Anchete
Megascandalul Unifarm – cum se acopera faptele cu mina Justitiei
(Preluare Inpolitics):
Izbucnit anul trecut, pe la începuturile pandemiei, despre scandalul Unifarm privind achizițiile de măști de către stat s-a spus că e o bombă politică de proporții care ar putea reteza capete grele, fiind vehiculat inclusiv numele premierului Ludovic Orban și cel al actualului premier. Anchetele au avut un parcurs exploziv pînă la un punct, în sensul că poliția și procurorii s-au mișcat neobișnuit de rapid. Din februarie anul acesta, însă, s-a așternut liniștea peste scandal, iar, mai nou, o interpelare a unui senator către ministerul Sănătății produce un răspuns stupefiant: cetățenii României nu pot afla cine a aprobat demersurile de achiziții păguboase ale companiei de stat pe motiv că derularea anchetelor penale le secretizează.
Să reamintim faptele, pe scurt.
Vara trecută, românii aflau cu uluire că societatea de stat Unifarm, aparținînd ministerului Sănătății, a împrumutat o sumă imensă de la stat, peste 250 de milioane de euro virați direct de trezoreria statului, pentru achiziții de echipamente medicale necesare combaterii Covid (povestea pe larg aici). Se întîmpla la doar două zile după declanșarea stării de urgență în România, iar procedura a fost decisă printr-o OUG semnată de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, și de premierul Ludovic Orban. Banii au fost cheltuiți în mod nesăbuit, însă, de către directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, personaj instalat la șefia Unifarm de către Raed Arafat în 2012 și care conducea aproape discreționar societatea, conform dezvăluirilor presei.
Vorbim aici de achiziții de măști, combinezoane ori ventilatoare medicale neconforme, ori chiar de contracte neonorate după ce banii se viraseră. Faptele comise la Unifarm s-au derulat între lunile martie și iunie, moment în care DNA a intrat pe fir, foarte promptă, și a declanșat ancheta penală.
În octombrie, procurorii anticorupție anunțau trimiterea directorului Unifarm, Adrian Ionel, în judecată pentru abuz în serviciu, punctînd în comunicatul oficial inclusiv că acesta ocupase în ultimii ani în mod ilegal funcția respectivă(?!!!)
Să recunoaștem, o rapiditate cu totul neobișnuită din partea anchetatorilor, aproape record, am spune.
În decembrie, o mică bizarerie: DNA anunță că trimisul în judecată Ionel e pus din nou sub urmărire penală, tot pentru abuz în serviciu, tot pentru achiziții dubioase de echipamente medicale, tot în acea perioadă și din aceiași bani de la trezorerie.
De ce nu s-a elaborat un singur dosar cu toate faptele, avînd în vedere că era vorba, repetăm, de același personaj și de fapte de aceeași natură, de bani delapidați din aceeași sursă și de aceeași perioadă de timp e mai greu de înțeles.
În plus, vine un supliment în februarie anul acesta, cînd aflăm că polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat percheziții domiciliare, în București și în Ilfov, într-un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, abuz în serviciu și fals în declarații. Era vorba de anchetarea administratorului unei firmei care a vîndut către Unifarm echipamente neconforme. Adică aceleași achiziții ale Unifarm, dar anchetate de astă dată de un alt parchet decît DNA.
Din nou întrebarea: de ce s-au risipit anchetele acelorași fapte în atîtea direcții, ceea ce ar putea ridica la un moment dat inclusiv chestiunea competenței de anchetare și returnarea unor rechizitorii de către instanțe?
Din februarie pînă azi s-a așternut, brusc, liniștea pe subiect, cu excepția cîtorva articole din presă, din care aflăm lucruri interesante, cum ar fi că unii miniștri refuzaseră să contrasemneze OUG-ul lui Cîțu și Orban privind alocarea sfertului de miliard de euro către Unifarm.
Graba exacerbată de anul trecut s-a domolit brusc.
Dar a venit un eveniment neașteptat.
Nu demult, senatorul PSD Călin Mătieș solicită ministerului Sănătății, printr-o interpelare parlamentară, să îi comunice cine a girat și aprobat achizițiile de la Unifarm și ce se întîmplă cu materialele achiziționate de către societate care zac de luni de zile, nefolosite, prin depozite.
Răspunsul ministerului a fost stupefiant: senatorul a fost informat, sec, că, în condițiile în care sunt în derulare anchete penale, nu se pot furniza niciun fel de informații legate de achizițiile respective.
Mai mulți juriști de top consultați de Inpolitics au spus, la unison, că este un abuz categoric, în condițiile în care contractele Unifarm nu erau secretizate, nu vizau achiziții de echipamente militare șamd, astfel că numele celor care și-au pus semnăturile pe documentele statului sunt informații de maxim interes public și nu pot fi ținute sub obroc.
Că respectiva secretomanie deplină e nefirească o dovedesc chiar instrucțiunile CSM privind comunicarea publică a elementelor din anchete penale în derulare:
”Rolul comunicării publice în cadrul sistemului judiciar este reprezentat de informarea corectă a cetățenilor cu privire la cazurile de interes public, stabilirea dreptății și restabilirea ordinii de drept. Cu cât informația judiciară emisă de instanțe și parchete este mai răspândită, cu atât în dezbaterea publică ea servește mai bine intereselor generale ale vieții democratice(…)
Comunicarea și informarea asupra anchetelor și dosarelor pe rol se află întotdeauna sub două constrângeri:
– o constrângere pozitivă, reprezentată de principiul transparenței;
– o constrângere negativă, provenită din datoria de a păstra secretul (motivat de respectarea altor drepturi sau de secretul oficial) asupra (anumitor aspecte ale) anchetei sau cazului”.
Deci, conform CSM, doar anumite aspecte ale anchetelor merită secretizate.
Numai că, în lumina răspunsului oficial al ministerului Sănătății, orice informație în scandalul Unifarm ar putea fi făcută publică abia după finalizarea tuturor anchetelor penale.
Ceea ce ar putea oferi și răspunsul la întrebarea de mai sus privind ciudățenia împărțirii anchetei penale în mai multe felii.
Mai pe scurt, în spatele grabei neobișnuite a procurorilor în ancheta Unifarm ar putea sta tocmai dorința secretizării rapide, fie și abuzive, pînă la finalizarea tuturor anchetelor, a unor nume ”fierbinți” din interiorul actualei coaliții de guvernămînt.
Între timp, să mai spunem doar că Unifarm nu e în stare să returneze statului român sfertul de miliard de euro împrumutați în starea de urgență și i se pregătește insolvența. Un sfert de miliard de euro dați cu larghețe de cuplul Orban&Cîțu unui individ despre care DNA afirmă că stătea ilegal în funcție de patru ani și în legătură cu care erau deja mari semne de întrebare.
Marele perdant, ca de obicei, contribuabilul român.
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...
REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...
O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani
DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....
O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului
Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57
Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii
„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE
„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
-
Exclusivacum 3 zile
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 10 ore
Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o zi
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zile
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o zi
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene