Potrivit specialiștilor, culturile modificate genetic (MG) pot oferi o alternativă sustenabilă pentru agricultura mondială, acestea contribuind la reducerea poluării și la creșterea rezilienței față de schimbările climatice din ce în ce mai accentuate.

Culturile modificate genetic pot contribui, pe de altă parte, la dezvoltarea agriculturii durabile, dar şi la combaterea schimbărilor climatice prin:

• sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD (perioada 1996-2016).
• asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării pesticidelor – deja au fost eliminate aproximativ 393 milioane kg de pesticide folosind culturi modificate genetic din 1996.
• reducerea emisiilor de CO2-  până în momentul curent acest culturi au redus poluarea cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini.
• conservarea biodiversității prin salvarea terenurilor agricole (183 milioane hectare de teren au fost salvate până în acest moment).

Mai mult decât atât, această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, ajutând peste 17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate.

Schimbările climatice cauzează pierderi ale productivității agricole

Conform unui recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producția globală de alimente și agricultura actuală trebuie să țină cont de capacitatea de a susține în mod durabil omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic, social și de mediu.

Principalele preocupări se referă la creșterea continuă a cererii globale de alimente, persistența sărăciei, inegalității și șomajului. Toate acestea într-un context de mediu în care schimbările climatice cauzează constant pierderi ale productivității agricole.

Mulți oameni – inclusiv cei din țări dezvoltate și în curs de dezvoltare – nu au acces constant la o hrană adecvată. La toate acestea se adaugă și criza sanitară actuală indusă de pandemia de coronavirus, care influențează profund producția și, mai ales, aprovizionarea cu alimentele necesare.

În cazul României, având în vedere o creștere cu 4 ° C a temperaturii medii și o reducere a precipitațiilor cu până la 18% în timpul verii până în 2050, este vizibil potențialul impact negativ asupra agriculturii și alimentației publice. Un studiu publicat de Banca Mondială precizează că, din cauza acestor schimbări climatice, vom avea o incidență sporită a inundațiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplată cu o rată crescută a secetelor în zonele de sud și un risc sporit de eroziune și deșertificarea solului.

O cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul unei plante

O cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul (materialul genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetică.

Totuși, în ciuda diverselor directive la nivel legislativ sau politic, nu există o definiție adecvată a organismelor modificate genetic (OMG). Unul din motivele principale este legat de faptul ca nu există un consens unitar legat de gestiunea acestor produse, precum și faptul că există o problemă inerentă de comunicare între comunitatea științifică și direcția politico-legislativă, notează dr. Anca Macovei pentru Infoclima.

Diferențele între o cultură modificată genetic și una tradițională constă în tehnicile prin care sunt obținute (inginerie genetică versus polenizare artificială), în timpul necesar dezvoltării lor (mult mai scurt în cazul ingineriei genetice), și a preciziei prin care se modifică doar trăsătura dorită.

Singurul acord la nivel mondial – Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologică – se bazează pe principiul precauției, scopul său fiind de a preveni orice prejudiciu atunci când OMG-urile sunt transferate, manipulate sau utilizate – Regulamentul (CE) nr. 1946/2003.

Potrivit acestui Protocol, un ”Organism viu modificat” înseamnă orice organism viu care prezintă o combinație nouă de material genetic obținut prin utilizarea biotehnologiei moderne.

Dar problemele apar atunci când sunt definite tehnicile care sunt incluse în aceste ”biotehnologii moderne”. Inducerea de mutații la nivel de ADN este des folosită în agricultură prin intermediul tratamentelor cu radiații ionizante sau tratamente chimice. Multe dintre plantele cultivate și consumate pe scară largă au fost obținute în acest mod. Chiar dacă aceste substanțe sunt dăunătoare omului și mediului înconjurător, plantele obținute nu sunt considerate OMG.

Nu ar trebui să fim îngrijorați, însă, de plantele modificate genetic. Și asta pentru că aceste produse sunt supuse multor studii de specialitate dedicate să demonstreze siguranță, atât la nivelul produsului obținut, cât și al posibilelor efecte asupra mediului și asupra sănătății umane sau animalelor care le consumă.

Răspândirea plantelor modificate genetic

Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizată situația plantelor MG la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafața agricola globală este cultivată cu plante GM.

Printre țările fruntașe se numără SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.

Cele mai răspândite culturi modificate genetic sunt:

• porumbul
• soia
• bumbacul
• rapița
• cartofii
• sfecla de zahar
• papaia
• merele
• vinetele

În Europa, până în 2015, doar 5 țări – Spania, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia si Romania – cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca și produs furajer.

În România, situația privind autorizarea și controlul cultivatorilor de plante modificate genetic – inclusiv măsuri pentru  asigurarea coexistenței plantelor modificate genetic cu cele convenționale și ecologice – sunt monitorizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În intervalul 2007-2015, o suprafața totala de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivată cu varietatea de porumb MON 810, iar în perioada 2016-2020 a fost redusă la zero. La momentul dat nu avem nici o suprafață agricolă unde s-ar cultiva plante modificate genetic.

Culturile MG în contextul schimbărilor climatice

Între 1996-2016, culturile MG au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile și la combaterea schimbărilor climatice prin diverse mijloace, putând fi amintite:

• sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD
• asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide, reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini)
• conservarea biodiversității prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.

Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei – sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri – mai ales în regiuni defavorizate. Valoarea globală a pieței semințelor MG a fost estimată la 11,2 miliarde USD în 2010, și 14,8 miliarde USD în 2012, reprezentând o treime din valoarea pieței mondiale a semințelor.

Implementarea culturilor modificate genetic și posibilele avantaje pentru România

Este evident că schimbările climatice sunt vizibile și la nivelul țării noastre, iar consensul științific general este că în următoarele decenii procesele precum creșterea temperaturii medii și reducerea precipitațiilor vor deveni tot mai accentuate.

Acum, eforturile noastre sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil aceste evoluții, este cert însă că nu vom putea reveni la perioada de până acum, mai notează dr. Anca Macovei, cercetător și conferențiar universitar la departamentul de Biologie și Biotehnologii a Universității ”Lazzaro Spallanzani” din Pavia, Italia.

Plantele modificate genetic pot contribui la creșterea rezilienței sistemului agricol și a sistemului alimentar. Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condițiile climatice actuale poate spori reziliența față de fenomenele de vreme extremă și chiar contribui la reducerea poluării.

În acest context este important să avem un dialog social despre aceste culturi și să înțelegem posibilele beneficii precum și riscurile conexe.