Administratie
„Trist. Dacă nu am fi atât de nefericiți pentru atât de multe motive, ar trebui să jelim la înmormântarea independenței lu’ Justițea noastră”
Trist. Dacă nu am fi atât de nefericiți pentru atât de multe motive, ar trebui să jelim la înmormântarea independenței lu’ Justițea noastră, precizeaza Ingrid Mocanu.
And justice for all
Zbucium major de ani de zile pe tema independenţei sistemului judiciar. Nu este zi lăsată de la bunul Sauron în care justiţia şi independenţa sa să nu fie vedeta ştirilor şi a dezbaterilor. Covidu’ ce o mai afectat locul I o vreme, dar o renunţat la titlul şi se luptă la greu pentru locul II cu alte subiecte care se schimbă de la zi la zi, cam cât e durează memoria colectivă în era facebookului şi a twiterului. Se luptă în tranşee, în comunicate, în şosete murdare, în luptă dreaptă, asociaţii de magistraţi, cesemeul, mejeul, comisia de la Veneţia, cecereu, deneau, dicotu, siju, ijeu, cejeueu şi asociaţia sexul vs. barza. Toţi cu un unic şi măreţ scop: indepedenţa justiţiei.
Din tribune, unde stăm noi restu’, pare că e un meci de fotbal la care participă în acelaşi timp vreo 10 echipe, care joacă fără minge şi fără arbitru. Şi, ne întrebăm, ăştia pentru ce pm (sau pt, ca să fim progresişti) se luptă? Nu de alta, dar eu cred că era destul de bine stabilit că independenţa justiţiei este un drept fundamental absolut al persoanelor.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al judecătorilor. Cu atât mai puţin nu este un privilegiu al procurorilor, care nu fac justiţie. În poza aia cu cucoana legată la ochi, care ţine cântarul în mână, nu apar şi procurorii. Şi nici cătuşele.
Independenţa justiţiei nu este iresposabilitatea judecătorilor. Cu atât mai puţin iresponsabilitatea procurorilor. O persoană care nu răspunde, un funcţionar care nu răspunde nu este tanti cu fundă la ochi, este al bătrân cu cerculeţul aurit deasupra capului. Numa El şi-a permis să omoare aproape toţi oamenii de pe pământ de nervi şi să nu răspundă pentru asta.
Independenţa justiţiei nu este o aură de sanctitate auncată de Constituţie asupra a câtorva mii de aleşi, numiţi judecători, şi câtorva mii de wanabe aleşi, numiţi procurori.
Independenţa justiţiei nu este dreptul acestor oameni de a-şi face propriile reguli.
Nu, frate, nu. Independenţa justiţiei este un drept fundamental. Al meu, al tău, al oricărui fraier care ajunge vreodată suspect, inculpat, reclamant, pârât, petent, contestator, intimat, chemat în garanţie sau ce ştiu eu ce calitate te paraşutează într-o sală de judecată. Indepedenţa justiţiei este un drept al judecătorului sau al procurorului numa’ atunci când, în timpul liber, ajunge să fie suspect, inculpat, reclamant, pârât etc. Atunci, da, la fel ca orice alt fraier, are şi judecătorul dreptul la o justiţiei independentă. Cât timp însă stă cu cearceaful negru pe el şi cu insigna în piept, judecătorul nu are niciun drept la o justiţie independentă, ci doar obligaţii.
Iar prima obligaţie este să fie independent. Să îşi pună banda peste ochi, să ia balanţa în mână şi să arate că face dreptate, nu numai să o facă. Nu să aplice legea, nu să se ascundă în spatele unor norme tehnice, nu să se uite pe sub bandană la ce faţă are fraierul din faţa lui, nu să pună magneţi galbeni sub un taler al balanţei, nu să asculte la şoaptele păsărilor care roiesc prin jur. Să îşi câştige respectul în faţa oamenilor, nu să îl cerşească pe scările instanţelor sau în faţa cesemeului. Reputaţia şi independenţa nu se apără prin cereri la cesemeu, ci se câştigă prin ceea ce arăţi în sala de judecată.
Este o judecătoare care, atunci când a prezidat ultima sa şedinţă la o instanţă, îainte de transferul la o altă instanţă, a primit aplauze în picioare de la toţi avocaţii din sală. Ea şi-a câştigat respectul prin ceea ce a făcut în anii petrecuţi la acea instanţă. Mai sunt alţii asemenea, oameni de care îţi pare rău atunci când auzi că pleacă în pensie sau la altă instanţă. Nu cred că vreunul dintre ei a făcut veci vreo cerere de apărare a reputaţiei, a independenţei, a mama dracu’. Pentru simplul motiv că oricine a ajuns în faţa lor a ştiut că are norocul de a fi judecat de către o justiţie independentă.
În schimb, acu ceva vreme, zeci de judecători ai iceceje au cerut la cesemeu să le apere independenţa pe motiv că, într-un gest de apostazie, unebereu a îndrăznit să critice hotărârea prin care Robert Roşu a fost condamnat aiurea. Desigur că cesemeu a intervenit relativ promt şi a apărat această independenţă cu votul covârşitor al procurorilor. Noroc cu cei cinci aleşi, procurori, şi cu votul lor, că altfel cele 4 voturi din 9 de la judecători nu erau de ajuns pentru adoptarea hotărârii. Cât noroc pe ţara asta că procurorii sunt decişi să apere cu dinţii independenţa sistemului judiciar şi a înaltei curţi, că altfel rămânea doamna cu balanţa cu rochiţa ruptă de cuvintele aspre ale răuţilor de la unebereu.
Am încercat să mă uit la şedinţa aia, dar după vreo 15 minute mi s-o făcut rău şi am închis. Cât am văzut, cel mai mult mi-a plăcut că au chemat şi pe cineva de la unebereu să susţină poziţia. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult faptul nimeni nu are voie să comenteze asupra unei hotărâri definitive a instanţelor, decât eventual în reviste de specialitate, în care “apreciem” că hotărârea nu este legală. Norocul nostru, al avocaţilor, este că cesemeu nu poate să facă potop şi să ne omoare pe toţi, în afară de unu Moise de la Baroul Neamţ care nu s-a îndoit niciodată de nicio hotărâre a instanţelor.
Aşa, cu hotărârea adoptată, e soft. Pe noi ne doare în cur de hotărâre, judecătorii care au făcut sesizarea se simt deja mai împliniţi, parcă şi aura străluceşte mai tare de atunci, procurorii sunt fericiţi că fără ei se ducea dracu’ toată independenţa lui icecejeu, unebereu e fericit că pare că a fost băgat în seamă. Moise e la Dedeman să cumpere ceva cherestea pentru orice eventualitate, că nu se ştie.
Singuru’ în căcat e Robert. El are un recurs în casaţie în toamnă pe rolul ICCJ. Judecătorii acestei instanţei tocmai ce s-or plâns că unele din criticile contra deciziei de condamnare a lui le afectează independenţa. Criticile au constat în afirmaţia că Robert a fost condamnat pentru că şi-a exercitat profesia de avocat. Iar cesemeu, ca organ colegial, a constatat că el şi-a depăşit atributele profesiei şi că atacul la adresa ICCJ este nedrept. Recursul în casaţie a lui Robert este fondat pe ideea că faptele sale nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât au constat în exercitarea profesiei de avocat.
Va avea parte de o justiţie independentă, dreaptă, cu pangliga pe ochi şi cu talerul drept la toamnă? Poate că da, poate că cei trei judecători vor reuşi să facă asta, habar nu am. Dar, la momentul ăsta, nu se vede asta. Deloc. Iar independenţa justiţiei nu este un drept nici al ICCJ, nici al judecătorilor săi, nici măcar al UNBR. Este dreptul fundamental absolut al lui Robert Roşu.
O să mi se spună, poate, tot felul de argumente care să susţină hotărârea CSM. Ca să fiu sincer, am renunţat demult să am ceva pretenţii de la CSM şi nu neapărat hotărârea lor mă îngrijorează. Cererea judecătorilor ICCJ mă sperie. Mă sperie pentru că ei nu au simţit că le-ar fi fost afectată independenţa cu alte ocazii (protocoale, ascultarea tuturor dintre ei, mesaje cu răcoare de la ambasade etc.), ci doar acum. Ceea ce îmi arată că nu independenţa i-a mânat în luptă, ci nervii produşi de încălcare celei de-a treia porunci.
Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui. (Radu Chiriţă).
Administratie
„Jaf la înălțime” pe Aeroportul Otopeni: Rețea de hoți destructurată după ce au golit avioanele de parfumuri, ceasuri și bani
O operațiune de amploare a forțelor de ordine a scos la iveală o schemă infracțională complexă care opera chiar sub nasul autorităților aeronautice. Angajați ai unei societăți comerciale, care ar fi trebuit să asigure bunul mers al serviciilor la bord, sunt acuzați că au transformat aeronavele în propriile „supermarketuri” cu acces gratuit, sustrăgând bunuri de lux și încasări pe parcursul a mai bine de un an.
Descinderi fulger în Capitală și în județele limitrofe
Potrivit informațiilor furnizate de Direcția de Poliție Transporturi, primele ore ale dimineții au adus o mobilizare masivă de forțe. Sub coordonarea Serviciului de Poliție Transporturi Aeriene „Henri Coandă” și sub stricta supraveghere a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, oamenii legii au pus în mișcare un angrenaj judiciar impresionant.
Bilanțul acțiunii este unul categoric: 12 mandate de percheziție domiciliară au fost executate simultan în București și în județele Ilfov și Prahova. În paralel, 16 mandate de aducere au fost puse în aplicare, vizând persoanele suspectate că ar fi orchestrat sau participat la activitățile de furt calificat.
Angajați infideli și complici: Cum funcționa rețeaua de la bordul aeronavelor
Ancheta vizează 16 indivizi, un mix de angajați ai unei firme de profil și complici externi, care și-ar fi început activitatea infracțională în aprilie 2023. Conform surselor judiciare citate în dosar, suspecții nu s-au limitat la sustrageri mărunte, ci au vizat constant stocurile destinate vânzării la bordul avioanelor unei companii aeriene.
Lista bunurilor furate este una diversificată, incluzând produse de catering, dar mai ales obiecte din zona „boutique” de lux:
- Parfumuri de brand și ceasuri de valoare;
- Accesorii și produse personalizate;
- Produse alimentare și bunuri de consum curent.
Mai grav, anchetatorii susțin că rețeaua nu s-a oprit la produse, ci ar fi sustras inclusiv încasările provenite din vânzările legale efectuate în timpul zborurilor, prejudiciind grav compania aeriană.
Final de drum pentru „pirateria” aeronautică
Investigațiile arată că activitatea acestora a fost una susținută și sistematică pe parcursul ultimelor 15 luni. Prin perchezițiile efectuate astăzi, polițiștii au urmărit identificarea probatoriului și recuperarea prejudiciului generat de faptele de furt calificat.
În prezent, persoanele vizate sunt conduse la audieri, urmând ca procurorii să stabilească măsurile preventive necesare. Această acțiune a Poliției Române transmite un semnal dur în sectorul serviciilor aeroportuare, unde integritatea angajaților este esențială pentru siguranța și încrederea pasagerilor. (Paul D.).
Administratie
Front comun împotriva infracțiunilor de mediu: MMAP și MADR negociază o lege care să pedepsească abuzurile, fără a sacrifica fermierii cinstiți
Gestionarea resurselor de apă ale României a devenit miza unei dezbateri intense între autorități și reprezentanții sectorului agricol. Într-o mișcare strategică de coordonare, Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii caută echilibrul perfect între o mână de fier împotriva criminalității ecologice și securitatea juridică a producătorilor care respectă legea.
Dialog strategic pentru resursa vitală: Apa, miza discuțiilor dintre autorități și fermieri
Data de 29 iulie 2026 a marcat o etapă esențială în procesul legislativ privind sancționarea infracțiunilor de mediu. Reprezentanții Ministerului Mediului – România (MMAP) și ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au reunit într-o ședință de lucru extinsă cu liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Scopul întâlnirii a fost disecarea proiectului de lege menit să înăsprească pedepsele pentru faptele grave care afectează ecosistemele acvatice.
Potrivit comunicatului oficial emis de cele două ministere, discuțiile au vizat în principal eliminarea oricăror ambiguități care ar putea conduce la sancționarea abuzivă a agricultorilor de bună-credință. La masa negocierilor au participat voci importante din sectorul agricol, printre care reprezentanți ai Federației Naționale PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor.
Viziuni convergente la vârful Executivului: Sancțiuni dure pentru ilegalitate, predictibilitate pentru buni platnici
Poziția Ministerului Agriculturii este una de prudență constructivă. Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul agriculturii, a subliniat că protecția mediului și performanța agricolă sunt interdependente, ambele având ca numitor comun apa. „O reglementare bună trebuie să fie fermă cu ilegalitatea și, în același timp, predictibilă pentru producătorii care lucrează corect și legal. Vom rămâne la masa dialogului până când formulările vor fi clare, echilibrate și aplicabile”, a declarat oficialul MADR, accentuând necesitatea unor soluții bazate pe realitățile din teren.
De cealaltă parte, ministra Diana Buzoianu, reprezentanta Ministerului Mediului, a reafirmat că ținta noii legislații este marea criminalitate de mediu, nu fermierul care își desfășoară activitatea în limitele legii. „Vrem să oprim infracțiunile grave, nu să sancționăm fermierii de bună credință. România are nevoie de o lege puternică împotriva celor care captează ilegal apa și pot lăsa comunități întregi fără această resursă vitală”, a punctat aceasta. Potrivit sursei citate, noile prevederi vizează exclusiv captările ilicite care pun în pericol râurile, lacurile și echilibrul comunităților.
Garanții juridice și consultări europene: Proiectul de lege intră într-o nouă etapă de rafinare
În urma rundei de consultări, s-a ajuns la un consens tehnic asupra mai multor puncte-cheie. MMAP și MADR s-au angajat să introducă în textul legii formulări precise care să elimine riscul interpretărilor arbitrare. Mai mult, autoritățile române vor solicita o clarificare tehnică din partea Comisiei Europene pentru a se asigura că viitoarea lege este în deplină concordanță cu normele comunitare și oferă predictibilitatea așteptată de investitori.
Un mesaj clar a fost transmis întregii comunități agricole: fermierii care dețin toate autorizațiile necesare și respectă condițiile impuse de autoritățile de reglementare nu au de ce să se teamă de noile sancțiuni. Dialogul va continua într-o nouă întâlnire programată peste aproximativ două săptămâni, timp în care echipele tehnice și juridice vor analiza propunerile venite din partea organizațiilor profesionale. Agricultura și protecția mediului par să fi găsit, în sfârșit, un teren comun de înțelegere sub auspiciile protejării durabile a resurselor naționale de apă.
Administratie
Supremația minților sclipitoare: România cucerește locul I pe națiuni la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori 2026
Tinerii informaticieni români au scris istorie în Lituania, demonstrând încă o dată că România rămâne o forță de neoprit în elita tehnologiei mondiale. La finalul unei competiții acerbe, lotul național a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, adjudecându-și titlul de campioană europeană la nivel de națiuni.
Aur absolut și un palmares de invidiat: Cine sunt „geniile” din Kaunas
Performanța de la Kaunas este încununată de un succes individual fără precedent. Andrei Nemțișor, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a obținut medalia de aur absolut, reușind cel mai mare punctaj din întreaga competiție. Rezultatul său confirmă școala de informatică ieșeană ca un pilon al excelenței naționale.
Succesul României a fost consolidat de colegii săi de echipă, care au adus în palmares medalii prețioase:
- Traian Danciu (clasa a VII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – Medalie de Aur;
- Mihai Cosmin Boac (clasa a VIII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – Medalie de Argint;
- Radu Pipernea (clasa a VIII-a, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București) – Medalie de Bronz.
Datorită acestor rezultate excepționale, România a ocupat locul I în clasamentul general pe națiuni, dominând competiția atât la punctajul total, cât și la numărul de medalii obținute.
Elita informaticii europene: 25 de țări sub dominație românească
Cea de-a X-a ediție a Olimpiadei Europene de Informatică pentru Juniori (EJOI), desfășurată în perioada 24-30 iulie 2026, a reunit la start 100 dintre cei mai talentați tineri programatori din 25 de țări. Într-un context internațional extrem de competitiv, elevii români au dovedit nu doar abilități tehnice de excepție, ci și o reziliență mentală remarcabilă, propulsând țara noastră în vârful ierarhiei continentale.
Arhitecții succesului: Mentorat și suport de stat pentru marea performanță
În spatele acestor medalii stă o muncă titanică de coordonare. Lotul a fost ghidat de reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), prin eforturile conjugate ale Prof. Emanuela Cerchez (Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași) și ale lui Dan Spătărel.
Conform datelor furnizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), instituția a asigurat suportul logistic și financiar necesar acestei deplasări, coordonarea la nivel ministerial fiind realizată de prof. Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu. Sursa citată precizează că Ministerul sprijină activ participarea la astfel de competiții internaționale, acoperind integral taxele de participare, costurile deplasării și organizarea etapelor preliminare care au selectat această „echipă de aur”.
Această victorie nu este doar a elevilor, ci a unui întreg sistem de suport format din profesori, părinți și autorități, care au crezut în potențialul noii generații de a cuceri viitorul digital.
-
Exclusivacum 4 zileO nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 5 zileO nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 2 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 3 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 3 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 2 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 5 zileCurtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
-
Administratieacum 4 zileReforma salarizării sub lupa sindicatelor: O „bombă cu ceas” pentru sistemul de apărare și ordine publică



