IMPOSTURA/Observati cati dintre cei suspectati de plagiat, au legaturi cu Academia de Politie si cu MAI/”Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”
Aceste acuzatii de plagiat ar trebui verificate cu maxima celeritate, dat fiind functiile inalte ocupate de cei acuzati. Insa in realitate, nu se intampla asta. Se intampla invers. Verificarile treneaza ani si ani de zile.
Europa Libera publica articolul „Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”:
Președintele Klaus Iohannis a condamnat public impostura academică după o scrisoare deschisă a mai multor universitari, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a renunțat la modificarea regulamentul de funcționare a CNATDCU. În funcții publice se află în continuare persoane acuzate de plagiat.
Președintele a condamnat imposta academică, încurajând persoanele acuzate de plagiat „să facă un pas în spate” și a afirmat că are „toleranță zero” față de abaterile de la integritatea academică. Reacția președintelui de săptămâna trecută a venit după ce comunitatea academică publicase o scrisoare deschisă cerându-i să-și exprime poziția oficială privind modificările legislației CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) propuse de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Reacția lui Klaus Iohannis este importantă în contextul proiectului „România educată”, dar cu toate acestea nu a luat niciodată poziție față de cazurile concrete de persoane împotriva cărora există sesizări de plagiat și care ocupă în continuare funcții publice importante în diverse instituții, de la Academia de Poliție până la Autoritatea Electorală Permanentă.
Europa Liberă face o listă a zece astfel de persoane a căror cazuri de teze de doctorat plagiate au fost documentate în trecut.
„Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere deontologic.”
Persoane acuzate de plagiat care se află în continuare în funcții publice
1. David Nicolae Ungureanu, rector în cadrul Academiei de Poliție, doctor în drept și științe militare, este acuzat de plagiat în ambele lucrări de doctorat.
Lucrările rectorului au fost verificate cu softul antiplagiat, prima oară în 2016 și a doua oară în 2018. Prima lucrare de doctorat este plagiată aproape în întregime, iar în a doua coeficientul din rapoarte a ajuns la 49%.
Teza de doctorat a lui Ungureanu, „Drept internațional umanitar aplicat în noile tipuri de conflicte armate”, plagiază din volumul „Drept internațional umanitar”, publicat în 1999 de Ion Dragoman, conducătorul primului său doctorat care a comis, la rândul său, autoplagiate.
O altă sesizare, înregistrată la CNATDCU la 14 mai 2021, vizează lucrarea de doctorat din 2009, cu titlul „Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale”. Acel doctorat a fost publicat o lună mai târziu la editura Sitech, notorie pentru lipsa unui proces de verificare al volumelor publicate. Criteriul pentru publicare este acoperirea costurilor tipăririi.
David Ungureanu a fost numit în funcție de Lucian Bode, ministrul de Interne, la recomandarea lui Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și fost coleg de liceu al lui Bode.
2. Bogdan-Nicolae Țonea, prorector la Academia de Poliție, este, de asemenea, acuzat de plagiat, însă decizia CNATDCU este încă în așteptare.
O sesizare în cazul lucrării de doctorat realizate în 2006, intitulată „Reprezentarea persoanei juridice în actele civile” în cadrul Facultății de Drept de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Sindicatul Polițiștilor Europeni ( Europol) a identificat mai multe pagini plagiate integral din alte lucrări și a sesizat CNATDCU.
Sesizare Țonea Bogdan Nicolae
Țonea Bogdan a inclus în lucrarea sa de doctorat pagini întregi traduse din lucrarea lui Sandrine Drapier din 1997 „La representation conventionnelle en droit compare français et irlandais” din 1997.
3. Marin Porojanu este decanul Facultăți de Jandarmi de la Academia de Poliție. Acesta se numără printre personajele cu teze de doctorat plagiate. Este însă vorba de un plagiat mai grosolan, decanul a apelat mai puțin la surse de inspirație academice, orientându-se chiar și spre articole de presă.
Teza de doctorat „ Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale”, obținută în cadrul Academiei de Poliție în 2010 plagiază selectiv, din mai multe surse, care lipsesc cu desăvârșire din bibliografia finală, precizează Emilia Șerdean.
Paragrafe și pagini plagiate se pot găsi răsfirate de-a lungul întregului text. Porojanu s-a lăsat inspirat de lucrări academice, materiale de presă, cărți publicate dar și de documente europene.
Comandant de pluton, comandant de campanie, devenit instructor militar, lector universitar și în prezent decan împuternicit, Marin Porojanu a ocupat neîntrerupt funcții în cadrul Academiei de Poliție din 1998. Procesul prin care a obținut unele dintre aceste funcții este lipsit de transparență.
4. Ștefan Cristian-Eduard este decan la Academia de Poliție, funcție pe care o deține din 2016. Și-a susținut teza de doctorat în 2010 sub titlul „Managementul activităților privind dispariția minorilor”. De atunci, acesta a devenit autorul a peste 60 de cărți și 69 de articole în reviste științifice.
Teza lui de doctorat a fost, de asemenea, publicată în 200 de exemplare cu ajutorul unei subvenții de 7.000 lei de la stat. În doctorat, Ștefan Cristian-Eduard plagiază 6 cărți și două articole științifice, potrivit investigațiilor făcute de Emilia Șercan.
Absolvent al Academiei de Poliție în 2002, doctorandul a ajuns lector universitar în 2013 iar din 2016 este decan în cadrul Academiei de Poliție prin împuternicire. În 2017 a reobținut funcția prin alegeri.
Repertoriul tematic al lui Ștefan este foarte larg și ar putea fi chiar impresionant în lipsa dovezilor copleșitoare care arată plagiatul. Decanul Eduard Ștefan susține că a pierdut lucrarea originală de doctorat și a prezentat o carte auto-publicată de el prin editura Sitech, carte identică cu teza de doctorat.
5. Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României și a fost acuzat de plagiat în cazul lucrării de doctorat „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, susținută la Academia Națională de Informații a SRI, lucrare coordonată de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, la rândul lui cunoscut ca plagiator.
Bogdan Licu neagă acuzațiile de plagiat legate de teza de doctorat, dar cu toate acestea a cerut instanței să renunțe la titlul de doctor, solicitare respinsă însă de Curtea de Apel București. CNATDCU urma să ia o decizie legată de teza plagiată, însă analiza doctoratului a fost suspendată.
Jurnalista Emilia Șercan a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că profilul moral al lui Bogdan Licu este afectat profund de acuzațiile privind onestitatea academică a acestuia.
Bogdan Licu se află în funcții publice, fără întrerupere, de șapte ani, contrar rapoartelor care dovedesc plagiatul.
6. Ionuț Andrei Barbu, decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative de la Academia de Poliție, este acuzat că 88% din lucrarea de doctorat este plagiată, potrivit rapoartelor de similaritate. Decanul a fost numit în funcție de Veronica Stoica – care figurează și ea în rândul celor cu teze plagiate.
A obținut titlul de doctor în 2008 pentru lucrarea „Poziția persoanei fizice în dreptul internațional penal. Individul, destinatar al normelor privind răspunderea internațională și beneficiar al garanțiilor procesuale”, sub tutelajul lui Victor Duculescu. 362 din cele 421 de pagini ale lucrări au fost descoperite ca fiind plagiate.
Printre lucrările plagiate de Barbu, așa cum a dezvăluit pressone.ro, se mai numără și două cărți. La fel ca mai multe personaje de pe această listă, Barbu se află în fruntea Academiei de Poliție de mai mulți ani, unde predă cursuri în domeniul penal. A supravegheat mai multe lucrări de licență, CV-ului său.
7. Constantin-Florin Mituleţu- Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), este acuzat că a plagiat peste jumătate din teza de doctorat susținută în 2016 în cadrul Universtității Naționale de Apărare „Carol I”.
Lucrarea „Cardul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii” conține 211 pagini, dintre care 121 plagiate.
O parte din inspirație a venit chiar din lucrări scrise de Constantin Iordache, îndrumătorul său, conducător de doctorate UNAP.
Titlul de doctor i-a fost retras de CNATDCU însă acesta încă se află în funcție.
8. Bogdan Despescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Teza de doctorat în domeniul criminalității conține 345 de pagini, 157 plagiate. Teza intitulată „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” a susținut-o în 2010.
Bogdan Despescu
Secretarul de stat a respins acuzațiile, menținându-și postul public până în prezent. Cel puțin patru surse bibliografice au fost folosite în teza lui de doctorat, surse neindicate. Despescu a plagiat până la 77 de pagini dintr-o singură sursă, iar un fragment apare de patru ori, pe pagini diferite.
Un spor pentru doctorat i s-a acordat prin instanță în 2019, dar suma exactă nu este cunoscută public. Sporul i-a fost acordat după ce a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
9. Veronica Stoica, rector și comandant în cadrul Academiei de Poliție a fost și ea acuzată de plagiat.
Stoica face parte, de asemenea, din Academia de Poliție de o bună perioadă de timp, din 1992. Acolo este și profesor universitar, și director al Școlii doctorale de Drept din 2015.
Jurnalista Emilia Șercana arătat că Veronica Stoica este o adevărată maestră a autoplagiatului, republicând același conținut, fără modificările potrivite, în repetate rânduri.
Printre activitățile Veronicăi Stoica se numără întocmirea structurii anului școlar și organizarea de activități pentru finalizarea studiilor viitorilor doctoranzi.
10.Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror. După ce în 2020 a primit din partea CNATDCU un verdict de neplagiat, Codruț Olaru a primit anul acesta un al doilea verdict prin care i-a fost retrasă teza de doctorat.
Teza plagiată a finalizat-o în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea lui Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Din teza de doctorat de 249 de pagini, intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, peste 40 de pagini sunt plagiate, un procent de aproximativ 17% din lucrare.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
