Oricât se feresc politicienii romani sa recunoască in fata electoratului ca realmente statul nostru și-a pierdut suveranitatea deciziilor majore, aceasta este frusta realitate. Din punct de vedere economic nu stam deloc mai bine ca in anii 80, întrucât nu producem competitiv pe piața liberă, din punct de vedere militar nu suntem mai bine organizați decât in perioada interbelica, iar ca proiect de țara nu avem nici măcar o schița care sa ne includă și sa ne anime pe termen mediu și lung!

Prosperitatea, libertatea, stabilitatea și securitatea României depind exclusiv de entități externe, pe care nu le controlam noi, dar fărădecare am fi realmente falimentari! Ce am putea face fără UE, Nato și parteneriatul strategic cu SUA? Nimic, ne-ar cuprinde pe nesimțite Rusia, din nou in sfera ei de influența.
Așadar, fără producție semnificativă, fără agricultura modernă și infrastructura suntem parte din ordinea occidentala, doar datorită poziționării geografice, numărului populatiei și a stabilității regionale.

Nu am reușit, din păcate in trei decenii sa găsim o soluție sustenabila rezilienței și redresării noastre. Am rămas captivi celor patru variante specific românești:
1. Strângem cureaua! (adică, populația plătește și mai multe taxe și impozite)
2. Creștem autoritatea statului! ( reducerea semnificativă a drepturilor individuale)
3. Ne lăsam prada fatalismului ( „cum o vrea bunul Dumnezeu”)
4. Ne abandonam ignorantei crase ( „lasa ba ca merge și așa!”)

Așadar, depinzând organic de partenerii noștri geopolitici și economici, nu mai avem practic nimic care sa ne amintească de dezideratul părinților fondatori ai României Moderne: ” prin noi înșine”, dar totuși, chiar si așa, o ducem mult mai bine decât oricand in trecut: avem cel mai mare număr de proprietăți din UE pe cap de locuitor, orașele sunt in dinamica, ne bucurăm de libertatea de gândire, de exprimare si de circulație, avem nuclee consistente de romani in toate țările dezvoltate, etc.

Cred ca situația noastră se poate schimba in bine doar atunci când politicienii tuturor partidelor vor acționa responsabil si eficient renunțând la orgolii si privilegii nemeritate! Adică se vor moderniza! Mentalul fanariot al conducătorilor ne tine in loc!

In ciuda tuturor așteptărilor noastre, actuala clasa politica rămâne învechita, ruginita și neproductiva! Cei patru oameni puternici: presedintele, premierul și șefii celor doua Camere, indiferent de persoanele in funcție, au eșuat lamentabil pana astăzi. Niște oameni mici cu umbra mare…

Lipsa de viziune, de direcție, luptele partizane cu miza mică, actorii politici guralivi și fără experiența, ne fac și mai dependenți de comandamentele marilor actori globali, ne împiedica sa negociem rezonabil conform specificului national, transformându-ne in executanți lipsiți de personalitate, in repetenți trecuți clasa doar prin efortul „colegilor”.

Crizele epidemiologice, economice, migrația și presiunile constante ale Federatiei Ruse sunt gestionate la Bruxelles, chestiunile de securitate cibernetica si militara sunt apanajul NATO și SUA, iar orice destabilizare a lor ne poate afecta iremediabil!

Ne-am abandonat cu totul in mâinile altora, crezând ca putem atârna la nesfârșit de gâturile partenerilor, dacă răspundem placid și obedient tuturor deciziilor lor, fără sa gândim nimic, fără sa oferim nimic consistent și fără sa cerem ceva semnificativ. Ne-am mulțumit cu rolul elevului mediocru care nu pune probleme de atitudine, dar pe care nu-l retine nici un profesor, nici măcar colegii de clasa…

Ne așteaptă un cutremur global, inevitabil, foarte curând, căci vedem o suprapunere de crize fără precedent: Am intrat in valul patru de Covid 19, Orientul Mijlociu fierbe, marile capitale sunt măcinate de extremism și neomarxism, asistam la veritabila criza climatologică și ne pregătim de confruntarea cu o mare recesiune economică. La cum stam astăzi, avem doar doua opțiuni, din nou specific românești:

1. Autocompătimirea conspiraționistă: („suntem prea mici noi pentru lumea asta atât de mare”)
2. Trădarea („te faci frate și cu dracu’ pana treci puntea”)

Ambele variante care ne bântuie prin istorie sunt păguboase! Și atunci, dacă nu avem in gena colectivă nici eroism, nici truda și din nefericire nici onoare la ce ne putem aștepta?

Oreste Teodorescu