Actualitate
Plantele modificate genetic și agricultura rezilientă la schimbările climatice Plantele modificate genetic în contextul schimbărilor climatice
Potrivit specialiștilor, culturile modificate genetic (MG) pot oferi o alternativă sustenabilă pentru agricultura mondială, acestea contribuind la reducerea poluării și la creșterea rezilienței față de schimbările climatice din ce în ce mai accentuate.
Culturile modificate genetic pot contribui, pe de altă parte, la dezvoltarea agriculturii durabile, dar şi la combaterea schimbărilor climatice prin:
- sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD (perioada 1996-2016).
- asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării pesticidelor – deja au fost eliminate aproximativ 393 milioane kg de pesticide folosind culturi modificate genetic din 1996.
- reducerea emisiilor de CO2- până în momentul curent acest culturi au redus poluarea cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini.
- conservarea biodiversității prin salvarea terenurilor agricole (183 milioane hectare de teren au fost salvate până în acest moment).
Mai mult decât atât, această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, ajutând peste 17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate.
Schimbările climatice cauzează pierderi ale productivității agricole
Conform unui recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producția globală de alimente și agricultura actuală trebuie să țină cont de capacitatea de a susține în mod durabil omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic, social și de mediu.
Principalele preocupări se referă la creșterea continuă a cererii globale de alimente, persistența sărăciei, inegalității și șomajului. Toate acestea într-un context de mediu în care schimbările climatice cauzează constant pierderi ale productivității agricole.
Mulți oameni – inclusiv cei din țări dezvoltate și în curs de dezvoltare – nu au acces constant la o hrană adecvată. La toate acestea se adaugă și criza sanitară actuală indusă de pandemia de coronavirus, care influențează profund producția și, mai ales, aprovizionarea cu alimentele necesare.
În cazul României, având în vedere o creștere cu 4 ° C a temperaturii medii și o reducere a precipitațiilor cu până la 18% în timpul verii până în 2050, este vizibil potențialul impact negativ asupra agriculturii și alimentației publice. Un studiu publicat de Banca Mondială precizează că, din cauza acestor schimbări climatice, vom avea o incidență sporită a inundațiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplată cu o rată crescută a secetelor în zonele de sud și un risc sporit de eroziune și deșertificarea solului.
O cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul unei plante
O cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul (materialul genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetică.
Totuși, în ciuda diverselor directive la nivel legislativ sau politic, nu există o definiție adecvată a organismelor modificate genetic (OMG). Unul din motivele principale este legat de faptul ca nu există un consens unitar legat de gestiunea acestor produse, precum și faptul că există o problemă inerentă de comunicare între comunitatea științifică și direcția politico-legislativă, notează dr. Anca Macovei pentru Infoclima.
Diferențele între o cultură modificată genetic și una tradițională constă în tehnicile prin care sunt obținute (inginerie genetică versus polenizare artificială), în timpul necesar dezvoltării lor (mult mai scurt în cazul ingineriei genetice), și a preciziei prin care se modifică doar trăsătura dorită.
Singurul acord la nivel mondial – Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologică – se bazează pe principiul precauției, scopul său fiind de a preveni orice prejudiciu atunci când OMG-urile sunt transferate, manipulate sau utilizate – Regulamentul (CE) nr. 1946/2003.
Potrivit acestui Protocol, un ”Organism viu modificat” înseamnă orice organism viu care prezintă o combinație nouă de material genetic obținut prin utilizarea biotehnologiei moderne.
Dar problemele apar atunci când sunt definite tehnicile care sunt incluse în aceste ”biotehnologii moderne”. Inducerea de mutații la nivel de ADN este des folosită în agricultură prin intermediul tratamentelor cu radiații ionizante sau tratamente chimice. Multe dintre plantele cultivate și consumate pe scară largă au fost obținute în acest mod. Chiar dacă aceste substanțe sunt dăunătoare omului și mediului înconjurător, plantele obținute nu sunt considerate OMG.
Nu ar trebui să fim îngrijorați, însă, de plantele modificate genetic. Și asta pentru că aceste produse sunt supuse multor studii de specialitate dedicate să demonstreze siguranță, atât la nivelul produsului obținut, cât și al posibilelor efecte asupra mediului și asupra sănătății umane sau animalelor care le consumă.

Răspândirea plantelor modificate genetic
Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizată situația plantelor MG la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafața agricola globală este cultivată cu plante GM.
Printre țările fruntașe se numără SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.

Cele mai răspândite culturi modificate genetic sunt:
- porumbul
- soia
- bumbacul
- rapița
- cartofii
- sfecla de zahar
- papaia
- merele
- vinetele
În Europa, până în 2015, doar 5 țări – Spania, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia si Romania – cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca și produs furajer.
În România, situația privind autorizarea și controlul cultivatorilor de plante modificate genetic – inclusiv măsuri pentru asigurarea coexistenței plantelor modificate genetic cu cele convenționale și ecologice – sunt monitorizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În intervalul 2007-2015, o suprafața totala de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivată cu varietatea de porumb MON 810, iar în perioada 2016-2020 a fost redusă la zero. La momentul dat nu avem nici o suprafață agricolă unde s-ar cultiva plante modificate genetic.
Culturile MG în contextul schimbărilor climatice
Între 1996-2016, culturile MG au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile și la combaterea schimbărilor climatice prin diverse mijloace, putând fi amintite:
- sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD
- asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide, reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini)
- conservarea biodiversității prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.
Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei – sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri – mai ales în regiuni defavorizate. Valoarea globală a pieței semințelor MG a fost estimată la 11,2 miliarde USD în 2010, și 14,8 miliarde USD în 2012, reprezentând o treime din valoarea pieței mondiale a semințelor.

Implementarea culturilor modificate genetic și posibilele avantaje pentru România
Este evident că schimbările climatice sunt vizibile și la nivelul țării noastre, iar consensul științific general este că în următoarele decenii procesele precum creșterea temperaturii medii și reducerea precipitațiilor vor deveni tot mai accentuate.
Acum, eforturile noastre sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil aceste evoluții, este cert însă că nu vom putea reveni la perioada de până acum, mai notează dr. Anca Macovei, cercetător și conferențiar universitar la departamentul de Biologie și Biotehnologii a Universității ”Lazzaro Spallanzani” din Pavia, Italia.
Plantele modificate genetic pot contribui la creșterea rezilienței sistemului agricol și a sistemului alimentar. Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condițiile climatice actuale poate spori reziliența față de fenomenele de vreme extremă și chiar contribui la reducerea poluării.
În acest context este important să avem un dialog social despre aceste culturi și să înțelegem posibilele beneficii precum și riscurile conexe.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 5 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!



