Actualitate
Denunțul care cutremură lumea politică
Gabriel Sandu, un personaj care a făcut parte din echipa politică și guvernamentală a lui Traian Băsescu, aduce câteva noutăți absolute prin consistentul denunț, pe care l-a formulat și l-a depus la Direcția Națională Anticorupție. Pentru prima dată, cel puțin după știința mea, într-un astfel de document sunt atacate teme majore, până acum dezbătute doar de presă și, tot pentru prima dată, poate fi definită și dintr-o altă perspectovă faimoasa expresie ”noi suntem statul”. În același timp, declarația-denunț a lui Gabriel Sandu constituie o provocare majoră pentru Direcția Națională Aticorupție. Un fel de examen mai greu decât toate celelalte până în prezent.
Din motivele pe care le-am expus succint mai sus, denunțul lui Gabriel Sandu a stârnit puterice reacții și a fost ieri dezbătut intens în studiourile de televiziune și pe site-uri. Voi analiza pe rând acele elemente pe care eu le identific drept mai puțin obișnuite.
În primul rând, în premieră, sunt lansate acuzații cât se poate de consistente împotriva unei multinaționale. Și nu a uneia oarecare. Gabriel Sandu atacă Microsoft, un colos IT la nivel mondial și susține că multinaționala a pregătit cu abilitate un întreg complex de crimă organizată pentru ca, în ultimă instanță, prin coruperea unor înalți demnitari, să înșele statul român. Este momentul să deschid o scurtă paranteză. Ziarul Ziua, pe care l-am condus, este prima instituție de presă care a semnalat în urmă cu 12 ani debutul unei mega-escrocherii, prin care Microsoft vindea instituțiilor care compun administrația publică centrală, mai multe licențe pentru computere decât computere existau, la un preț nerezonabil de mare, asigurând totodată și servicii inexistente dar remunerate. Țin minte că reporterii de investigații de la Ziua au avansat chiar și o cifră a fraudei, care se plasa undeva în jurul sumei de 400 de milioane de euro. Din care, până în prezent, DNA nu a descoperit mai nimic. Gabriel Sandu avansează o cifră apropiată de 60 de milioane de euro. Așa o fi. Dar este ridicat doar un colț din covorul, care acoperă murdăria. Acel colț, care reprezintă doar Ministerul Internelor și Adinistrației Publice, unde a fost plasat la vârf Gabriel Sandu și pus în situația de a frauda statul, aparent pentru a aduce bani la partid. Microsoft însă a avut o plajă mult mai largă de acțiune, implicând practic toate ministerele.
Odată încheiată paranteza de mai sus, să mai facem precizarea că, tot pentru prima dată, este devoalat public mecanismul prin care a acționat Microsoft. Această mega-companie, pentru a-și plasa produsele, a creat o uriașă filială în Irlanda. Din simplul motiv al existenței unei legislații mai elastice a taxelor. Apoi, așa cum demonstrează Gabriel Sandu, au fost create niște entități numite LAR-uri (Large Account Reseller), care , aparent, erau mai multe societăți aflate în concurență și care participau la licitații pentru ca numai ele să fie cele care să plaseze licențele Mcrosoft pe piață. Toate însă erau tot creații Microsoft și toate îl aveau la vârf, într-o formă sau alta, pe faimosul Claudiu Florică. Claudiu Florică, în calitate de șef al unei ”cupole naționale”, de tip mafiot, a asigurat și conexiunile cu oamenii politici, cu reprezentanții serviciilor secrete, cu oameni cheie din administrația centrală și cu oameni de afaceri care, toți, au constituit, în opinia lui Gabriel Sandu, un grup criminal organizat cu peste o sută de membri.
Tot Microsoft, printr-un joc pervers al discount-urilor și printr-un mecanism la fel de pervers prin care a pus statul român în situația de a plăti retroactiv – pentru ani de zile în urmă – contavaloarea a zeci de mii de ore de consultanță și servicii, care de fapt nu au fost efectuate, a upgradat în mod semnificativ cuantumul fraudei, căreia i-a căzut victimă România, transformată astfel într-un stat captiv. Din această perspectivă, scandalul declanșat de denunțul lui Gabriel Sandu va reverbera cu certidudine atât în Europa, cât și peste Ocean.
În premieră absolută, sunt acuzați de infracțiuni grave reprezentanți de frunte ai corpului diplomatic, doi ambasadori ai Statelor Unite, precum și ambasadorii Germaniei și Austriei care, exercitând presiuni asupra ministrului de la Interne, și formulând chiar amenințări la adresa acestuia, se fac în viziunea lui Gabriel Sandu vinovați de trafic de influență.
Și aceasta este tot o permieră absolută. Să ne gândim fie și numai la faptul că ambasadorii Satelor Unite la București au susținut constant lupta anticorupție în România, au acordat asistență DNA, întărind constant pozițiile Laurei Codruța Kovesi, pe care au și decorat-o în mai multe rânduri. Să ne mai gândim că ceilalți doi ambasadori europeni reprezintă state, care s-au opus constant includerii României în spațiul Schengen, tot din motive legate de corupție. Corupție pe care, dacă sunt adevărate afirmațiile lui Gabriel Sandu, tot ei au stimulat-o. Mai este necesară precizarea că, pe teritoriul României, se aplică legile României. În consecință, în principiu, dacă se dovedește că aceștia, în conformitate cu legile Românie, au făcut trafic de influență, ei ar trebui să răspundă penal, ca orice cetățean român.
Este pentru prima dată, deasemenea, când într-un denunț penal se fac legături ferme între persoane care compun statul paralel. Sau, cum se exprima Florian Coldea, ”noi suntem statul”. Și aici avem puterea la vârf. Este acuzat președintele României, pentru că ar fi exercitat în mod direct și indirect presiuni asupra lui Gabriel Sandu, pentru ca acesta să încheie contracte și să facă plăți frauduloase, sunt acuzați colaboratori apropiați ai acestuia, în frunte cu prim-ministrul de atunci, Emil Boc. În plină criză economică a României, când se amputau salarii în draci, și era anunțată chiar și tăierea pensiilor, prin mecanismul Microsoft, campaniile electorale ale PDL și ale lui Traian Băsescu erau alimentate cu sume uriașe, provenite din fraudarea statului român. Probabil că, la viteză, au fost alimentate și pormoneele personale ale unora dintre oamenii aflați la putere. Pe lângă Traian Băsescu, sunt nominalizați în acest context Theodor Stolojan și Elena Udrea.
Dar nu puteau lipsi nici din mega-escrocherie și nici din definiția statului paralel reprezentanții serviciilor secrete. În denunț se fac mențiuni asupra rolului jucat de directorul SRI George Maior, precum și de directorul operativ SRI Florian Coldea. Se solicită cercetarea penală pentru grave infracțiuni a generalului Dumitru Zamfir de la SRI precum și a generalului Marcel Opriș, șeful STS.
Un grup de oameni de afaceri, în frunte cu Claudiu Florică, a constituit liantul întregii afaceri, Dorin Cocoș fiind unul dintre oamenii cheie ai mecanismului.
Pentru DNA, provocarea este maximă. Din mai multe motive.
1) Dacă denunțul se confirmă, rezultă că DNA trebuie să asigure recuperarea unui prejudiciu mult mai mare decât cel pe care l-a evaluat în primele dosare Microsoft.
2) Aria celor investigați trebuie lărgită exponențial, ceea ce presupune un consistent volum de muncă.
3) Pentru prima dată, DNA este pusă în situația de a ancheta oameni cheie din SRI, împreună cu care a constituit și a asigurat funcționarea ani de zile a faimosului Binom. Doamna Laura Codruța Kovesi este, ca să dau un singur exemplu, pusă în situația de a-i investiga pe George Maior și pe Florian Coldea, personajele împreună cu care a petrecut în faimoasa noapte a alegerilor prezidențiale, în luxoasa vilă a lui Gabriel Oprea.
4) DNA nu mai are încotro și trebuie să facă investigații și asupra fostului președinte al României, Traian Băsescu, acuzat în mod explicit că ar fi pretins și obținut prin afacerea Microsoft, o mită de mai multe de milioane de euro.
5) DNA este pusă în situația de a investiga mai mulți ambasadori importanți din Statele Unite și Europa.
Urmează pentru DNA o provocare extrem de grea, care vine într-un moment în care instituția este extrem de vulnerabilă. Va găsi DNA tăria și puterea de a trece cu bine acest examen? Sau va capota?
Un articol de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist
Actualitate
Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice
Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.
Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.
Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.
Două procese distincte, două direcții juridice diferite
Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.
În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.
Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri
Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.
Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.
La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.
Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude
Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.
Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.
Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.
Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI
Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.
Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.
În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.
Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal
Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.
Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.
Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul
Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.
Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.
Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.
Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională
Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.
Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.
Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.
Contract de 3,7 miliarde de euro pentru Marina Italiană
Organizația Europeană pentru Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR) a atribuit un contract în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru construirea a două distrugătoare DDX destinate Marinei Italiene.
Acordul a fost încheiat cu Orizzonte Sistemi Navali (OSN), companie mixtă controlată de producătorul naval Fincantieri și grupul de tehnologie și apărare Leonardo. Aproximativ 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a contractului reprezintă opțiuni.
Fincantieri și Leonardo își împart responsabilitățile
În următoarele săptămâni, OSN urmează să semneze contracte de subcontractare cu cele două companii italiene. Fincantieri va primi comenzi estimate la 1,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor atribuite companiei Leonardo este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro.
Fincantieri va răspunde de proiectarea și construcția celor două nave, iar Leonardo va contribui la dezvoltarea sistemului de luptă.
Potrivit producătorilor, programul DDX va aduce o schimbare majoră în profilul operațional al Marinei Italiene, atât prin caracteristicile platformei navale, cât și prin nivelul de integrare al sistemelor de luptă.
Navele vor înlocui distrugătoarele din clasa Horizon
Cele două distrugătoare sunt programate să fie livrate în 2033 și 2035. Calendarul reprezintă o întârziere față de planurile inițiale ale Romei. În momentul în care Italia a prezentat programul noilor nave, în 2020, primele livrări erau anticipate pentru anul 2028.
Contractul pentru construcție ar fi trebuit să fie semnat în 2023, în funcție de disponibilitatea finanțării. Definirea cerințelor operaționale și identificarea resurselor financiare ar fi provocat însă întârzieri semnificative, proiectul fiind amânat cu aproximativ trei ani.
Noile nave vor înlocui distrugătoarele italiene din clasa Horizon și vor deveni unele dintre cele mai importante platforme de apărare aeriană și antirachetă ale flotei.
Distrugătoare de 180 de metri, cu rază de acțiune de peste 4.000 de mile
Fiecare distrugător DDX va avea o lungime de 180 de metri și o deplasare de aproximativ 13.500 de tone. Navele vor putea parcurge peste 4.000 de mile nautice fără realimentare.
Platformele vor fi echipate cu un sistem integrat de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații, denumit SADOC 5 C5I. La bord vor fi instalate și un radar digital AESA în banda S, precum și sisteme de armament dezvoltate de compania europeană MBDA.
Scut naval împotriva amenințărilor aeriene și hipersonice
Principalul obiectiv al programului este asigurarea unei capacități avansate de apărare aeriană și antirachetă. Sistemele instalate pe distrugătoare vor fi concepute pentru detectarea și combaterea rachetelor convenționale, balistice și hipersonice.
Prin integrarea radarului AESA, a sistemului de comandă SADOC și a armamentului MBDA, navele vor putea proteja atât propria platformă, cât și alte unități navale aflate în aceeași formație.
Programul este prezentat drept un salt tehnologic major pentru Marina Italiană, într-un context în care amenințările aeriene și cu rachete devin tot mai complexe și mai greu de contracarat.
Fincantieri își extinde portofoliul de comenzi
Fincantieri anunțase anterior că se așteaptă la contracte noi în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pe termen scurt, iar proiectul DDX se numără printre principalele acorduri incluse în această estimare.
Compania urma să contracteze, în perioada următoare, și două unități navale în cadrul programului italian Joint Maritime Mission System, cunoscut sub denumirea J3MS.
Strategia Fincantieri vizează, în același timp, extinderea activității pe piețele externe. Producătorul italian intenționează să încheie contracte importante cu mai multe marine militare străine pentru furnizarea de nave de suprafață, inclusiv fregate FREMM, dar și pentru servicii destinate unor clienți din Orientul Mijlociu și din alte regiuni strategice.
Un nou sistem de război electronic pentru protecția flotei
Compania italiană ELT Group va dota distrugătoarele DDX cu un sistem de război electronic de nouă generație.
Soluția este destinată să îmbunătățească protecția navelor și a întregii formații navale în scenarii operaționale caracterizate de amenințări multiple, desfășurate simultan în domeniile maritim, aerian, terestru, spațial și cibernetic.
Prin combinația dintre apărarea antirachetă, radarul avansat, sistemele de comandă și războiul electronic, cele două distrugătoare vor reprezenta un element central al viitoarei arhitecturi de apărare a Marinei Italiene.
Al-Sharaa: „Suveranitatea deplină” este obiectivul Damascului
Siria urmărește să nu mai găzduiască baze militare străine, a declarat președintele Ahmad al-Sharaa în cadrul unui eveniment organizat de Atlantic Council. Liderul de la Damasc a susținut că retragerea prezenței militare externe ar permite statului sirian să își exercite „suveranitatea completă și neîngrădită”.
Declarația vine în contextul reorganizării relațiilor militare ale Siriei cu Rusia și Turcia, două state care au menținut, în perioada regimului Assad, o prezență militară semnificativă pe teritoriul sirian.
Rusia și-a redus drastic infrastructura militară
Potrivit lui Ahmad al-Sharaa, Rusia opera înainte de schimbarea regimului de la Damasc aproximativ 170 de baze militare în Siria. După înlăturarea regimului Assad, numărul acestora s-a redus la doar două.
„Avea în jur de 170 de baze militare, iar acum au mai rămas doar două”, a declarat președintele sirian.
Cele două instalații rusești — baza aeriană Hmeimim și baza navală de la Tartus — nu ar mai urma să fie utilizate ca puncte de sprijin pentru operațiuni militare externe. În urma unor negocieri îndelungate, Damascul și Moscova au convenit transformarea lor în centre destinate pregătirii armatei siriene.
În luna august, cele două țări au semnat un memorandum de înțelegere prin care bazele urmau să fie transformate în „centre comune de instruire și calificare”.
Prezența turcă, reevaluată de autoritățile de la Damasc
Siria a început, de asemenea, să reducă numărul bazelor militare deținute de Turcia, a mai afirmat Ahmad al-Sharaa. Președintele nu a precizat însă câte instalații turcești existau inițial și câte mai sunt active în prezent.
În timpul regimului Assad, Turcia avea trupe și posturi de observare în nordul și nord-vestul Siriei. Prezența militară turcă fusese justificată prin necesitatea protejării frontierei și combaterii infiltrării unor grupări teroriste și miliții înarmate.
Damasc cere un cadru legal pentru bazele rămase
Ahmad al-Sharaa a subliniat că bazele turcești nu au fost autorizate anterior de parlamentul sirian. În acest context, autoritățile de la Damasc analizează posibilitatea acordării unui statut juridic instalațiilor turcești care ar urma să rămână pe teritoriul țării.
„Orice prezență străină trebuie să se bazeze pe aprobarea Adunării Poporului și să aibă un statut legal”, a explicat liderul sirian.
Declarația indică intenția noii conduceri de a supune orice formă de prezență militară externă controlului instituțiilor siriene și de a elimina situațiile considerate nelegale de autoritățile de la Damasc.
Siria vizează relații diplomatice, nu alianțe militare
Președintele sirian a afirmat că țara sa nu va mai avea, într-un viitor apropiat, nevoie de trupe străine sau de baze militare aparținând altor state.
În locul sprijinului militar extern, Damascoul urmărește dezvoltarea unor relații bazate pe diplomație, respect reciproc și cooperare cu statele vecine și cu partenerii internaționali ai Siriei.
Obiectivul anunțat de Ahmad al-Sharaa este transformarea teritoriului sirian într-un spațiu aflat exclusiv sub autoritatea statului, fără baze străine capabile să susțină operațiuni militare împotriva altor țări.
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă