaștere a istoriei naturale a bolii sau a oricărei alte probleme aflate în studiu, ca rezultatele anticipate să justifice experimentul.
4. Experimentul trebuie condus astfel încât să fie evitate orice suferință fizică și psihică inutilă.
5. Nu trebuie efectuat niciun experiment unde există un motiv apriori în a crede că moartea sau o leziune care îl face pe om infirm să survină; excepție face poate acel experiment în care doctorul este de asemenea subiect.
6. Gradul de risc țintit nu trebuie niciodată să-l depășească pe acela determinat de importanța umanitară a problemei pe care experimentul o rezolvă.
7. Trebuie realizate pregătiri și amenajate facilități adecvate pentru a-l proteja pe subiectul experimentului contra celor mai îndepărtate posibilități de rănire, vătămare sau moarte.
8. Experimentul trebuie efectuat doar de către persoane calificate științific. Cel mai înalt grad de abilitate și grijă trebuie demonstrat în fiecare stadiu al experimentului de către cei implicați.
9. În timpul experimentului, subiectul trebuie să aibă libertatea de a spune stop experimentului dacă a atins starea fizică și psihică în care continuarea experimentului i se pare imposibilă.
10. În timpul experimentului omul de știință care conduce experimentul trebuie să fie pregătit în orice moment să încheie experimentului, dacă are motive de a crede cu bună credință că o continuare a experimentului poate duce la rănirea, la incapacitarea sau moartea subiectului uman, precizeaza cei din sindicatul Equitas Targsor. (Paul D.).
Anchete
Ghilotina bugetară a Cabinetului Bolojan: Război total pe frontul cumulului pensie-salariu
Într-o mișcare ce promite să zguduie din temelii sistemul public, Guvernul condus de Ilie Bolojan a dat undă verde proiectului de lege care impune o barieră drastică pentru „pensionarii de lux” din administrație. Miza? Beneficiarii de pensii de serviciu sau militare vor fi obligați să renunțe la nu mai puțin de 85% din pensie dacă aleg să rămână în sistemul de stat. Măsura, prezentată de Executiv drept o formă de echitate, este însă desființată de sindicate și de forurile consultative, care avertizează asupra unui colaps instituțional iminent.
Atentat la drepturile fundamentale: Constituția sub asediul Guvernului
Reacțiile nu au întârziat să apară, iar Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a lansat un atac frontal la adresa proiectului. Conform unei analize transmise de SNPPC, proiectul legislativ nu este doar o măsură de austeritate, ci o încălcare flagrantă a legii fundamentale. Invocând avizele Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social (CES), sindicaliștii susțin că cetățeanul este pus în fața unei „opțiuni imposibile”: alegerea între două drepturi deja dobândite – dreptul la muncă și dreptul la pensie.
Mai mult, aceștia acuză o discriminare vădită, subliniind că proiectul îi penalizează doar pe cei din sistemul de apărare și ordine publică, în timp ce pensionarii pe criteriul contributivității pot cumula veniturile fără nicio restricție. „Pensia militară este o compensație pentru riscuri și privațiuni, nu un privilegiu care poate fi retras arbitrar”, reamintește Consiliul Legislativ, conform documentelor citate de sindicat.
Pedeapsă, nu ajustare: Pragul de 85% și ingerința excesivă
Punctul cel mai fierbinte al disputei rămâne procentul de 85%, considerat de specialiști drept o măsură punitivă, care lipsește individul de mijloacele de subzistență. În viziunea CES, citată în comunicatul SNPPC, această retenție masivă depășește orice logică de ajustare bugetară. Proiectul este acuzat de lipsa unui „test de proporționalitate”, Guvernul eșuând să demonstreze de ce o tăiere atât de brutală este singura soluție pentru a atinge obiectivele de economisire.
Paradoxul Bolojan: Între schimbul de generații și exodul experților
Deși Executivul își justifică demersul prin dorința de a „face loc tinerilor” în sistemul public, analiza sindicală identifică o eroare logică majoră. CES semnalează un paradox legislativ: pe de o parte se dorește deblocarea posturilor, dar pe de altă parte legea permite rămânerea în activitate până la 70 de ani.
Efectul scontat ar putea fi invers: dacă specialiștii aleg să plece pentru a-și salva pensia, instituțiile vitale vor rămâne fără expertiză. Dacă aleg să rămână, posturile vor fi în continuare blocate pentru tineri. În ambele scenarii, avertizează SNPPC, siguranța națională ar putea fi vulnerabilizată prin deprofesionalizarea masivă a instituțiilor de forță.
Haos administrativ și vicii de formă: O kege fără „foaie de parcurs”
Dincolo de mizele constituționale și sociale, proiectul Bolojan este criticat și pentru calitatea sa tehnică. Consiliul Legislativ a identificat un limbaj juridic impropriu și o lipsă acută a fundamentării financiare. Conform SNPPC, documentele guvernului nu sunt însoțite de studii de impact social sau economic, încălcând normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea 24/2000.
Fără termene clare și proceduri de comunicare între angajatori și casele de pensii, implementarea acestei legi riscă să se transforme într-un coșmar birocratic, generând un val de procese în instanță care ar putea, în final, să coste statul român mai mult decât presupusa economie realizată prin tăierea pensiilor. (Irinel I.).
Anchete
„Subminarea eroilor” #rezist: Procurorul Laurențiu Beșu, protagonist al documentarelor Recorder, trimis în judecată disciplinară
O undă de șoc străbate tabăra susținătorilor mișcării #rezist, după ce unul dintre personajele centrale ale narațiunii lor de „integritate” a intrat în vizorul riguros al Inspecției Judiciare. Laurențiu Beșu, magistratul a cărui imagine a fost intens promovată în spațiul public, este acum protagonistul unei proceduri disciplinare ce ridică semne de întrebare asupra modului în care este înțeleasă confidențialitatea în sistemul judiciar.
Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, atmosfera este tensionată în rândul propagandei care a susținut operațiunile grupărilor #rezist-USR, menite, conform sursei citate, să influențeze conducerea marilor instituții judiciare precum ICCJ, DNA și PICCJ. Motivul acestei neliniști este trimiterea în judecată disciplinară a lui Ionel Laurențiu Beșu, fost ofițer DIPI și fost judecător, reevaluat recent în funcția de procuror.
De la „erou” de documentar, la acțiune disciplinară pentru încălcarea secretului profesional
Ascensiunea mediatică a lui Beșu a fost strâns legată de apariția sa într-un documentar realizat de platforma Recorder, material care a servit drept motor pentru numeroase acțiuni de presiune politică și civică. Totuși, realitatea juridică pare să contrazică imaginea de „rebel cu cauză” construită în spațiul virtual.
Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de Laurențiu Beșu sub acuzația comiterii abaterii prevăzute de art. 271 lit. i din Legea 303/2022. Concret, magistratul este acuzat de „nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter”, precum și a altor informații sensibile de care a luat cunoștință în exercitarea funcției. Această prevedere legală este pilonul care garantează imparțialitatea și rigoarea procesului judiciar, orice abatere fiind considerată o vulnerabilizare a actului de justiție.
Strategia victimizării: Rezoluția Inspecției Judiciare, „scursă” pe rețelele de socializare
Într-o mișcare ce pare să confirme acuzațiile privind nerespectarea caracterului confidențial al lucrărilor, procurorul Laurențiu Beșu a ales să facă publică, pe contul său de Facebook, chiar rezoluția Inspecției Judiciare.
Conform publicației Lumea Justiției, acest gest nu este unul de transparență, ci o încercare deliberată de victimizare în fața opiniei publice. Prin publicarea documentelor oficiale dintr-un dosar disciplinar aflat în curs, Beșu pare să forțeze din nou o reacție din partea simpatizanților mișcării #rezist, încercând să transforme o procedură legală de control într-o „execuție politică”.
Un parcurs controversat: Între serviciile secrete și magistratură
Cazul Beșu readuce în discuție profilul magistraților care au activat anterior în structuri de informații, precum DIPI. Tranziția acestuia de la ofițer la judecător și, în final, la procuror, dublată de expunerea mediatică masivă, ridică semne de întrebare asupra echilibrului dintre nevoia de transparență și obligația de rezervă a magistratului.
Rămâne de văzut dacă instanța disciplinară va valida concluziile Inspecției Judiciare, însă un lucru este cert: „mitul” eroului neînfricat din documentarele online se confruntă acum cu rigurozitatea legilor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor, legi pe care niciun suport mediatic nu le poate suspenda. (Irinel I.)>
Anchete
Operațiunea „CLEAN BORDER II SUD”: Trafic de migranți stopat pe DN 5 – Șofer român plasat în arest la domiciliu
Într-o acțiune de amploare menită să securizeze granița de sud a țării, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat o tentativă de transport ilegal de persoane. Patru cetățeni străini, care încercau să pătrundă în România fără documente, au fost interceptați în trafic, în timp ce cărăușul român a ajuns în fața instanței sub acuzații grave.
O mobilizare exemplară a forțelor de ordine în cadrul operațiunii „CLEAN BORDER II SUD” a dus la blocarea unei noi rute de migrație ilegală. În urma unui control coordonat pe DN 5, polițiștii de frontieră de la ITPF Giurgiu, sprijiniți de echipaje operative și omologi bulgari, au oprit un autoturism înmatriculat în România care venea dinspre Bulgaria. Ceea ce părea o călătorie obișnuită s-a dovedit a fi, în realitate, o operațiune ilegală de trecere a frontierei.
Pândă pe DN 5: Patru cetățeni irakieni depistați într-un vehicul înmatriculat în România
La bordul vehiculului condus de un cetățean român se aflau patru pasageri care nu dețineau documente de călătorie valabile. În urma primelor verificări, persoanele în cauză s-au declarat a fi cetățeni irakieni. Aceștia au mărturisit că au apelat la serviciile șoferului român pentru a intra fraudulos pe teritoriul României, sperând să ocolească filtrele legale de frontieră.
Acțiunea comună româno-bulgară a demonstrat încă o dată eficiența protocoalelor de colaborare transfrontalieră. Conform legislației și planurilor de cooperare în vigoare, pe data de 04/29/2026, cei patru migranți au fost predați oficial autorităților din Bulgaria pentru continuarea cercetărilor specifice.
Justiția reacționează: Șoferul român, pedepsit cu arestul la domiciliu
Dacă pentru pasageri drumul s-a oprit la frontieră, pentru șoferul român abia acum încep problemele legale majore. Acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți și trecere frauduloasă a frontierei de stat. Organele de cercetare penală din Giurgiu au dispus inițial reținerea acestuia, înaintând cazul către Tribunalul Giurgiu.
În data de 04/30/2026, judecătorul de drepturi și libertăți a decis luarea măsurii arestului la domiciliu față de șoferul român pentru o perioadă de 30 de zile. Această sentință vine ca un semnal de alarmă pentru cei care facilitează rețelele de trafic de persoane, pedepsele prevăzute de Codul Penal fiind aspre.
Frontiere sub asediu: Prioritate zero pentru siguranța națională
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat faptul că astfel de acțiuni vor continua cu o intensitate sporită. „Gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și combaterea infracționalității transfrontaliere rămân priorități absolute pentru asigurarea securității granițelor României”, au transmis reprezentanții instituției.
Succesul operațiunii „CLEAN BORDER II SUD” subliniază necesitatea unei vigilențe constante la porțile țării, într-un context internațional marcat de presiuni migratorii tot mai mari. Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet, în vederea identificării întregii filiere care a orchestrat această tentativă de tranzitare ilegală a teritoriului național. (Paul D.).
-
Exclusivacum o ziCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 4 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 3 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum o ziOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 4 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum 4 zileAPOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”
-
Exclusivacum 2 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă



