Administratie
„Trist. Dacă nu am fi atât de nefericiți pentru atât de multe motive, ar trebui să jelim la înmormântarea independenței lu’ Justițea noastră”
Trist. Dacă nu am fi atât de nefericiți pentru atât de multe motive, ar trebui să jelim la înmormântarea independenței lu’ Justițea noastră, precizeaza Ingrid Mocanu.
And justice for all
Zbucium major de ani de zile pe tema independenţei sistemului judiciar. Nu este zi lăsată de la bunul Sauron în care justiţia şi independenţa sa să nu fie vedeta ştirilor şi a dezbaterilor. Covidu’ ce o mai afectat locul I o vreme, dar o renunţat la titlul şi se luptă la greu pentru locul II cu alte subiecte care se schimbă de la zi la zi, cam cât e durează memoria colectivă în era facebookului şi a twiterului. Se luptă în tranşee, în comunicate, în şosete murdare, în luptă dreaptă, asociaţii de magistraţi, cesemeul, mejeul, comisia de la Veneţia, cecereu, deneau, dicotu, siju, ijeu, cejeueu şi asociaţia sexul vs. barza. Toţi cu un unic şi măreţ scop: indepedenţa justiţiei.
Din tribune, unde stăm noi restu’, pare că e un meci de fotbal la care participă în acelaşi timp vreo 10 echipe, care joacă fără minge şi fără arbitru. Şi, ne întrebăm, ăştia pentru ce pm (sau pt, ca să fim progresişti) se luptă? Nu de alta, dar eu cred că era destul de bine stabilit că independenţa justiţiei este un drept fundamental absolut al persoanelor.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al judecătorilor. Cu atât mai puţin nu este un privilegiu al procurorilor, care nu fac justiţie. În poza aia cu cucoana legată la ochi, care ţine cântarul în mână, nu apar şi procurorii. Şi nici cătuşele.
Independenţa justiţiei nu este iresposabilitatea judecătorilor. Cu atât mai puţin iresponsabilitatea procurorilor. O persoană care nu răspunde, un funcţionar care nu răspunde nu este tanti cu fundă la ochi, este al bătrân cu cerculeţul aurit deasupra capului. Numa El şi-a permis să omoare aproape toţi oamenii de pe pământ de nervi şi să nu răspundă pentru asta.
Independenţa justiţiei nu este o aură de sanctitate auncată de Constituţie asupra a câtorva mii de aleşi, numiţi judecători, şi câtorva mii de wanabe aleşi, numiţi procurori.
Independenţa justiţiei nu este dreptul acestor oameni de a-şi face propriile reguli.
Nu, frate, nu. Independenţa justiţiei este un drept fundamental. Al meu, al tău, al oricărui fraier care ajunge vreodată suspect, inculpat, reclamant, pârât, petent, contestator, intimat, chemat în garanţie sau ce ştiu eu ce calitate te paraşutează într-o sală de judecată. Indepedenţa justiţiei este un drept al judecătorului sau al procurorului numa’ atunci când, în timpul liber, ajunge să fie suspect, inculpat, reclamant, pârât etc. Atunci, da, la fel ca orice alt fraier, are şi judecătorul dreptul la o justiţiei independentă. Cât timp însă stă cu cearceaful negru pe el şi cu insigna în piept, judecătorul nu are niciun drept la o justiţie independentă, ci doar obligaţii.
Iar prima obligaţie este să fie independent. Să îşi pună banda peste ochi, să ia balanţa în mână şi să arate că face dreptate, nu numai să o facă. Nu să aplice legea, nu să se ascundă în spatele unor norme tehnice, nu să se uite pe sub bandană la ce faţă are fraierul din faţa lui, nu să pună magneţi galbeni sub un taler al balanţei, nu să asculte la şoaptele păsărilor care roiesc prin jur. Să îşi câştige respectul în faţa oamenilor, nu să îl cerşească pe scările instanţelor sau în faţa cesemeului. Reputaţia şi independenţa nu se apără prin cereri la cesemeu, ci se câştigă prin ceea ce arăţi în sala de judecată.
Este o judecătoare care, atunci când a prezidat ultima sa şedinţă la o instanţă, îainte de transferul la o altă instanţă, a primit aplauze în picioare de la toţi avocaţii din sală. Ea şi-a câştigat respectul prin ceea ce a făcut în anii petrecuţi la acea instanţă. Mai sunt alţii asemenea, oameni de care îţi pare rău atunci când auzi că pleacă în pensie sau la altă instanţă. Nu cred că vreunul dintre ei a făcut veci vreo cerere de apărare a reputaţiei, a independenţei, a mama dracu’. Pentru simplul motiv că oricine a ajuns în faţa lor a ştiut că are norocul de a fi judecat de către o justiţie independentă.
În schimb, acu ceva vreme, zeci de judecători ai iceceje au cerut la cesemeu să le apere independenţa pe motiv că, într-un gest de apostazie, unebereu a îndrăznit să critice hotărârea prin care Robert Roşu a fost condamnat aiurea. Desigur că cesemeu a intervenit relativ promt şi a apărat această independenţă cu votul covârşitor al procurorilor. Noroc cu cei cinci aleşi, procurori, şi cu votul lor, că altfel cele 4 voturi din 9 de la judecători nu erau de ajuns pentru adoptarea hotărârii. Cât noroc pe ţara asta că procurorii sunt decişi să apere cu dinţii independenţa sistemului judiciar şi a înaltei curţi, că altfel rămânea doamna cu balanţa cu rochiţa ruptă de cuvintele aspre ale răuţilor de la unebereu.
Am încercat să mă uit la şedinţa aia, dar după vreo 15 minute mi s-o făcut rău şi am închis. Cât am văzut, cel mai mult mi-a plăcut că au chemat şi pe cineva de la unebereu să susţină poziţia. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult faptul nimeni nu are voie să comenteze asupra unei hotărâri definitive a instanţelor, decât eventual în reviste de specialitate, în care “apreciem” că hotărârea nu este legală. Norocul nostru, al avocaţilor, este că cesemeu nu poate să facă potop şi să ne omoare pe toţi, în afară de unu Moise de la Baroul Neamţ care nu s-a îndoit niciodată de nicio hotărâre a instanţelor.
Aşa, cu hotărârea adoptată, e soft. Pe noi ne doare în cur de hotărâre, judecătorii care au făcut sesizarea se simt deja mai împliniţi, parcă şi aura străluceşte mai tare de atunci, procurorii sunt fericiţi că fără ei se ducea dracu’ toată independenţa lui icecejeu, unebereu e fericit că pare că a fost băgat în seamă. Moise e la Dedeman să cumpere ceva cherestea pentru orice eventualitate, că nu se ştie.
Singuru’ în căcat e Robert. El are un recurs în casaţie în toamnă pe rolul ICCJ. Judecătorii acestei instanţei tocmai ce s-or plâns că unele din criticile contra deciziei de condamnare a lui le afectează independenţa. Criticile au constat în afirmaţia că Robert a fost condamnat pentru că şi-a exercitat profesia de avocat. Iar cesemeu, ca organ colegial, a constatat că el şi-a depăşit atributele profesiei şi că atacul la adresa ICCJ este nedrept. Recursul în casaţie a lui Robert este fondat pe ideea că faptele sale nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât au constat în exercitarea profesiei de avocat.
Va avea parte de o justiţie independentă, dreaptă, cu pangliga pe ochi şi cu talerul drept la toamnă? Poate că da, poate că cei trei judecători vor reuşi să facă asta, habar nu am. Dar, la momentul ăsta, nu se vede asta. Deloc. Iar independenţa justiţiei nu este un drept nici al ICCJ, nici al judecătorilor săi, nici măcar al UNBR. Este dreptul fundamental absolut al lui Robert Roşu.
O să mi se spună, poate, tot felul de argumente care să susţină hotărârea CSM. Ca să fiu sincer, am renunţat demult să am ceva pretenţii de la CSM şi nu neapărat hotărârea lor mă îngrijorează. Cererea judecătorilor ICCJ mă sperie. Mă sperie pentru că ei nu au simţit că le-ar fi fost afectată independenţa cu alte ocazii (protocoale, ascultarea tuturor dintre ei, mesaje cu răcoare de la ambasade etc.), ci doar acum. Ceea ce îmi arată că nu independenţa i-a mânat în luptă, ci nervii produşi de încălcare celei de-a treia porunci.
Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui. (Radu Chiriţă).
Administratie
Captură de lux în Portul Constanța: Bolid de 45.000 de euro, căutat în Suedia, „interceptat” înainte de exportul spre Georgia
Vigilența polițiștilor de frontieră a dat peste cap planurile unei rețele internaționale de trafic de vehicule furate. Un autoturism de teren, fabricat în 2022 și dat în urmărire generală de autoritățile scandinave, a fost descoperit pe o platformă portuară din Agigea. Mașina, evaluată la o mică avere, era pregătită pentru a părăsi Uniunea Europeană cu destinația Georgia, fiind acoperită de documente falsificate.
Filtru de fier la Agigea: Mașină de teren oprită în drumul spre Caucaz
O acțiune comună desfășurată de polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Constanța Sud Agigea și ofițerii FRONTEX a dus la identificarea unui Ford Ranger care ridica serioase semne de întrebare. Autoturismul, înmatriculat în Suedia, fusese depozitat pe platforma unui operator portuar și aștepta procedurile de export către Georgia.
Potrivit informațiilor furnizate de Garda de Coastă, verificările amănunțite au scos la iveală faptul că vehiculul nu era doar un simplu obiect de comerț, ci făcea obiectul unei alerte de furt emise de autoritățile din Suedia. Colaborarea internațională cu ofițerii detașați în Portul Constanța a fost crucială pentru identificarea rapidă a bolidului în bazele de date europene.
Documente falsificate și alerte internaționale: „Mirajul” actelor suedeze
Pe lângă statutul de vehicul furat, polițiștii de frontieră au descoperit o altă neregulă gravă care trăda natura ilegală a transportului. În urma verificării actelor prezentate, s-a constatat că certificatul de înmatriculare al mașinii era departe de a fi unul autentic.
Sursa citată precizează că documentul nu îndeplinea condițiile de formă specifice, existând suspiciunea rezonabilă că acesta a fost falsificat pentru a facilita trecerea frontierei și pentru a ascunde proveniența ilicită a autovehiculului. Această metodă este des utilizată de traficanți pentru a „spăla” identitatea mașinilor de lux furate din vestul Europei și a le vinde ulterior pe piețele din afara spațiului comunitar.
Sechestru și dosar penal: Factura de 45.000 de euro a ilegalității
Finalul „călătoriei” pentru acest Ford Ranger a fost sediul Gărzii de Coastă, unde autoturismul a fost indisponibilizat până la finalizarea cercetărilor. Valoarea mașinii, estimată la aproximativ 45.000 de euro, subliniază miza financiară ridicată a acestui tip de criminalitate transfrontalieră.
În prezent, polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăinuire, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. Ancheta continuă pentru a stabili întreaga filieră implicată în tentativa de export și pentru a trage la răspundere persoanele care au orchestrat transportul ilegal. (Sava N.).
Administratie
Salvare contra cronometru în Marea Neagră: Sute de metri de „plase ale morții” confiscate de Garda de Coastă
Într-o operațiune fulger desfășurată în apele teritoriale ale României, autoritățile au reușit să evite un dezastru ecologic în zona Cap Sahalin. Aproape un kilometru de plase ilegale, care transformaseră fundul mării într-o capcană mortală pentru specii protejate, au fost scoase la suprafață. Finalul a fost unul fericit pentru capturile accidentale: delfini, sturioni și un rechin au fost redați mediului natural chiar de către forțele de ordine.
Mobilizare interinstituțională în „punctele fierbinți” ale braconajului
Acțiunea, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă – Grup Nave Sulina, a vizat combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, un fenomen care amenință biodiversitatea fragilă a Deltei Dunării și a Mării Negre. Misiunea nu a fost una singulară, ci a beneficiat de sprijinul direct al inspectorilor din cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și al Poliției orașului Sulina.
Potrivit informațiilor furnizate de Garda de Coastă, echipajele au identificat în zona Cap Sahalin un dispozitiv de braconaj masiv, compus din unelte textile și de tip multifilament, interzise de lege, întinse pe o lungime totală de 950 de metri.
Miracolul din adâncuri: Specii protejate, salvate din firele de nylon
Momentul culminant al intervenției a fost descoperirea capturilor prinse în aceste plase ilegale. În ciuda pericolului iminent de asfixiere, polițiștii de frontieră au găsit în viață șase exemplare de sturion din specia păstrugă, cinci delfini și un rechin.
Într-o cursă contra cronometru, membrii echipajelor au acționat pentru eliberarea fiecărui exemplar în parte. Conform procedurilor legale în vigoare, toate animalele au fost redate mediului marin în stare bună. Sturgeonii, în special, sunt considerați specii „monument al naturii”, iar capturarea lor reprezintă o lovitură gravă adusă eforturilor de repopulare a Dunării și a Mării Negre.
Braconajul sub lupă: Dosar penal și anchetă pentru identificarea autorilor
Deși vietățile au fost salvate, „scutul” legii s-a activat imediat împotriva celor care au instalat capcanele. Uneltele de pescuit, a căror valoare și impact distructiv sunt semnificative, au fost ridicate și indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor la sediul Grupului de Nave Sulina.
Sursa citată a precizat că în acest caz a fost deja întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni la regimul braconajului piscicol. În prezent, polițiștii de frontieră desfășoară activități intense de identificare a autorilor, monitorizând zona pentru a preveni reamplasarea altor unelte ilegale care ar putea periclita din nou viața marină. (Sava N.).
Administratie
Ofensivă fără precedent împotriva „piraților” moderni: Operațiunea Jupiter lovește în inima rețelelor de falsuri și plagiat
România marchează Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale printr-o demonstrație de forță la nivel național. Astăzi, 27 aprilie, polițiștii și procurorii au descins la sute de adrese, vizând destructurarea unor rețele care subminează economia prin contrafaceri și încălcarea drepturilor de autor. „Operațiunea Jupiter” pune sub lupă zeci de dosare penale, trimițând un mesaj clar: protejarea ideilor și a mărcilor este o prioritate de siguranță națională.
Mobilizare națională: Percheziții-fulger în 76 de dosare penale
Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), forțele de ordine au declanșat luni o acțiune de amploare ce cuprinde 185 de percheziții domiciliare. Potrivit datelor oficiale furnizate de autorități, intervențiile vizează administrarea probatoriului în 76 de dosare penale ce vizează infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală.
Acțiunea nu se rezumă doar la căutarea de probe; polițiștii pun în executare 25 de mandate de aducere și au instituit deja sechestre asigurătorii pentru a recupera prejudiciile cauzate. Această mobilizare masivă, desfășurată în contextul Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale, are ca scop tragerea la răspundere a celor care ignoră legislația și „parazitează” eforturile creatorilor și companiilor legitime.
Scut juridic pentru economia reală: Război împotriva contrafacerilor
Investigațiile vizează în principal încălcări ale Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, precum și ale Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor. Sursa citată (IGPR) subliniază că aceste activități ilegale nu afectează doar titularii de drepturi, ci poluează întregul mediu de afaceri prin practici neconcurențiale.
Pe lângă perchezițiile planificate, în 17 unități teritoriale de poliție se desfășoară acțiuni de constatare în flagrant delict. Obiectivul este clar: eliminarea de pe piață a produselor contrafăcute și protejarea consumatorilor care, de multe ori, sunt induși în eroare de mărfuri de o calitate îndoielnică, vândute sub egida unor branduri celebre.
Toleranță zero: Proprietatea intelectuală, obiectiv strategic până în 2028
Această amplă operațiune nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o strategie pe termen lung. Autoritățile române au precizat că protecția proprietății intelectuale este un obiectiv instituțional asumat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.272/2023. Planul de Acțiune pentru perioada 2024-2028 transformă lupta împotriva pirateriei într-o activitate cu caracter permanent.
„Operațiunea Jupiter” reprezintă, astfel, vârful de lance al unei campanii de intensificare a combaterii criminalității organizate. Prin coordonarea directă a Parchetului General, statul român își propune să curețe piața internă de fenomenul infracționalității grave, oferind un climat de siguranță pentru investitori și creatori, deopotrivă. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 4 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 4 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 4 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum o ziMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 3 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști
-
Exclusivacum o ziSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”



