Actualitate
Transparenţa, secretizarea si supravegherea în domeniul intelligence într-o democraţie/Paradoxul

Existenţa serviciilor de informaţii în ţările democratice dă naştere unui paradox politic. Pe de o parte, serviciile sunt înfiinţate pentru a proteja statul, cetăţenii şi alte persoane aflate în jurisdicţia acestuia, precum şi ordinea democratică; şi în acest scop li se acordă puteri şi competenţe speciale. De obicei, în temeiul legislaţiei, serviciile sunt autorizate să obţină informaţii confidenţiale prin intermediul urmăririi, interceptării comunicaţiilor şi al altor metode care încalcă dreptul la viaţă privată, să întreprindă operaţiuni sub acoperire pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi să desfăşoare operaţiuni cu un nivel înalt de secretizare.
Pe de altă parte, serviciile de informaţii şi membri ai executivului pot abuza de aceste puteri şi competenţe pentru a submina siguranţa unor persoane şi pentru a compromite procesul democratic. Contravenind legii, pot încălca drepturile omului, pot interveni în activităţi politice legale şi pot favoriza sau prejudicia un partid ori un lider politic. Îi pot intimida pe oponenţii guvernului, pot crea un climat de frică şi pot fabrica sau manipula informaţii pentru a influenţa deciziile guvernului şi opinia publică. Totodată, pot abuza în folos personal de fondurile şi metodele din domeniul intelligence.
Date fiind pericolele menţionate, ţările democratice se confruntă cu provocarea de a crea reguli, sisteme de control şi mecanisme de supraveghere pentru a diminua potenţialul de conduită ilegală şi abuz de putere si pentru a se asigura că serviciile de informaţii îşi îndeplinesc responsabilităţile în conformitate cu constituţia şi legislaţia.
Aceste obiective, valabile şi pentru organismele care controlează şi supraveghează alte organizaţii de stat, sunt foarte dificil de realizat în sfera intelligence din cauza înaltului nivel de secretizare care înconjoară serviciile de informaţii şi operaţiunile lor. Secretizarea inhibă monitorizarea şi verificarea efectuate de organismele de supraveghere, sufocă examinarea publică şi facilitează ascunderea de către ofiţerii de informaţii a greşelilor de conduită.
Instrumentul de faţă prezintă aspecte referitoare la caracterul secret şi caracterul deschis al informaţiilor şi la furnizarea de informaţii, raportate la organismele de supraveghere a serviciilor de informaţii. Aceste organisme includ parlamentul, o comisie parlamentară de supraveghere a serviciilor de informaţii, puterea judecătorească, o instituţie supremă de audit (SAI), un inspector general independent pentru informaţii (ca în Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud) şi un organism specializat de supraveghere a serviciilor de informaţii (precum Comisia de Verificare a Serviciilor de Informaţii şi de Securitate din Olanda). Instrumentul aduce în atenţie dezbaterea politică şi conceptuală referitoare la secretizarea şi transparenţa informaţiilor, prezintă bune practici privind legislaţia ce reglementează protejarea informaţiilor, precum şi accesul la ele şi discută despre informaţiile pe care au nevoie să le cunoască parlamentul şi celelalte organisme de supraveghere. Capitolul se încheie cu un set de recomandări.
Deşi discuţiile asupra caracterului secret al informaţiilor se axează, în general, pe ceea ce nu trebuie dezvăluit, acest instrument explorează, într-o manieră mai pozitivă, zonele din domeniul intelligence, care ar trebui dezvăluite în interesul unei supravegheri eficace şi al guvernanţei democratice.
De asemenea, trebuie subliniat de la început că o secretizare excesivă dă naştere suspiciunilor şi temerilor faţă de organizaţiile de informaţii, reducând sprijinul public în favoarea lor. Într-o democraţie, spre deosebire de un stat poliţienesc, agenţiile de informaţii, pentru a avea succes, trebuie să se bazeze pe cooperarea populaţiei, şi nu pe coerciţie şi teroare. Oferirea unor informaţii mai ample despre servicii este de natură să le aducă în atenţie de o manieră pozitivă, să diminueze îndoiala şi temerile induse de caracterul secret, să amelioreze cooperarea cu serviciile şi, prin urmare, să le sporească eficacitatea.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



